Somație de plată. Decizia 598/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.598/CA

Ședința publică din data de 16 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis

JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban

JUDECĂTOR 3: Elena

Grefier -

S-a luat în examinare recursul în contencios-administrativ declarat de recurenta pârâtă-debitoare AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR - cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1, împotriva Sentinței civile nr. 582 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți-creditori, U și - toți prin mandatar, cu domiciliul în C,-, -M3,.16, județ C, având ca obiect somație de plată.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimații reclamanți avocat I în baza împuternicirii nr.72627/2009 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință învederează obiectul cauzei, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual.

Întrebat fiind, apărătorul recurentului reclamant precizează că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat.

Curtea, luând act că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat, declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra cauzei.

Apărătorul intimaților reclamanți, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului în contencios-administrativ de față;

1.Obiectul litigiului și părțile în proces

Prin cererea înregistrată sub nr.213/118/13.01.2009 pe rolul Tribunalului Constanța - Secția Comercială, de Contencios-administrativ și Fiscal, astfel a fost modificată la termenul de judecată din 27.03.2009, reclamanții -, u și au solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata către reclamanția sumei totale de31.092 lei, la valoare reactualizată în raport de indicele de creștere a prețurilor cu începere de la data de 01.11.2007 și până la data achitării integrale a sumei și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanții au arătat că sunt beneficiarii Hotărârii nr. 2712/10.04.2006 emisă de Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 C, validată prin Ordinul nr. 4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru, hotărâre prin care se acordă reclamanților compensații pentru bunurile abandonate statului bulgar în valoare totală de 168.611,69 lei.

Din această sumăa fost plătită o primă tranșă de 40%- 67.444,68 lei la data de 24.08.2006, iar a doua tranșă de 60% - 101.167,01 lei urma să fie plătită până la data de 24.08.2007. Aceasta a doua plată a fost efectuată cu întârziere, abia la data de 01.11.2007 și a fost parțială, în valoare de numai 70.075,02 lei, rezultând astfel un rest de plată de 31.092 lei neachitat.

În pofida demersurilor scrise adresate pârâtei aceasta nu a înțeles să efectueze de bună-voire restul de plată pe care îl avea de achitat de la 01.11.2007, drept pentru care reclamanții au înțeles să se adreseze instanței de judecată pentru obținerea unui titlu executoriu.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 9/1998, nr.HG 753/1998; decizia XXI/10.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

2. Întâmpinarea

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată cu motivarea că în speță este vorba de neexecutarea parțială a unui titlu ce nu emană de la instanța de contencios administrativ, pentru a se aplica dispozițiile cap. 3 din Legea nr. 554/2004;

Despăgubirile sunt plătite în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat în baza unei cereri însoțită de anumite documente; potrivit art. 34 lit. h din nr.HG 753/1998 sumele stabilite prin hotărârea comisiei județene este exigibilă la data emiterii deciziei de validare, iar potrivit art. 8 alin.2 din Legea nr. 9/1998 în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite acestea se acordă la nivelul la care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor. Astfel, prin decizia de validare este prevăzută actualizarea cuantumului compensațiilor, la momentul plății cotei de 60% iar a extinde aplicabilitatea acestor prevederi înseamnă a încălca cadrul legal existent, fiind de natură a determina dublarea cuantumului compensațiilor, depășindu-se astfel fondurile repartizate cu această destinație.

3.Hotărârea Tribunalului

Prin Sentința civilă nr.582 din 22 mai 2009 Tribunalul Constanțaa admis cererea reclamanților și a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 31.092 lei, actualizată în raport de indicele de creștere a prețurilor cu începere de la data de 01.11.2007 și până la data executării efective a obligației de plată.

Pentru a dispune astfel a reținut prima instanță că rin p. Or dinul nr. 4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru a fost validată Hotărârea nr.2712/10.04.2006 emisă de Comisia Județeană C și s-au acordat persoanelor îndreptățite -, u și compensații bănești în cuantum de 168.611,69 lei.

Potrivit art. 5 din nr.HG 286/2004 plata sumei acordată cu titlu de compensație urma să fie eșalonată astfel: 40% în anul în care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Potrivit aceluiași text legal, cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr. 9/1998- art. 8 alin.2 teza a II-a, în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care a fost publicat de către Institutul Național de Statistică înaintea plății, față de luna a anului anterior.

Tot potrivit art. 8 alin.2 teza finală Legii nr. 9/1998:Eșalonarea plăților nu poate depăși 2 ani consecutivi.

