Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 105/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIAL ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- CA
DECIZIA nr. 105 /CA/2009-
Ședința public din 5 martie 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena Judector
Judector: - -
Judector: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta - pârâtDIRECȚIA JUDEȚEAN DE STATISTIC S- S M, B- - -, Nr. 35, Județ S M în contradictoriu cu intimat - reclamant -domiciliat în S M, B- -, nr. 72-74, -. 30, Județ S M, împotriva sentinței nr. 451/2008 pronunțat de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (legea 188/1999).
La apelul nominal fcut în ședința public de azi se prezint pentru intimata reclamant - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 15 din 30.01.2009 emis de baroul Maramure ș, lips fiind recurenta pârât.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, învederându-se instanței c recursul este scutit de plata taxei de timbru, MIRA -A NAF a depus la dosar un înscris referitor la modul de echivalare al funcției de referent studii medii I - la data de 31.07.2000, dup care:
Reprezentanta intimatei reclamante solicit respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legal și întemeiat, cu cheltuieli de judecat reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depus la dosar. Precizeaz c s-a invocat nelegalitatea Deciziei nr. 87/01.02.2005 și nr. 450/31.07.2000 și a deciziilor ulterioare privind raportul de serviciu al reclamantei, emise de pârât în baza acestora. Depune concluzii scrise.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constat c prin sentința nr. 451/CA/2008 Tribunalul Satu Mare a respins excepțiile invocate de pârât. A admis excepția de nelegalitate invocat de reclamant.
A admis acțiunea în contencios administrativ a reclamantei, domiciliat în S M,--74, -.30, jud.S M împotriva pârâtei DIRECȚIA JUDEȚEAN DE STATISTIC S M, cu sediul în S M,-, jud.S M, fiind constatat nelegalitatea Deciziilor nr.450/31.07.2000, nr.87/01.02.2005 și a deciziilor privind raportul de serviciu al reclamantei ulterioare, emise de pârât în baza acestora.
A anulat Decizia nr.776/25.10.2007 emis de pârât și a obligat pârâta la emiterea unor noi decizii de stabilire a salariului și a funcției publice de execuție cu data de 01.10.2007 prin care reclamanta urmeaz s fie încadrat în funcția public de referent, cls.III, grad superior, treapta 2, cu salariul aferent acestei funcții.
A obligat pârâta s plteasc reclamantei diferențele salariale cuvenite pe perioada decembrie 2004 - decembrie 2007 conform numirii și salarizrii corecte a acesteia, actualizate cu indicele inflației la data plții efective.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:
Anterior modificrilor Legii nr.188/1999, reclamanta a fost încadrat la unitatea pârât în funcția de referent, clasa III, grad principal, treapta
În urma modificrilor intervenite la Legea nr.188/1999, prin Decizia nr.450/31.07.2000, reclamanta a fost reîncadrat în funcție prin echivalare, în funcția public de referent, categoria C, clasa II, gradul 1(fila 4 de la dosar).
Prin deciziile de stabilire a salariilor ulterioare emise de pârât, s-a menținut categoria, clasa și gradul reclamantei, urmând ca, prin Decizia nr.87/01.02.2005 (fila 5 de la dosar) emis în baza și în aplicarea OUG nr.92/2004 respectiv a OUG nr.82/2004, reclamanta s fie reîncadrat în funcția de referent clasa III, grad principal, treapta 1, iar deciziile de salarizare ulterioare, inclusiv cea a crei anulare se solicit pe cale principal, emis în anul 2007, mențin aceast funcție de execuție a reclamantei.
Prin Decizia nr.776/25.10.2007(fila 13 de la dosar) a crei anulare se solicit pe calea acțiunii principale, reclamantei i s-au stabilit drepturile salariale prevzute de OG nr.6/2007 corespunztoare funcției publice de execuție referent, clasa III, gradul principal, treapta 1.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat în termen contestație în condițiile prevzute de art.11 din OG nr.6/2007 prin care a solicitat stabilirea corect a funcției sale și stabilirea corect a salariului aferent funcției, contestație ce a fost respins de ctre pârât Instanța a reținut c modul de echivalare a funcțiilor de specialitate structurate pe grade și pe trepte cu alte funcții de specialitate structurate pe grade și trepte a fost reglementat în anul 2000, prin art.IV din OUG nr.82/2000.
