Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 591/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.591/CA
Ședința publică din 13 2008.
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursurilor în contencios administrativ declarate de recurenții pârâți - MINISTERUL JUSTIȚIEI - cu sediul în B, sect.5,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - cu sediul în B, sect.1, nr.1-3, împotriva sentinței civile nr.995/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți - - cu domiciliul ales în C,-, jud.C și - cu domiciliul ales în C,-, jud.C și intimații pârâți - TRIBUNALUL CONSTANȚA - cu sediul în C,-, jud.C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA - cu sediul în C,-, jud.C și MINISTERUL FINANȚELOR - reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, Bd.-.-, nr.18, jud.C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursurile sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Constanta, Curtea de Apel Constanta, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâților la plata de despăgubiri reprezentând drepturi salariale neacordate, în cuantum egal cu diferența dintre salariul prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul departamentului economico - financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție și cel prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul departamentelor economico - financiare și administrative ale celorlalte instanțe judecătorești, începând cu data de 21.06.2004 -01.01.2005, despăgubiri actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective a acestora;
- obligarea pârâților la plata de despăgubiri reprezentând drepturi salariale neacordate, în cuantum egal cu diferența de încadrare salarizare privind indemnizația de conducere prevăzut pentru încadrat in funcția publica de conducere, șef birou Informatica la Tribunalul Constanta, conform deciziei nr.146 din 10.06.2004 în conformitate cu prevederile OUG192/2002,ANEXA nr. III privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale funcționarilor publici si salariul stabilit prin decizia nr. 34 din 31.01.2224 a Curții de Apel Constanta de reîncadrare în funcția auxiliara de specialitate,informatician la aceeași instanță, în baza adresei nr. 2096/11.01.2005 a Direcției Organizarea Instanțelor Umane Statistica Judiciara, începând cu data de 01 ianuarie 2005 pana in data de 01 2005.
- obligarea pârâților sa includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget de după rămânerea definitivă a sentinței, a sumelor datorate reclamanților.
,
-obligarea compartimentelor personal ale Tribunalului Constanta și Curții de Apel Constanta sa efectueze mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanții, funcționari publici în cadrul birourilor de informatică ale Tribunalului Constanța și Curții de APEL CONSTANȚA au beneficiat de o salarizare discriminatorie față de cea prevăzută pentru aceeași categorie de funcționari care funcționează în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși au atribuții similare.
Au mai arătat reclamanții că situația de discriminare a fost stabilită prin Hotărârea nr. 262/21.06.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dar și practica CEDO.
Prin sentința civilă nr.995 din 20 mai 2008 Tribunalul Constanțaa respins excepția prescripției invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A respins acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL CONSTANȚA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA și MINISTERUL JUSTIȚIEI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a despăgubirilor reprezentând drepturi salariale în cuantum egal cu diferența dintre salariul prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul departamentului economico-financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție și cel prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul departamentelor economico-financiare și administrative ale celorlalte instanțe judecătorești, pentru perioada 21.06.2004 - 01.01.2005, sume ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației.
De asemenea au fost obligați pârâții la plata către reclamantul a despăgubirilor reprezentând drepturi salariale în cuantum egal cu diferența de încadrare salarizare privind indemnizația de conducere conform OUG nr. 192/2002 anexa nr. III și salariul stabilit prin decizia nr. 34/31.01.2005 a Curții de APEL CONSTANȚA, pentru perioada 01.01.2005 - 01.11.2005, sume ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației.
Au fost obligați pârâții să includă în bugetul de stat sumele datorate reclamanților și au fost obligați pârâții Tribunalul Constanța și Curtea de APEL CONSTANȚA să efectueze mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță de reținut:
Potrivit art. 137 alin. 1 pr.civ. "nstanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune instanța apreciază că este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 și art. 283 alin. 1 lit. c din codul muncii, prescripția termenului la acțiune începe să curgă din momentul nașterii dreptului la acțiune.
