Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 662/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 662/R-

Ședința publică din 27 Iunie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gina Achim judecător

JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu

JUDECĂTOR 3: Ingrid Emina

Grefier:

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în,-, județul V, și de către MUNICIPIUL - RM. cu sediul în Rm. V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 535/01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - Complet Specializat în Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât - consilier - juridic în cadrul Municipiului - Rm. V, cu sediul în Rm. V,-, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul - reclamant personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamantul este legal timbrat, prin anularea chitanței Seria - nr.- în sumă de 2,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, care învederează instanței, că s- depus la dosar, prin biroul registratură, la data de 20 iunie 2008 întâmpinare însoțită de un set de acte din partea recurentului - reclamant.

Recurentul-reclamant, având cuvântul arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora pe fond.

Recurentul - reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii celor două capete de cerere așa cum au fost formulate și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar borderou pentru privind cheltuielile efectuate. Cu privire la recursul declarat de pârâtul Municipiul Rm. V, solicită a fi respins pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.

CURTEA

Asupra recursurilor de față, deliberând, constată:

La data de 7 martie 2008, reclamantul, din orașul,-, județul Vac hemat în judecată MUNICIPIUL RM. V, prin primar și pe pârâtul, în calitate de consilier juridic în cadrul Primăriei Municipiului Rm. V, solicitând instanței de contencios administrativ, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige Municipiul Rm. V să întocmească și să depună la Casa Județeană de Pensii declarațiile nominale lunare stabilite de Legea nr. 19/2000, pentru perioada 01 aprilie 2001 - 10 martie 2003, precum și la 25.000 lei, despăgubiri.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la 5.000 lei, daune morale pentru nesoluționarea în termen a cererii formulate de reclamant și înregistrată sub nr. 42158/19.11.2007, ce i-a fost repartizată.

În motivarea acțiunii se arată că prin decizia civilă nr. 974 din 22.10.2003, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. 2285/2003, s-a dispus ca Municipiul Rm. V să menționeze în carnetul de muncă al petentului perioada cuprinsă între 1.12.2000 și 10 martie 2003, ca vechime în muncă.

Pentru a fi avută în vedere de către Casa Județeană de Pensii V ca vechime în muncă perioada menționată mai sus, este necesară și întocmirea și depunerea declarațiilor nominale lunare pentru perioada 01.04.2001 - 10 martie 2003.

În acest sens, cu cererea înregistrată sub nr. 42158/19.11.2007, reclamantul a solicitat întocmirea și depunerea declarațiilor nominale lunare de către Municipiul Rm. V, cerere ce a fost repartizată spre soluționare consilierului juridic, care însă nici până în prezent nu a soluționat-

După examinarea cauzei, Tribunalul Vâlcea, secția comercială și de contencios administrativ, complet specializat în contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 535 din 01 aprilie 2008, prin care a admis în parte acțiunea, a obligat pe pârâtul Municipiul Rm. V să întocmească și să depună la casa Județeană de Pensii V declarațiile nominale lunare stabilite de Legea nr. 19/2000 pentru perioada 01 aprilie 2001 - 10 martie 2003, în ceea ce-l privește pe reclamant, respingând, totodată, capătul de cerere privind despăgubirile și daunele morale.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut că prin mai multe hotărâri judecătorești s-a stabilit în mod irevocabil că și după pensionarea reclamantului contractul de muncă încheiat între acesta și Municipiul Rm. Var ămas valabil, întrucât nu a fost desfăcut în urma pensionării, motiv pentru care, prin decizia civilă nr. 974 din 22 octombrie 2003, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. 2285/2003, s-a hotărât că Municipiul Rm. V trebuie să menționeze în carnetul de muncă și perioada cuprinsă între 1.12.2000 și 10 martie 2003 ca vechime în muncă.

Însă, înscrierea acestor mențiuni în carnetul de muncă nu este suficientă pentru a fi avută în vedere de către Casa Județeană de Pensii V ca vechime în muncă, cât timp nu au fost întocmite și depuse la Casa Județeană de Pensii V declarațiile nominale lunare de către angajator în ceea ce-l privește pe reclamant pentru perioada 1 aprilie 2001 - 10 martie 2003.

Prin urmare, pentru ca reclamantul să beneficieze de dreptul la pensie, iar perioada 1 aprilie 2001- 10 martie 2003 să-i fie considerată ca vechime în muncă, angajatorul avea obligația de întocmească și să depună la Casa județeană de Pensii V declarațiile nominale lunare.

În ceea ce privește capătul de cerere privind despăgubirile și daunele morale, instanța a constatat că reclamantul nu le-a dovedit prin nici un mijloc de probă, iar acordarea acestora din oficiu ar da loc arbitrarului și ar contraveni desfășurării unui proces echitabil.

Prin urmare, despăgubirile și daunele morale solicitate de reclamant nu se justifică, atâta timp cât în cauza dedusă judecății nu s-a dovedit existența unui prejudiciu efectiv.

Împotriva sentinței, în termen legal au formulat recurs atât reclamantul cât și pârâtul Municipiul Rm. V, prin primar.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că în mod greșit s-a apreciat ca fiind nedovedit capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor și a daunelor morale, cât timp, prin neîntocmirea declarațiilor nominale lunare s-a ajuns ca perioada în litigiu să nu-i fie luată în calcul la stabilirea punctajului de pensie, astfel primind una mai mică decât cea la care era îndreptățit.

A dovedit practic și culpa funcționarului public în nesoluționarea cererii sale, trebuind a fi avute în vedere și dispoz.art.16 al.1 din Legea nr.554/2004.

La rândul său, pârâtul Municipiul Rm.V, prin primar, a criticat sentința sub aspectul greșitei rezolvări date primului capăt de cerere, întrucât nu s-a ținut seama de decizia nr.33768/6.05.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit irevocabil că începând cu data de 01 dec.2000, raporturile de muncă ale lui au încetata prin pensionare și că reintegrarea sa nu putea opera ulterior acestei date, deoarece și-a produs efectele decizia de pensionare pentru limită de vârstă și muncă depusă nr.-/23.04.2001, neexistând acordul primăriei pentru continuarea activității pentru a opera cumulul pensiei cu salariul.

Mai mult decât atât, prin decizia nr.1699/22.02.2007 pronunțată de s-a statuat irevocabil că beneficiază de un titlul executoriu, respectiv sentința nr.1072/2004 a Tribunalului Vâlcea, rămasă irevocabilă prin decizia nr.62/2005 a Curții de APEL PITEȘTI prin care Municipiul Rm.V a fost obligat să-i întocmească statele de plată pentru perioada 01.12.2000 - 10.03.2003, precum și să-i calculeze și să vireze obligațiile fiscale și sociale către bugetul republican și bugetul asigurărilor sociale.

Cum această dispoziție a fost impusă în mod irevocabil și cum sentința respectivă nu a fost pusă în executare silită în termenul legal de prescripție împlinit, la data de 22.02.2008, reiese că o nouă cerere vizând în esență aceeași chestiune nu putea fi primită de instanța de fond.

La data de 20.06.2008 reclamantul recurent a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pârâtului ca nefondat, susținând că decizia nr.3378/06.05.2004 aad evenit caducă, susținerile pârâtului fiind în contradicție și cu decizia civilă nr.974/2003 a Tribunalului Vâlcea și cu decizia nr.63/22.02.2005 a Curții de APEL PITEȘTI.

Acțiunea nu era prescrisă pentru că alături de sentința nr.1072/2004 există și sentința nr.226/21.03.2005 a Tribunalului Vâlcea care constituie titlu executor și formează obiectul unui dosar de executare silită nr.80/2008, stabilindu-se în privința acesteia că a devenit irevocabilă la data de 22.02.2007 prin decizia nr.1699/2007 a Mai mult sentința nr.1072/2004 a Tribunalului Vâlceaa devenit executorie la data de 22.02.2005, operând suspendarea executării până la data de 22.02.2007.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate ce se încadrează în dispoz.art.304 pct.9 pr.civ. și în temeiul art.304/1 pr.civ. Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate.

Urmează a se examina, mai întâi, recursul pârâtului care a invocat practic două excepții, privind încălcarea principiului puterii de lucru judecat cât și a prescrierii dreptului la acțiune, care, dacă ar fi fondate, ar împiedica cercetarea pe fond a cauzei.