Potrivit acestor dispoziții legale "la stabilirea funcțiilor publice pentru fiecare autoritate sau instituție public, potrivit art.22 alin.2 teza a doua din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, se va realiza și echivalarea dintre funcțiile publice respectiv pe grade și clase și funcțiile de specialitate pe grade și trepte profesionale, prevzute în anexele la OUG nr.24/2000, dup cum urmeaz:
a) primele 4 grade, respectiv clasa I - gradele 1-3 și clasa II-a gradul 1, ale funcțiilor publice prevzute la cap.II lit.B și cap.IV lit.B din anexa la Legea nr.188/1999 se echivaleaz cu gradele IA-III, respectiv treptele IA-III, dup caz, prevzute în anexa nr.I și la cap.I din anexa nr.I la OUG nr.24/2007.
b) urmtoarele 5 grade, respectiv clasa II-a-gradele 2-3 și clasa a III-a-gradele 1-3 ale funcțiilor publice prevzute la cap.II lit.B și cap.IV lit.B din anexa la Legea nr.188/1999 se echivaleaz cu gradul IV, respectiv treapta IV, dup caz, prevzut în anexa nr.I și la cap.I din Anexa nr.II la OUG nr.24/2000"
Faț de dispozițiile legale invocate mai sus, reținând și punctul de vedere exprimat de Agenția Național a Funcționarilor Publici, instanța a constatat c prin Decizia nr.450/31.07.2000 emis de pârât, reclamanta a fost greșit încadrat, reîncadrarea corect a acesteia trebuind s fie în cea de referent, clasa III, grad profesional superior, treapta 2, cu salariul aferent acestei funcții.
Întrucât prin decizia susmenționat și ulterior prin deciziile de încadrare ulterioare, pârâta nu a respectat dispozițiile legale privind reîncadrarea reclamantei în funcția public echivalent cu cea deținut anterior modificrii funcției publice deținute de aceasta, iar potrivit art.4 din Legea nr.554/2004, excepția de nelegalitate a unui act administrativ individual poate fi invocat oricând, indiferent de data emiterii actului, instanța constat c deciziile de încadrare respective de salarizare emise de pârâta în anii 2000-2005 și cele ulterioare emise în baza acestora sunt nelegale, motiv pentru care, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004 și a textelor legale anterior amintite, excepția de nelegalitate urmeaz a fi admis.
Înlturând actele administrative emise în legtur cu raportul de serviciu al reclamantei, respectiv în legtur cu stabilirea funcției publice deținute și salarizarea corespunztoare acestei funcții, constatate ca nelegale, pornind de la încadrarea corect a reclamantei din anul 2000, reținând modificrile legislative ce au intervenit ulterior, instanța constat c, la data emiterii deciziei a crei anulare se solicit, reclamanta era îndreptțit s fie încadrat pe funcția public de referent, clasa III, grad superior, treapta 2 cu salariul aferent acestei funcții.
Constatând c decizia din litigiu nu a stabilit în mod corect funcția public de execuție corespunztoare studiilor, vechimii în funcție, în grade și trepte profesionale ale reclamantei, instanța apreciaz c acțiunea este întemeiat și urmeaz a fi admis.
Faț de modul de soluționare a captului de cerere privind anularea ultimei decizii de stabilire a funcției de execuție a reclamantei și a salariului aferent acestei funcții, Tribunalul reține c reclamanta, de-a lungul timpului a suferit un prejudiciu, constând în diferența de salariu neîncasat ca urmare a stabilirii eronate a funcției publice și a salariului aferent, în cuantum inferior celui legal cuvenit.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs Direcția Județean de Statistic SMs olicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ. Fr cheltuieli de judecat.