Ordinul nr.4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru prin care se acordă reclamanților compensații bănești în cuantum de 168.611,69 lei constituie izvorul unei obligații legale de plată a sumei menționate, obligație ai cărui creditori sunt reclamanții, fără însă ca acestui ordin legea să îi confere valoarea unui titlu executoriu, astfel că pentru executarea silită a acestei obligații creditorii sunt obligați a urma calea dreptului comun, respectiv pronunțarea unei hotărâri judecătorești de obligare a debitorului la executarea obligației de plată.

Totodată, a nega dreptul persoanelor îndreptățite de recurge la executarea pe cale silită a dreptului lor de creanță născut dintr-un astfel de act și a lăsa realizarea acestui drept de creanță la latitudinea debitorului ar însemna lipsirea acestora de un bun, în sensul art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Este recunoscută de către reclamanți și rezultă și din extrasul de cont curent depus la dosarul cauzei plata integrală a primei tranșe de 40% - 67.444,68 lei la data de 24.08.2006, și plata la data 01.11.2007, a sumei de 70.075,02 lei, din tranșa a doua, care ar fi trebuit să fie în sumă de 101.167,01 lei, rezultând astfel un rest de plată de 31.092 lei neachitat de către pârâtă.

Întrucât reclamanții fac dovada prin Ordinul nr. 4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru a creanței certe, lichide, față de data emiterii acestuia, și exigibilă la momentul formulării cererii de chemare în judecată, pe care o au față de pârâtă iar pârâta nu a făcut dovada plății integrale, dovadă a cărei sarcină îi incumbă ca act pozitiv, instanța de judecată a admis cererea de chemare în judecată și a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 31.092 lei iar față de dispozițiile art. 5 din nr.HG 286/2004 și art. art. 8 alin.2 teza a II-a din Legii nr. 9/1998, potrivit cărora cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care a fost publicat de către Institutul Național de Statistică înaintea plății, urmează ca această sumă, care reprezintă o parte neachitată din cota de 60%, să fie actualizată după același criteriu, de la data la care ar trebuit să fie plătită - 01.11.2007, și până la data executării efective a obligației de plată.

A apreciat că nu pot fi primite apărările pârâtei în sensul că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile cap.3 din Legea nr.554/2004 și că s-ar ajunge la o dublare a cuantumului compensațiilor, întrucât:

- reclamanții nu își întemeiază cererea de chemare în judecată pe disp. art. 22-26 din Legea nr. 554/2004 ci pe dreptul de creanță constatat prin Ordinul nr. 4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru;

- nu se dispune actualizarea întregii cote de 60% în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care a fost publicat de către Institutul Național de Statistică înaintea plății, față de luna a anului anterior, ci numai a restului de plată de 31.092 lei, de la data exigibilității creanței de 60% din totalul compensațiilor și până la data plății efective.

4.Recursul

Împotriva acestei hotărâria declarat recurspârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, cu motivarea că în speță este vorba de neexecutarea parțială a unui titlu ce nu emană de la instanța de contencios administrativ pentru a se aplica dispozițiile cap.3 din Legea nr.554/2004 care reglementează expres procedura de executare a titlurilor executorii reprezentată de hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-au admis acțiunile formulate potrivit dispozițiilor prezentei legi;

A precizat că despăgubirile sunt plătite in limita fondurile disponibile alocate de la bugetul de stat conform dispozițiilor legale in vigoare, respectiv Legea nr.9/1998.

Având în vedere faptul că această creanță este stabilită, devenind astfel exigibilă, la data emiterii Deciziei de validare, pentru actualizarea ei se aplică dispozițiile art. 8 alin (2) din Legea nr. 9/1998, potrivit cărora în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul la care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor.

Astfel, prin Decizia de validare este prevăzută actualizarea cuantumului compensațiilor, la momentul plății cotei de 60% conform art. 8 alin. din Legea nr. 9/1998.

A extinde aplicabilitatea acestor prevederi înseamnă a încălca cadrul legal existent, pe principiul conform căruia "legea speciala derogă de la legea generală" și că legea este de strictă interpretare, fiind de natură a determina dublarea cuantumului compensațiilor, depășindu-se astfel fondurile repartizate cu această destinație.

In drept, cererea de recurs este întemeiată pe dispozițiile art.304 din Codul d e procedură civilă, precum și pe dispozițiile Legii nr.9/1998, nr.HG753/1998, ar.HG286/2004, nr.OG94/2004 și nr.HG 1643/2004.

Intimații reclamanți, legal citați, nu au depus întâmpinare potrivit art.308 al.2 din Codul d e procedură civilă.

5.Curtea

Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurent și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanții sunt beneficiarii despăgubirilor acordate în temeiul Legii nr.9/1998, despăgubiri ce au un caracter cert, lichid și exigibil, constatate printr-un înscris, respectiv Hotărârea nr.2712/10.04.2006 emisă de Comisia Județeană C și validată prin Or dinul nr. 4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru pentru suma de 168.611,69 lei, hotărâre care nu are caracterul unui titlu executoriu.

eclamanții nu își întemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 22-26 din Legea nr. 554/2004 ci pe dreptul de creanță constatat prin Hotărârea nr.2712/10.04.2006 emisă de Comisia Județeană C și validată prin Ordinul nr. 4509/10.07.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru.

Potrivit art.7 al.(4) din Legea nr.9/1998 "Hotărârile comisiei centrale(Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților) sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

Întrucât dispozițiile mai sus citate, care reprezintă norme cu caracter special, derogatoriu de la dreptul comun în materie reprezentat de art.10 al.1 din Legea nr. 554/2004, prevăd competența exclusivă a Secției de contencios administrativ a tribunalului în ceea ce privește acțiunile având ca obiect contestarea hotărârilor, pentru identitate de rațiune, competența materială este aceeași și în privința acțiunilor având ca obiect obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata în numerar a sumei stabilită cu titlu de despăgubiri prin hotărâre a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998.

Dispozițiile art. 8 alin.2 teza finală Legii nr. 9/1998 prevăd că: "Eșalonarea plăților nu poate depăși 2 ani consecutivi."

De asemenea, dispozițiile art. 5 din nr.HG 286/2004 compensațiile "se achită beneficiarilor eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% in anul care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr. 9/1998."

Potrivit dispozițiilor art.1 pct.8 din Hotărârea nr.1277/17.10.2007 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.9/1998, plata despăgubirilor se face de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin Direcția economica, în urma solicitării scrise adresată de beneficiari.

Pentru plata celei de a II a tranșe nu se mai impune formularea unei noi cereri de către beneficiari, fiind obligația pârâtei de a efectua plata conform dispozițiilor mai sus enunțate, fiind lipsite de relevanță susținerile potrivit cărora nu există fonduri disponibile alocate de la bugetul de stat. De altfel, în cauză nu au fost administrate dovezi din care să rezulte această împrejurare, precum și demersurile depuse de pârâtă pentru suplimentarea fondurilor.

Ceea ce se desprinde din probele administrate în cauză este tendința tot mai evidentă a pârâtei de a amâna nejustificat plata despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite potrivit Legii nr.9/1998.

Aceasta rezultă cu prisosință din împrejurarea că deși Hotărârea nr.2712 a fost emisă de Comisia Județeană C la data de10.04.2006și validată la data de 10.07.2006 prin Or dinul nr. 4509 al Șefului Cancelariei Primului Ministru, conform extrasului de cont curent depus la dosarul cauzei plata integrală a primei tranșe de 40% ( 67.444,68 lei ) a fost efectuată la data de 24.08.2006 în timp ce tranșa a doua a fost plătită parțial la data 01.11.2007 (70.075,02 lei în loc de 101.167,01 lei), rezultând astfel un rest de plată 31.092 lei neachitat de către pârâtă până în prezent în pofida dispozițiilor imperative din art.8 al.2 din Legea nr. 9/1998.

Față de dispozițiile mai sus enunțate, în mod corect tribunalul a reținut că pentru diferența de plată de 31.092 lei din tranșa de 60% pârâta datorează daune compensatorii sub forma actualizării sumei datorate, în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care a fost publicat de către Institutul Național de Statistică înaintea plății efective, nefiind în prezența unei dublări a cuantumului compensațiilor ci de îndeplinirea unor obligații în litera și spiritul dispozițiilor art.8 al.2 din Legea nr. 9/1998.

Concluzionând, curtea reține că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de recurentă nefiind de natură a atrage modificarea acesteia motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.

peNTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursuldeclarat de recurenta pârâtă-debitoare AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR - cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1, împotriva Sentinței civile nr. 582 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți-creditori, U și - toți prin mandatar, cu domiciliul în C,-, -M3,.16, județ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Jud. fond:

Tehnored.jud.NC

2 ex/8.01.2010

Președinte:Nastasia Cuculis
Judecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Somație de plată. Decizia 598/2009. Curtea de Apel Constanta