Cum constatarea discriminării s-a făcut prin Hotărârea nr. 262/21.06.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instanța apreciază că dreptul la acțiune s-a născut la data pronunțării hotărârii, respectiv 21.06.2007, astfel nu sunt îndeplinite condițiile prescrierii dreptului la acțiune.
Pentru considerentele expuse instanța va respinge ca nefondată excepția prescripției dreptului la acțiune.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor instanța apreciază că este întemeiată având în vedere că acesta nu se află în raporturi de muncă cu reclamanții, astfel o va admire și va respinge acțiunea față de acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul birourilor de informatică ale Tribunalului Constanța și Curții de APEL CONSTANȚA și sunt salarizați potrivit anexei III a OUG nr. 192/2002, respectiv anexa III a OUG nr. 82/2004.
Funcționarii publici din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși au atribuții similare cu atribuțiile reclamanților sun salarizați potrivit anexei I din OUG nr. 192/2002, respectiv anexei din OUG nr. 82/2004 salariile acestora fiind mai mari decât ale reclamanților.
Curtea uropeana a Drepturilor Omului, legat de art. 14 privind interzi ea scriminării, a apreciat ca diferența de tratament devine discriminare atunci când autoritățile statale induc distincții ntre situa i analoage și compatibile fără ca aces ea să se bazeze pe o justificare rezonabilă i obiectivă.
Recrutarea și atribuțiile managerului economic, indiferent daca funcționează la Înalta Curte de Casație și Justiție ori la celelalte instanțe, sunt reglementate prin articolele 126-128 ale Legii nr.304/2004.
Având în vedere aceste considerent, instanța apreciază că în mod discriminatoriu sunt salarizați diferit aceleași categorii de funcționari, în funcție de instanța la care funcționează, încălcându-se în acest fel, art. 14 CEDO.
Astfel, instanța apreciază întemeiată acțiunea reclamanților și o va admite.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Prin recursul său CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII invocă ca motiv de nelegalitate lipsa calității procesuale passive ăn sensul că nu poate fi obligat să plătească drepturile salariale reclamanților pentru că potrivit art.16-22 din nr.OG137/2000 consiliul este o instituție abilitată de lege să aplice dispozițiile în materie de nediscriminare.
Prin recursul său Ministerul Justiției invocă motive de nelegalitate:
1) dispozițiile art.1, 2 și 3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 au fost declarate neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale.
Deciziile Curții Constituționale fiind obligatorii pentru instanțe sentința este nelegală pentru că și-a motivate sentința pe dispozițiile declarate neconstituționale.
Se invocă excepția prescripției extintive în condițiile art.8 din Decretul nr.167/1958.
Pe fond se susține că instanța a încălcat dispozițiile art.4 din nr.OG6/2007 care stabilesc criteriile pentru salarizarea funcționarilor publici în raport de nivelul la care se prestează activitatea la nivel central sau local potrivit anexelor nr.1-6.
Recursurile sunt fondate.
Cu privire la recursul calitatea procesuală presupune existența identității între persoana reclamantă și cel care ar fi titular al dreptului afirmat precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat într-un raport juridic dedus judecății fiind necesar a se face distincție între calitatea procesuală și interesul promovării unei cereri în fața instanței de judecată.
Raportând considerentele teoretice la obiectul cererii de chemare în judecată - drepturi salariale - se constată că are calitate procesuală pasivă într-o astfel de cerere instituția aflată în raporturi de serviciu directe cu reclamanții - respective Curtea de APEL CONSTANȚA la care sunt angajați reclamanții în calitate de funcționari publici.
Ca atare nu poate avea calitate procesuală pasivă pentru că, Consiliul nu are raporturi juridice cu reclamanții care solicită plata drepturilor bănești.
Așa fiind se constată că este fondat recursul.