În motivarea recursului, recurenta a artat c interpretând greșit actul juridic dedus judecții instanța a schimbat înțelesul lmurit și vdit neîndoielnic al acestuia, reținând în mod eronat faptul c Decizia 776/25.10.2007 a avut ca obiect stabilirea funcției publice de execuție și a drepturilor salariale corespunztoare și a anulat-o cu obligare la emiterea unei noi decizii de stabilire a salariului și a funcției publice cu data de 1.10.2007, deși în realitate decizia a avut ca obiect numai stabilirea salariului reclamantului, în sensul majorrii acestuia conform prevederilor OG 6/2007 și nu stabilirea unei noi funcții publice - aceasta fcându-se prin Decizia 87/01.02.2005 și a crei anulare nu s-a solicitat.
Arat c în ce privește excepția de nelegalitate a deciziilor din anii 2000 și 2005 precum și a celor ulterioare emise în baza acestora, contrar dispozițiilor art.4 alin.(4) din Legea 554/2004 cu modificrile și completrile ulterioare, instanța a ținut seama de actele a cror nelegalitate a fost constat și, pornind de la o presupus încadrare nelegal în anul 2000, apreciat c acțiunea în contencios administrativ pentru anularea Deciziei 776/25.10.2007 este întemeiat.
Referitor la dispoziția obligrii instituției recurente la plata diferențelor salariale pentru perioada decembrie 2004 - decembrie 2007, conform numirii și salarizrii corecte a reclamantului, învedereaz faptul c este practic imposibil de pus în aplicare atâta timp cât noua decizie de încadrare într-o alt funcție public va produce efecte începând cu luna decembrie 2007 și nu decembrie 2004. Deciziile privind raportul de serviciu al reclamantului anterioare anului 2007, continu s-și produc efectele astfel c nu exist temei pentru admiterea acestui capt de cerere și nici elemente care s serveasc la calcularea efectiv a presupusului prejudiciu.
Referitor la cheltuielile de judecat solicit respingerea acestora întrucât în cauz nu se poate reține culpa instituției. Astfel, potrivit art.22 alin.2 din Legea 188/1999, funcțiile publice s-au stabilit pentru fiecare autoritate și instituție public cu avizul consultativ al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
În drept au fost invocate prevederile art.3041Cod procedur civil.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului. În mod corect instanța de fond a soluționat acțiunea sa, deopotriv cu captul din acțiune având ca obiect plata diferențelor salariale pentru ultimii 3 ani, întrucât echivalarea eronat i-a produs reclamantei prejudicii, constând în stabilirea unor salarii mai mici decât i s-ar fi cuvenit.
Examinând sentința atacat prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele în baza prev.art.3041Cod procedur civil, instanța apreciaz recursul declarat de recurenta Direcția Județean de Statistic ca fiind nefondat pentru urmtoarele considerente:
Instanța de fond a reținut legal și temeinic din analiza dispozițiilor art.IV din OUG 82/2000 de modificare a Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, c prinDecizia 450/31.07.2000, reclamanta a fost greșit încadrat în funcție prin echivalare, în funcția public de referent C, clasa II, gradul 1, deși, dup cum rezult și din adresa nr.-/8.10.2008 emis de ( fila 134 dosar fond) reîncadrarea corect a acesteia trebuia s fie în cea dereferent clasa a III-a grad profesional superior, treapta de salarizare 2cu salariul corespunztor acestei funcții.
Fcând corecta aplicare a dispozițiilor art.4 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.262/2007, prima instanț a admis excepția de nelegalitate invocat, a înlturat actele administrative emise în legtur cu raportul de serviciu constatând c ele sunt nelegale pornind de la greșita încadrare din anul 2000 (Decizia 450/31.07.2000) și a stabilit c la data emiteriiDeciziei 776/25.10.2007a crei anulare se solicit pe cale principal, reclamanta este îndreptțit s fie încadrat pe funcția public dereferent clasa a III-a grad profesional superior, treapta de salarizare 2,cu salariul aferent acestei funcții.