Or, în ceea ce privește pretinsa incidență a excepției privind puterea lucrului judecat, se constată că prin decizia nr.3378( și nu 33768 cum indică recurentul) din 06 mai 2004 a Ba fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.4469/23.09.2003 a Judecătoriei Rm. V, ce a avut ca obiect anularea poziției 90 din carnetul său de muncă prin care s-a operat desfacerea contractului său de muncă, reținându-se că acesta a fost pensionat în baza deciziei nr.-/2001. De asemenea, decizia nr.1699/22.02.2007 a are ca obiect cererea de revizuire formulată de împotriva deciziei nr.216/R/CM din 7 iunie 2005 a Curții de APEL PITEȘTI, pe care a anulat-o, obiectul acțiunii privind întocmirea statelor de plată pentru reclamant pe perioada 01.12.2000 - 10.03.2003 precum și calcularea și virarea obligațiilor fiscale și sociale către bugetul republican și bugetul asigurărilor sociale, conform rectificării și completării carnetului de muncă dispuse prin decizia nr.974/2003 a Tribunalului Vâlcea.

Însă, sentința nr.4469/23.09.2003 a Judecătoriei Rm.V (în privința căreia s-a pronunțat decizia nr.3378/2004 a ) a făcut obiectul unei cereri de revizuire, soluționată prin sentința civilă nr.5222/04.11.2004 a Judecătoriei Rm. V, care a schimbat în tot sentința în sensul că a admis cererea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Rm. V, obligând pe pârât să procedeze la anularea poziției 90 din carnetul de muncă al reclamantului.

Această ultimă sentință a rămas irevocabilă prin decizia nr.147/17.02.2005 a Tribunalului Vâlcea, care a respins ca nefondat recursul pârâtului.

Drept urmare, sentința nr.4469/2003 a Judecătoriei Rm. V și practic decizia nr.3378/06.05.2004 a au fost desființate ca urmare a admiterii cererii de revizuire, finalizată prin sentința nr. 5222/4.11.2004 a Judecătoriei Rm. V, rămasă irevocabilă prin decizia nr.147/17.02.2005 a Tribunalului Vâlcea, astfel încât au devenit lipsite de efecte judecătorești și nu pot fi invocate ca temei al unei eventuale puteri de lucru judecat.

În concluzie prima excepție apare ca nefondată.

Se va remarca de asemenea, că sentința nr.1072/2004 a Tribunalului Vâlcea, irevocabilă prin decizia nr.63/22.02.2005 a Curții de APEL PITEȘTI, prin care Municipiul Rm.V a fost obligat să-i întocmească statele de plată pentru perioada 01.12.2000 - 10.03.2003 precum și să-i calculeze și să vireze obligațiile fiscale și sociale către bugetul republican și bugetul asigurărilor sociale, a privit un alt obiect decât cel ce face obiectul prezentei cauze, astfel că nu este îndeplinită condiția triplei identități de obiect, cauză și părți, impusă de art.163 pr.civ. și art.1201 Cod civil.

Ca o consecință firească, nu se poate reține nici excepția prescrierii dreptului de executare a sentinței nr.1072/2004 a Tribunalului Vâlcea, aceasta fiind fără relevanță în cauza ce are un alt obiect dedus judecății.

Nici recursul reclamantului nu poate fi primit, pentru următoarele argumente:

Într-adevăr, potrivit art. 16 alin.1din Legea nr.554/2004 "Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.".Însă, dat fiind obiectul prezentei cauze, care privește obligarea pârâtului Municipiului Rm. V la întocmirea și depunerea declarațiilor nominale lunare stabilite de Legea nr.19/2000, pentru perioada 01.04.2001 - 10.03.2003 în ceea ce-l privește pe reclamant, devin incidente dispozițiile art. 24 din același act normativ, care statuează că executarea hotărârii trebuie să se facă în termenul prevăzut de aceasta, sau în lipsa unui termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, cu posibilitatea aplicării unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și a obținerii de către reclamant a despăgubirilor corespunzătoare pentru întârziere.

Față de obiectul pricinii, nu s-a dovedit paguba pe care a suferit-o reclamantul până la momentul pronunțării sentinței recurate, astfel încât recursul său, ca și cel al pârâtului va fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E E

Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamantul, domiciliat în,-, județul V, și de către MUNICIPIUL - RM. cu sediul în Rm. V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 535/01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - Complet Specializat în Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât - consilier - juridic în cadrul Municipiului - Rm. V, cu sediul în Rm. V,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 27 iunie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

2 ex./08.07.2008

Jud.fond: Gh.

Președinte:Gina Achim
Judecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ingrid Emina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 662/2008. Curtea de Apel Pitesti