Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 593/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.593/CA

Ședința publică din 13 2008.

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - - domiciliat în C,-, -Z 26,.B,.47, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1065/CA/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI - toți cu sediul în C,-, jud.C, având ca obiect refuz soluționare cerere.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul reclamant, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.39880/13.11.2008 depusă la dosar, lipsind intimații pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.

Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței seria - nr.-/08.09.2008 și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Recurentul reclamant prin apărătorul său depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței seria - nr.-/08.09.2008 și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei. Totodată solicită acordarea unui nou termen de judecată atât în vederea pregătirii apărării cât și să efectueze demersuri pentru a depune la dosar situația juridică a terenului a cărui cumpărare o solicită reclamantul.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată la acest termen de judecată de către apărătorul recurentului reclamant.

Întrebat fiind apărătorul recurentului reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.

Curtea, luând concluziile apărătorului recurentului reclamant potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în baza art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.

Având cuvântul apărătorul recurentului reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, desființarea sentinței civile nr. 1065/CA/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, ca netemeinică și nelegală, cu consecința admiterii cererii astfel cum a fost formulată. Arată apărătorul recurentului reclamant că a efectuat demersuri necesare la Primăria C în vederea vânzării terenului în suprafață de 130,02 mp situat în intravilanul Municipiului C, la intersecția străzilor Cpt. cu -. În urma demersurilor efectuate Primăria i-a răspuns că acest teren nu poate fi vândut întrucât este proprietate particulară. Însă reclamantul a solicitat date suplimentare cu privire la persoana în proprietatea căreia se află terenul, răspunsul fiind că nu dețin date suplimentare. Apreciază acest răspuns un abuz de putere, în sensul că a refuzat nejustificat să-i răspundă la solicitări. În măsura în care sunt dovedite, solicită obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:

Reclamantul a solicitat obligarea Consiliului Local C, Municipiului C, Primăriei C, Primarului Municipiului C să efectueze operațiunile pregătitoare și să întocmească documentația necesară pentru a-i vinde terenul în suprafață de 130,02. situat în intravilanul Municipiului C, la intersecția străzilor cpt. cu -, iar în subsidiar obligarea pârâților să-i ofere spre vânzare un teren disponibil, în aceeași suprafață și cu aceleași caracteristici în intravilanul Municipiului C în condițiile 37/2002.

În fapt, se arată că prin cererea nr. 69012/18.05.2007 reclamantul a solicitat cumpărarea terenului în suprafață de 130,02. din Municipiul

i-a răspuns la 26.06.2007 în sensul că terenul solicitat nu poate fi înstrăinat deoarece constituie proprietate particulară.

În perioada 28.05.2005 - 5.10.2007 reclamantul a efectuat demersuri inclusiv procedura prealabilă, dar acestea nu s-au finalizat cuî ncheierea contractului de vânzare-cumpărare conform 37/2002 ci cu refuzuri nejustificate legal, întrucât pârâții au motivat nesoluționarea cererii sale prin atestarea, în înscrisuri oficiale, a unui fapt necorespunzător adevărului și anume că terenul respectiv este proprietate particulară a unei persoane fizice.

În drept, invocă art. 1 și 2 alin.2 din Legea nr. 554/2004, art. 1 37/2002 și lit.e din metodologia sa de aplicare.

Prin sentința civilă nr.11065/CA din 26.06.2008 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut:

Reclamantul a solicitat cumpărarea unui teren în Municipiul C invocând 37/2002.

În art. 1 al hotărârii se arată că bunurile imobile aparținând domeniului privat al Municipiului C vor putea face obiectul vânzării în situația în care se consideră oportună această intenție, aprobându-se la art.2 și metodologia de vânzare a bunurilor.

Prin aceeași hotărâre s-a acordat mandat special regiilor autonome aflate în subordinea Consiliului Local C și societăților comerciale la care Consiliul Local C este acționar unic să vândă bunurile imobile proprietate privată a Municipiului

Din răspunsurile comunicate reclamantei de Direcția se reține că terenul solicitat de reclamant nu este proprietate privată a Municipiului C, nu a făcut obiectului unui contract de vânzare-cumpărare încheiat de Municipiul C și terți, fiind proprietatea unei persoane particulare.

Astfel, se reține de instanță că nu suntem în situația unui refuz nejustificat de rezolvare a cererii în înțelesul Legii nr. 554/2004.