În ce privește Ministerul Justiției toate motivele de recurs vor fi analizate împreună pentru că se tinde la aceeași finalitate și anume admiterea acțiunii pe textile de lege declarate neconstituționale.
Temeiul de drept al cererii de chemare în judecată și pe baza căruia și-a motivate prima instanță sentința îl constituie dispozițiile art.27 din nr.OG137/2000.
Instanța investită cu soluționarea litigiului este obligată să se pronunțe asupra cererii în raport cu efectele juridice produse de textele de lege invocate în perioada în care acestea erau în vigoare.
Potrivit art.147 alin.1 din Constituție "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare precum și cele din regulamente constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale".
În cauză prin deciziile 818 din 3 iulie 2008 Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile art.1,2 și 27 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pentru a pronunța această decizie Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art.2 și 27 din nr.OG137/2000 conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa normele juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau a le substitui cu norme cuprinse și în alte acte normative.
Se reține că aceste texte de lege sunt evident neconstituționale întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat de art.1 alin.4 din Constituție și art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În consecință având în vedere dispozițiile art.147 din Constituție dispozițiile art.1, 2 și 27 din nr.OG137/2000 și-au încetat efectele juridice - astfel ele nu pot să mai producă efecte juridice în cauza de față pentru că nu se mai află în vigoare.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune ea a fost greșit respinsă de instanță pentru că potrivit art.8 din Decretul nr.167/1958 - prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
Concret termenul de prescripție a dreptului la acțiune începe să curgă distinct pentru fiecare prestație lunară în acest sens sunt prevederile art.12 din decret.
Nu există nici un argument în susținerea tezei că termenul de prescripție a început să curgă de la data hotărârii nr.262 din 21.06.2007 a
Pe fond prin nr.OG6/2007 s-a stabilit o salarizare în cuantum superior pentru funcționarii publici din cadrul departamentului economico - financiar, administrative și de informare publică al comparative cu celelalte categorii de funcționari publici din cadrul și Curților de apel.
Funcționarii publici din cadrul sunt salarizați conform Anexei I la OG nr.62/2007 în vreme ce funcționarii publici din cadrul celorlalte instanțe judecătorești sunt salarizați conform art. III la același act normative.
Având în vedere că reclamanții din cauza de față nu fac parte din structura ci din structura Curții de APEL CONSTANȚA - care sunt salarizați conform art. III din nr.OG62/2007 nu poate constitui o discriminare față de funcționarii publici din care sunt salarizați conform anexei Ia O. nr.62/2007.
Instanța de judecată nu poate desființa norme juridice susținute prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau a le înlocui cu norme cuprinse în alte acte normative pentru că s-ar încălca principiul separației puterilor în stat prevăzute de art.1 alin.4 din Constituție și art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a țării.
Reluând asupra celor de mai sus se constată că recursurile sunt fondate sub toate aspectele criticilor formulate urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă să fie admise, modificată în parte sentința în sensul că se va respinge acțiunea împotriva pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
Se va respinge acțiunea ca nefondată împotriva Tribunalului Constanța, Curții de APEL CONSTANȚA și Ministerului Justițției.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile în contencios administrativ declarate de recurenții pârâți - MINISTERUL JUSTIȚIEI - cu sediul în B, sect.5,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - cu sediul în B, sect.1, nr.1-3, împotriva sentinței civile nr.995/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți - - cu domiciliul ales în C,-, jud.C și - cu domiciliul ales în C,-, jud.C și intimații pârâți - TRIBUNALUL CONSTANȚA - cu sediul în C,-, jud.C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA - cu sediul în C,-, jud.C și MINISTERUL FINANȚELOR - reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, Bd.-.-, nr.18, jud.
Modifică în parte sentința în sensul că:
Respinge acțiunea împotriva CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea ca nefondată împotriva TRIBUNALUL CONSTANȚA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.jud.hot.
Red.jud.dec./17.11.2008
Dact.gref.
4 exemp./20 2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