Este nefondat critica recurentei, potrivit creia instanța de fond ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecții, reținând în mod eronat faptul c Decizia 776/25.10.2007 a avut ca obiect stabilirea funcției publice de execuție și a drepturilor salariale corespunztoare, când în fapt este vorba despre o decizie de stabilire a drepturilor salariale. Din analiza deciziei menționate rezult c aceasta reprezint un act administrativ unilateral al recurentei pârâte care prevede funcția public a intimatei reclamante și drepturile salariale aferente acestei funcții.
De asemenea în mod corect a fost admis excepția de nelegalitate a Deciziei 87/1.02.2005 și a celorlalte decizii emise ulterior și în baza acesteia pân la data de 25.10.2007, de asemenea și excepția de nelegalitate a Deciziei 450/31.07.2000 și a deciziilor emise ulterior și în baza acesteia pân la data de 1.02.2005, constatându-se c acestea au fost emise cu înclcarea normelor legale aplicabile fiind astfel nelegale.
Întrucât de aceste acte administrative depindea soluționarea litigiului în fond, ca o consecinț a admiterii excepției de nelegalitate, la soluționarea capetelor de acțiune 1, 2, 4 și 5 nu s-a ținut seama de deciziile anterioare menționate mai sus.
Instanța consider ca fiind neîntemeiat și motivul de recurs referitor la imposibilitatea acordrii diferențelor salariale cuvenite reclamantei intimate pe perioada decembrie 2004 - decembrie 2007, deoarece echivalarea eronat fcut de recurent în temeiul deciziei din anul 2000 produs efecte juridice care au prejudiciat reclamanta atât din punct de vedere al reîncadrrilor ulterioare, cât și din punct de vedere patrimonial prin stabilirea unei valori mai mici decât i s-ar fi cuvenit. Deciziile privind raportul de serviciu al reclamantei, anterioare anului 2007 și cu privire la care a fost admis excepția de nelegalitate, în temeiul prevederilor art.4 alin.4 din Legea contenciosului administrativ au fost înlturate din soluționarea procesului, astfel c obligarea recurentei pârâte la plata diferențelor salariale pentru ultimii 3 ani a fost justificat.
Chiar dac, admiterea excepției de nelegalitate nu înseamn anularea actului așa cum se întâmpl pe calea acțiunii directe, singura deosebire între admiterea unei excepții de nelegalitate și anularea actului const numai în momentul de la care își produc efectele (în cazul excepției de nelegalitate fiind vorba despre o perioad mai îndelungat de timp).
De regul, reclamantul care ridic excepția de nelegalitate a unui act administrativ, poate solicita despgubiri pe calea dreptului comun, odat cu ridicarea excepției atunci când acesta a produs efecte juridice și nu mai poate fi atacat pe cale direct, astfel c reclamanta în mod justificat a solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale cuvenite pe perioada decembrie 2004 - decembrie 2007.
Referitor la cheltuielile de judecat acordate în fond, se constat c întrucât recurenta a czut în pretenții și s-a opus pe tot parcursul procesului la admiterea acțiunii, este corect și legal obligarea sa la plata acestor cheltuieli, în baza art.274 Cod procedur civil.
Împrejurarea c, ANFP a dat aviz favorabil pentru funcțiile publice iar Direcția Județean de Statistic S M nu are nici o culp în încadrarea nelegal a reclamantei, nu justific exonerarea recurentei de rspunderea pentru prejudiciul cauzat reclamantei, cât vreme era vorba de un aviz consultativ și, finalmente, intimata pârât a fost cea care a stabilit incorect și nelegal funcția public și salarizarea aferent acesteia.
În consecinț, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev.art.312 Cod procedur civil, raportat la art.4 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, recursul declarat de recurenta pârât Direcția Județean de Statistic S M va fi respins ca nefondat.
În baza prevederilor art.274 Cod procedur civil instanța va obliga recurenta la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecat în favoarea intimatei reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - pârâtDIRECȚIA JUDEȚEAN DE STATISTIC S- S M, B- - -, Nr. 35, Județ S M în contradictoriu cu intimat - reclamant. -domiciliat în S M, B- -, nr. 72-74, -. 30, Județ S M, împotriva sentinței nr. 451/CA din 16.10.2008 pronunțat de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Oblig partea recurent s plteasc prții intimate suma de 750 lei cheltuieli de judecat în recurs.
IREVOCABIL .
Pronunțat în ședința public, azi 5 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECATOR GREFIER
Cu opinie separat
- - - - - - - -
Red.M în concept 17.03.2009
Jud. fond. M-L
Dact.G/17.03.2009
OPINIA SEPARAT
Apreciez c soluția ce trebuia pronunțat în cauz era aceea de admitere a recursului declarat de recurenta Direcția Județean de Statistic S M și modificarea în parte a sentinței civile nr. 451/CA/2008 pronunțat de Tribunalul Satu Mare, în sensul admiterii excepțiilor de nelegalitate invocate de reclamant și respingerii acțiunii de contencios administrativ formulat de reclamanta, precum și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței, în privința respingerii excepțiilor invocate de pârât, pentru urmtoarele considerente:
În primul rând, este în afar de orice dubiu c soluționarea litigiului pe fond depinde de actele administrative a cror legalitate este contestat, acte concretizate în deciziile nr. 450/31.07.2000 și nr. 87/01.02.2005, prin care reclamanta a fost încadrat/reîncadrat într-o funcție public, precum și deciziile ulterioare de stabilire a salariului reclamantei, iar din înscrisurile existente la dosarul de fond, reiese c, într-adevr, prin DECIZIA nr. 450/31.07.2000 s-a realizat o prima echivalare greșit, reclamanta recurent fiind numit în mod greșit în funcția public de referent categoria C clasa I grad 2, în loc de referent categoria C clasa II grad 1. Greșeala s-a perpetuat, iar ulterior, prin DECIZIA nr. 87/01.02.2005, reclamanta a fost reîncadrat în funcția public de execuție de referent clasa III grad principal treapta 1, în loc de referent clasa III grad superior treapta de salarizare 2.
Reținându-se aceast încadrare, prin DECIZIA nr. 776/25.10.2007, atacat cu acțiunea în anulare, s-a stabilit salariul reclamantei începând cu data de 01.10.2007.
Așadar, aceast decizie nu vizeaz reîncadrarea reclamantei într-o funcție public, ci privește doar stabilirea salariului acesteia, motiv pentru care, chiar reținând nelegalitatea echivalrilor anterioare, prin cele dou decizii amintite, acest fapt nu poate conduce la reîncadrarea reclamantei pe o alt funcție public, de ctre instanța de judecat. Aceast operațiune ar fi putut fi efectuat doar în ipoteza în care reclamanta ar fi atacat prin acțiune în anulare ultima decizie privind reîncadrarea în funcția public de execuție (DECIZIA nr. 87/01.02.2005).
Ca efect al admiterii excepției de nelegalitate a celor dou decizii de încadrare a reclamantei în funcția public, acestea nu mai produc efecte în situația juridic dedus judecții, îns, cât vreme DECIZIA nr. 776/25.10.2007 nu vizeaz reîncadrarea reclamantei într-o funcție public, ci doar stabilirea salariului acesteia, admiterea excepției de nelegalitate nu poate conduce la reîncadrarea reclamantei pe funcția public corespunztore.
Pe cale de consecinț, dat fiind caracterul accesoriu al acestora faț de captul de cerere principal vizând anularea deciziei nr. 776/25.10.2007, vor fi respinse și capetele de cerere privind plata diferențelor salariale și efectuarea cuvenitelor mențiuni în cartea de munc a reclamantei.
RED. M/23.03.2009
JUDECTOR
- -
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Blaga Gabriela