Nu orice refuz poate fi considerat nejustificat ci numai cel emis cu exces de putere, adică ilegal, în mod subiectiv, prin raportare la drepturile persoanelor.

Faptul că soluționarea cererii nu a fost în favoarea reclamantului nu reprezintă un refuz nejustificat întrucât s-a arătat că Municipiul C nefiind proprietarul acestui teren, nu-l poate înstrăina.

Acest răspuns nu este în contradicție cu dispozițiile ce reglementează contractul de vânzare-cumpărare și nici cu 35/2002 invocată de reclamant.

Pentru acest considerente, instanța respinge cererea principală formulată de reclamant, ca nefondată.

Având în vedere că reclamantul a renunțat la cererea subsidiară, instanța, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, va lua act de cererea de renunțare la această cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul invocând ca motive de nelegalitate:

1)este nelegală admiterea de către instanță a excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei și Primarului Municipiului C pentru că aceștia au calitate în condițiile art.2 lit.b din Legea nr.554/2004.

2)pe fondul cauzei se susține că sentința este nelegală pentru că pârâtul nu a făcut dovada că terenul în litigiu este proprietate particulară.

Recursul este nefondat.

În ce privește primul motiv de recurs.

Potrivit art.41 Cod procedură civilă orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.

Capacitatea civilă reprezintă aptitudinea subiectului de drept de a avea obligații și drepturi.

Legea nr.215/2001 prevede în art.19 că sunt persoane juridice de drept public având un patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină comunele, orașele și județele.

Conform art.91 din lege prevede că primarul, viceprimarul împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcțională de activitate permanentă denumită primărie care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și Dispozițiile primarului soluționând problemele curente ale colectivității.

Sub acest aspect se constată că primăria nu are capacitate de exercițiu și în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a primăriei.

Pe de altă parte potrivit art. 12 alin.5 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia instituțiile administrativ teritoriale sunt reprezentate în litigiile privind dreptul de proprietate Consiliul Județean, Consiliul General al Primăriei B sau de Consiliile locale care dau mandat scris în fiecare caz președintelui consiliului județean sau primarului.

Din textul de lege sus citat rezultă că în astfel de litigii Consiliul local are calitate procesuală pasivă.

În fine temeiul de drept pe care și-a întemeiat reclamantul acțiunea îl constituie nr.37/2002 - prin care solicită vânzarea unui teren în municipiul C - ca atare calitate procesuală pasivă are Consiliul Local C cum corect a reținut prima instanță.

Cu privire la cel de al doilea motive de recurs.

Potrivit art.1169 cod civil cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Din textul de lege sus citat rezultă modul cum este repartizată sarcina probei între cele două părți. Astfel datorită faptului că reclamantul este primul care face afirmații în fața instanței de judecată, sarcina probei îi revine lui în primul rând.

În felul acesta se face aplicarea cunoscutei reguli " actori incumbit probațio:"

Pârâtul nu este obligat a se apăra atâta vreme cât reclamantul nu și-a dovedit nici una dintre afirmațiile sale.

În cauză reclamantul a solicitat să fie obligat pârâtul să vândă în temeiul nr.37/2002 suprafața de teren de 130,02 mp teren situat în C - cu str.-.

Prin nr.5937/2007 s-a hotărât vânzarea bunurilor mobile aparținând domeniului privat al municipiului C în situația în care se consideră oportună intenția.

Din hotărârea sus citată rezultă că pentru a fi vândute imobilele aparținând domeniului privat al municipiului se cer îndeplinite două condiții cumulative:

1)bunul mobil să aparțină domeniului privat al municipiului C;

2)unitatea administrativă - să considere oportună vânzarea.

În cauză din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamantul nu a dovedit că suprafața de teren solicitată să-i fie vândută face parte din domeniul privat al municipiului C - așa după cum cer dispozițiile art.1169 Cod civil și art.1 din nr.37/2002.

Dimpotrivă pârâtul a dovedit prin adresa nr.10045 din 26.07.2007 că terenul respectiv este proprietate particulară.

Așa fiind cum obiectul vânzării poate constitui numai bunuri proprietate privată a municipiului C și cum reclamantul nu a făcut dovada că suprafața de teren este proprietatea privată a municipiului C recursul este nefundat urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - - domiciliat în C,-, -Z 26,.B,.47, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1065/CA/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI - toți cu sediul în C,-, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red.jud.hot.

Red.jud.dec./17.11.2008

Dact.gref.

2 exemp./20 2008

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 593/2008. Curtea de Apel Constanta