Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 2484/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2484
Ședința publică de la 10 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul, prin avocat și pârâtul Oficiul Român pentru, prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamantul, prin avocat, depune procesul-verbal prin care a fost sancționat contravențional și dovada achitării amenzii.
Părțile arată că nu mai au înscrisuri de depus.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin avocat solicită admiterea acțiunii și anularea dispoziției numai în ce privește interdicția de intrare pentru perioada de 6 luni. Susține că societatea a depus documentele în prima zi după ce Hotărârea Guvernului României nr. 264/2009 a fost pusă în aplicare, la data de 16.03.2009. Comunicarea soluției nefavorabile a cererii de detașare în România s-a făcut la data de 21.04.2009 deși termenul de soluționare era 15.04.2009. Pe 22.04.2009 s-a emis decizia contestată considerându-se că de la data de 17.03.2009 a stat ilegal pe teritoriul țării, decizie care i-a fost înmânată în aceeași zi. În perioada de până la emiterea răspunsului a fost sancționat, iar amenda a fost achitată. Consideră că nu i se poate reține vreo culpă, iar măsura contestată este vădit nelegală, societatea a respectat termenele, iar când a primit refuzul a plecat din țară.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii și menținerea măsurii interdicției, ca legală și temeinică. Arată că susținerile reclamantului sunt neîntemeiate. Pe 16.03.2009 s-a cerut autorizație de muncă în situația în care avea drept de ședere până pe 17.03.2009. Depunerea cererii de eliberare a autorizației de muncă nu conferă drept de ședere. Invocă art. 18 al.2 din OUG nr. 194/2002.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acțiunii, susținând că actul administrativ a fost emis în conformitate cu dispozițiile art. 106 OUG nr. 194/2002, măsura interdicției de revenire pe teritoriul României fiind dispusă legal.
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 29.04.2009 sub nr. 3937/2 s-a inregistrat cererea reclamantului prin care a chemat in judecata pe paratul OFICIUL ROMÂN PENTRU pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea interdictiei de intrare pentru perioada de 6 luni impusa prin dispozitia de parasire a teritoriului Romaniei nr. -/22.04.2009.
In fapt, reclamantul a aratat ca este incadrat in munca la o societate din Ankara, Turcia si a fost emisa o decizie de detasare pe o perioada de un anl la SC BUSINESS SRL pentru executarea si montarea de structuri metalice la echipamente furnizate de societatea.
A primit o viza de sedere in Romania de tip D cu valabilitate in perioada 18.09.2008-17.03.2009 cu intrari multiple.
La 7.01.2009 a intrat pe teritoriul Romaniei pentru a semna documentele necesare obtinerii autorizatiei de munca pentru obtinerea permisului de sedere in scop de munca in calitate de lucrator detasat.
HG nr. 264/2009 a fost publicat la 12.03.2009 si dupa aparitia acestui act normativ a depus dosarul pentru obtinerea autorizatiei de detasare cu termen de solutionare la 15.04.2009.
Solutionarea cererii i-a fost comunicata la 21.04.2009 si urma sa se intoarca la Ankara, insa in 22.04.2009 intimata a emis decizia contestata prin care a fost dispusa si itnerdictia de intrare pe 6 luni pe motiv ca de la 17.03.2009 a stat ilegal pe teritoriul Romaniei.
Considera ca nu ii poate fi imputat acest fapt deoarece dosarul sau a fost depus in prima zi dupa aparitia actului normativ privind aprobarea numarului de lucratori detasati.
OUG nr. 194/2002 nu prevee ca in cazul expirarii vizei in perioada de solutionare a cererii persoana trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei.
In drept, au fost invocate dispozitiile OUG nr. 194/2002.
In dovedirea cererii reclamantul a depus copii de pe dispozitia contesta.
La 13.05.2009 paratul a depus actele care au stat la baza emiterii dispozitiei contestate, iar reclamantul inscrisuri.
La 10.06.2009 a fost depus un proces verbal de contraventie si dovada achitarii amenzii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Prin cererea sa reclamantul a contestat dispozitia paratului nr. -/22.04.2009 numai sub aspectul instituirii interdictiei de a intra pe teriotoriul Romaniei o perioada de 6 luni.
Aceasta masura a fost luata in conformitate cu dispzitiile art. 106 al. 1 lit a pct. i coroborat cu art. 106 al. 2 lit b din OUG nr. 194/2002.
Nu se poate retine lipsa culpei reclamantului de a parasi teritoriul Romaniei la data de 17.03.2009 deoarece din copia vizei aflata la filele 15 si 36 din dosar reiese fara nici un dubiu ca reclamantul a avut drept de sedere conferit de acea viza doar pana la 17.03.2009.
Faptul ca avea depusa o cerere pentru acordarea autorizatiei de munca nu are nici o relevanta deoarece potrivit art. 11 al. 1 din OUG nr. 194/2002 reclamantul putea ramane pe teritoriul Romaniei numai pana la data incetarii dreptului de sedere stabilit prin viza, adica 17.03.2009.
In acest context nu se poate retine apararea reclamantului ca actul normativ sus indicat nu prevede ca avea obligatia parasirii teritoriului Romaniei pe perioada solutionarii unei cereri.
De asemenea art. 4 al. 4 din acelasi act normativ prevede obligatia pentru straini de a nu ramane pe teritoriul Romaniei peste perioada pentru care li s-a aprobat sederea si sa depuna toate diligentele pentru a parasi tara inainte de expirarea dreptului de sedere.
Si art. 18 al. 2 din ordonanta sus indicata indica care sunt drepturile conferite de viza.
De asemenea existenta unei cereri de eliberare a unei autorizatii de munca nu are relevanta asupra dreptului de sedere, acesta acordandu-se printr-un alt document si anume prin viza sau prin permisul de sedere.
Se constata ca paratul a respectat dispzitiile art. 106 din OUG nr. 194/2002 cu privire la stabilirea interdictiei si a duratei acesteia.
Prin urmare se constata neintemeiata contestatia reclamantului si in baza textelor indicate mai sus si a art. 1, 10 din legea nr. 554/2004 va respinge ca atare contestatia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge contestatia reclamantului cetatean cu domiciliul ales la. Av. in B,-, -. A,. 12, sector 3 in contradictoriu cu paratul OFICIUL R PENTRU Biroul pentru al Judetului T cu sediul in A,--73, jud. T, ca neintemeiata.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 10.06.2009.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red. CP - 2 ex.
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
