Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 698/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.698
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.02.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Din partea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI se prezintă procuror.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU, prin consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtului solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de încuviințare a probei cu înscrisuri pentru ambele părți.
Curtea încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că este utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea contestației și anularea deciziei de returnare ca netemeinică și nelegală.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată pentru motivele arătate prin întâmpinare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației ca neîntemeiată întrucât măsura luată de Oficiul Român pentru este în conformitate cu dispozițiile legale în materie.
CURTEA,
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2008, reclamantul a chemat în judecată pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU - Direcția pentru imigrări a Municipiului B- Serviciul Combaterea și Ilegale a B, solicitând anularea deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.-/14.11.2008.
În motivarea contestației a arătat că a intrat pe teritoriul statului român beneficiind de o viză de tipul D obținută întrucât societatea la care este angajat a încheiat un contract de prestări servicii cu SC SRL care avea contracte de prestări servicii cu alți parteneri români.
Reclamantul a depus în termen întreaga documentație și nu i se poate reproșa faptul că după ce i s-a permis intrarea pe teritoriul statului român i s- respectat întrutotul documentația ce trebuia depusă. Autoritățile române nu au putut să-i emită autorizațiile de muncă, el nefiind responsabil de așa ceva.
Era normal să i se aducă la cunoștință în perioada de valabilitate a vizei faptul că autoritățile române sunt în imposibilitatea de a-i elibera documentele pentru care a solicitat și obținut viza sau documentația depusă necesită anumite lămuriri.
Reclamantul a susținut că i s-a aplicat retroactiv o măsură generată de expirarea unui contingent anual aprobat, iar în momentul eliberării deciziei de returnare nu a fost specificat nimic referitor la vreun temei legal ce-i poate fi imputabil pentru refuzul autorităților române de a-i elibera autorizația de muncă.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației întrucât la data depistării, reclamantul avea dreptul de ședere expirat.
Au fost invocate disp.art.11 alin.1 și art.4 alin.4 din OUG 194/2002, precizându-se că reclamantul a intrat pe teritoriul României în baza unei vize pentru alte scopuri și nu a unei vize pentru angajare în muncă.
Au fost depuse la dosar decizia contestată și documentația care a stat la baza emiterii acesteia.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că reclamantul a intrat în România la data de 20.07.2008 în baza vizei D/A S/- eliberată de Ambasada României la - viză pentru alte s copuri și nu viză pentru angajarea în muncă, având un drept de ședere de 90 de zile de la data intrării.
Societatea angajatoare SC SRL a solicitat pârâtei la data de 8.09.2008 eliberarea unei autorizații de muncă pentru reclamant, cerere respinsă la 21.10.2008, întrucât la data respectivă, contingentul anual de autorizații de muncă se epuizase.
Reclamantul a fost depistat la data de 14.11.2008, pe numele său fiind emisă Decizia de returnare de pe teritoriul României nr.-/14.11.2008 întrucât nu a respectat disp.art.11 al.1 din OUG 194/2002, reținându-se în fapt că nu a părăsit teritoriul României până la data la care i- expirat dreptul de ședere stabilit prin viză.
Curtea apreciază că decizia este legală, fiind emisă cu respectarea disp.art.4 alin.4 din OUG 194/2002 conform cărora străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.
De asemenea, instanța va avea în vedere prevederile art.11 alin.1 din OUG 194/2002 care stabilesc că străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.
Se constată că reclamantul nu a respectat obligația de a părăsi țara imediat după expirarea dreptului de ședere conferit prin viza de ședere, obligație instituită prin textele de lege sus menționate, rămânând pe teritoriul României și ulterior datei de 19.10.2008 până la care a avut drept de ședere.
Susținerile referitoare la nulitatea autorizației de muncă și expirarea contingentului anual de asemenea autorizații nu constituie un argument în valoarea admiterii contestației în condițiile în care reclamantul nu a intrat în România în baza unei vize pentru angajarea în muncă, viză ce poate fi eliberată, conform art.44 din OUG 194/2002, străinilor titulari ci unei autorizații de muncă.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că decizia contestată de reclamant este legală, contestația urmând să fie respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat, cu sediul în B, văcărești nr.308, -.E,.1,.15, sector 4, în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU, cu sediul în-, sector 5,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CC
EF/3ex.
27.02.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia