Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 106/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- CA
DECIZIA nr. 106 /CA/2009-
Ședința publică din 5 martie 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtăDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S- S M, P-ța -, -. 3-5, Județ S în contradictoriu cu intimata reclamantăAUSTRIA SRLreprezentată prin ADMINISTRATOR - S M, Str. -, -. 9, Județ S M, împotriva încheierii nr. 391/CA din 23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect - suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata reclamantă - avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Satu Mare, depusă la dosar, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, cauza se află la primul termen de judecată, după care:
Reprezentanta intimatei reclamante depune la dosar întâmpinare.
Instanța recalifică întâmpinarea depusă la dosar în concluzii scrise.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu consecința menținerii dispozițiilor încheierii atacate ca fiind legale și temeinice. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 14 din Legea 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat și paguba iminentă.
Asupra cazului bine justificat, arată că prin DECIZIA de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de către organul de control, au fost stabilite anumite obligații care nu sunt datorate de către societatea reclamantă. Mai mult, calculele privind obligațiile de plată sunt eronate și nu sunt dovedite.
Recurenta a criticat cuantumul cauțiunii achitate, ori în speță s-a achitat o cauțiune în cuantum de 10 % din valoare, procent legal stabilit.
În ceea ce privește paguba iminentă, arată intimata că împotriva s-a introdus cerere de deschidere a procedurii falimentului de către pârâtă pentru așa numitele datorii stabilite prin DECIZIA de impunere atacată, cauză care face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Satu Mare.
Va depune chitanța privind onorariul avocațial prin fax.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Încheierea nr. 391/CA/23.09.2008, Tribunalul Satu Marea admis cererea reclamantei SC AUSTRIA SRL cu sediul în S M,- în contradictoriu cu pârâta DGFP S M, cu sediul în S M, -, nr.3-5 și în consecință:
A dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr.298/30.04.2008 emisă în baza Raportului de Inspecție Fiscală cu același număr întocmit de a Municipiului SMp ână la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ fiscal formulată împotriva acestor acte.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.215 cod procedură fiscală "[] instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate []".
Cauțiunea stabilită de instanța de contencios administrativ a fost consemnată de reclamantă, recipisa fiind înregistrată la registrul de valori.
Art.15 din Legea 554/2004 prevede că "Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art.14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei []".
Art.14 din același act normativ statuează că "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, [] persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral []".
Din probele administrate rezultă că prin decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr.298/20.04.2008 întocmită în baza Raportului de inspecție fiscală nr.298/30.04.2008 s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare în sumă de 152.122 lei constând în impozit pe profit, TVA, impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, contribuția de asigurări sociale datorată de angajator, contribuția de asigurări sociale reținută de la asigurați, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de asigurați, contribuția pentru asigurări de sănătate datorată de angajator, contribuția pentru asigurări de sănătate datorată de angajator, contribuții pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice de la persoane juridice sau fizice, fond de garanție salarii și accesorii aferente acestora.
Reclamanta a contestat în condițiile art.7 din Legea 554/2004 actul administrativ, fapt confirmat de pârâtă.
În acest fel instanța a constatat ca fiind îndeplinită condiția contestării actului administrativ.
Analizând motivația cererii prin prisma criticilor formulate în privința actului administrativ, tribunalul consideră că este întrunită condiția existenței unui caz bine justificat conform prevederilor art.14 rap.la art.2 alin.1 lit.t din Legea 554/2004.
De asemenea în cauză este îndeplinită și condiția existenței unei pagube iminente în sensul definit de art.2 lit.s) din lege.
Astfel s-a constatat că în măsura în care actul administrativ fiscal, devenit titlu executoriu, se execută silit, iar acțiunea în contencios administrativ s-ar admite, în patrimoniul reclamantei s-ar crea un prejudiciu evident în sensul în care este cunoscut procedeul de restituire a sumelor încasate nelegal de către bugetul de stat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, solicitând, admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei de impunere nr. 298/30.04.2008, conform articolul 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii principale.
În motivare recurenta a arătat că potrivit articolului 215 aliniat 1 din OG 92/2003 privind codul d e procedură fiscală republicat, "introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal".
Instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei și că pornind de la aceste prevederi, cauțiunea stabilită de instanța de judecată în cuantum de 10.000 lei(ceea ce nu reprezintă nici măcar 10% din suma contestată ), o consideră nejustificată.
De asemenea recurenta a precizat că, așa cum rezultă din articolul 14 din Legea 554/2004, suspendarea executării actelor administrativ-fiscale trebuie să fie bine justificată și să aibă ca scop prevenirea unei pagube iminente.
S-a subliniat în acest context că aspectele indicate de către reclamantă nu sunt în măsură să justifice suspendarea executării deciziei de impunere nr. 298/30.04.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S M, motivele invocate vizând în fapt fondul cauzei, respectiv nelegalitatea deciziei, că din probele administrate în cauză nu rezultă îndeplinirea cumulativă a condițiilor cerute imperativ de prevederile legale precum și că din criticile de nelegalitate a actului administrativ atacat nu pot fi considerate motive pentru suspendarea executării acestuia, câtă vreme actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, fiind emise în baza și pentru executarea în concret a legii.
În drept a invocat dispozițiile legale la care s-a făcut referire în recurs.
Prin întâmpinarea formulată SC AUSTRIA SRL a solicitat respingerea recursului declarat împotriva încheierii nr. 391/CA din 23.09.2008.
Intimata a menționat că instanța de fond a reținut just că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de articolul 14 raportat la articolul 15 aliniat1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ publicată în Of. nr. 1154 din 7 decembrie 2004 și anume existența cazului temeinic justificat și paguba iminentă.
În ceea ce privește condiția existenței cazului temeinic justificat, intimata a menționat că în accepțiunea legii contenciosului administrativ (articolul 2 lit.t) acesta presupune existența împrejurărilor legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o serioasă îndoială în privința legalității actului administrativ atacat și că starea de fapt de natură să creeze o serioasă îndoială în privința legalității actului administrativ atacat, care a fost avută în vedere de către prima instanță rezultă din faptul că modalitatea de stabilire a acestor obligații fiscale suplimentare de plată este cel puțin îndoielnică, deoarece și-a achitat la zi toate obligațiile fiscale datorate.
Referitor la paguba iminentă, această noțiune este definită de articolul 2 lit. ș din legea contenciosului administrativ și reprezintă prejudiciul material viitor și previzibil sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, or câtă vreme executarea silită a fost deja inițiată împotriva ei, în temeiul deciziei de impunere nr. 298 din 30.04.2008, paguba ce i se creează printr-o executare nelegală făcută în temeiul unui act administrativ emis în mod abuziv, este iminentă.
Intimata învederează instanței că, dacă ar fi executați silit, efectele dezastruoase din punct de vedere economic nu ar întârzia să apară, deoarece recurenta a solicitat deschiderea procedurii falimentului împotriva sa cu privire la așa numitele datorii stabilite prin decizia de impunere atacată, cauză care face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Satu Mare și că executarea silită împotriva sa în temeiul actului administrativ atacat s-a început deja, iar contestația la executare formulată împotriva acesteia face obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Satu Mare care în prezent este suspendat până la soluționarea dosarului cu numărul de mai sus (cu precizarea că executarea silită nu este suspendată).
Intimata a făcut referire și la nr. (89) 8 din 13.09.1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, conform căruia este de dorit să se asigure persoanelor protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște totuși, eficacitatea necesară acțiunii administrative.
De asemenea a apreciat potrivit susținerilor intimatei, că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii, că activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor și că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
În drept s-au invocat prevederile articolului 115 cod procedură civilă, precum și textele legale mai sus menționate.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, potrivit articolului 3041cod procedură civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, astfel că îl va respinge în baza articolului 312 cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Articolul 15 aliniat 1 din Legea 554/2004 reglementează că suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la articolul 14 și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea în tot sau în parte a actului atacat, iar articolul 14 aliniat 1 din același act normativ prevede ca motiv de suspendare a actului administrativ existența unui caz bine justificat și a unei pagube iminente.
În speță împrejurările de fapt și de drept invocate de către reclamanta intimată, constituie cazuri bine justificate în înțelesul articolului 2 lit. t din Legea 554/2004, contrar susținerilor recurentei și acestea se impun a fi verificate cu ocazia judecării fondului cauzei.
De asemenea, faptul că în temeiul Deciziei de impunere nr. 298 din 6.05.2004 s-a început executarea silită fiind emisă împotriva reclamantei intimată somația nr. -/6625, precum și faptul că împotriva SC AUSTRIA SRL s-a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenței și pentru creanța constatată prin Decizia de impunere nr. 298/6.05.2008, conform înscrisurilor depuse în recurs, justifică existența unei pagube iminente pe care o poate suferi societatea, respectiv a acelui prejudiciu material viitor și previzibil de natură să perturbe grav funcționarea societății.
În acest context, criticile recurentei legate de neîndeplinirea cerințelor articolul 14 din Legea contenciosului administrativ sunt neîntemeiate.
Nu sunt pertinente nici observațiile recurentei vizând modul de stabilire a cauțiunii de către instanța de fond.
Din cuprinsul prevederilor articolului 215 aliniat1 din OG 92/2003 rezultă că în cazul cererilor al căror obiect este evaluabil în bani, cuantumul cauțiunii poate fi de până la 20 %.
Așadar, judecătorului îi revine obligația de a stabili cauțiune de până la 20% pentru a putea suspenda executarea unui act administrativ fiscal.
Pentru aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat.
Deoarece intimata nu a justificat cheltuielile de judecată solicitate, acestea vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondatrecursul declarat de recurenta pârâtăDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S- S M, P-ța -, -. 3-5, Județ S în contradictoriu cu intimata reclamantăAUSTRIA SRLreprezentată prin ADMINISTRATOR - S M, Str. -, -. 9, Județ S M, împotriva încheierii nr. 391/CA din 23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 5 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec. în concept /12.03.2009
Jud fond
Dact./13.02.2009
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Blaga Gabriela