Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1090/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1090/
Ședința publică din 12 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta E-- GAZ ROMÂNIA, cu sediul în Tg.-M,-, jud.M, împotriva sentinței nr.214 din 27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, fiind timbrat cu suma de 6 lei(4 dosar) și 0,30 lei timbre judiciare anulate la dosar, iar intimatul ANPC - SMa depus întâmpinare(6-8 dosar).
Față de actele și lucrările dosarului, văzând și invocarea disp.art.242 alin.2 pr.civ. instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 214 din 27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mureșs -a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția de Contencios Administrativ, cererea de suspendare formulată de reclamanta -. Gaz în contradictoriu cu ANPC - Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor S-
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de suspendare a executării deciziei 17 din 17.02.2009 emisă de ANPC - Inspectoratul pentru Protecția Consumatorilor S - M, formulată de reclamanta - Gaz România, s-a arătat că prin procesul - verbal seria - nr.-, s-a reținut în mod nejustificat că petenta ar efectua o practică comercială agresivă prin modul de redactare și prin conținutul facturilor fiscale pe care le emite consumatorilor de gaze naturale.
Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor S Maf ormulat întâmpinare prin care s-a arătat că în urma controlului s-a constatat faptul că petenta nu respectă prevederile art.8 din Legea nr.363/2007, în sensul că din modul de întocmire a facturii se limitează în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hărțuire, constrângere, inclusiv prin folosirea forței fizice sau prin influența nejustificată și prin urmare determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-
De asemenea, s-a arătat că facturile fie nu ajung la timp util la consumator ori nu ajung deloc, acestuia inducându-i-se temerea că nu din culpa lui mai ales acum în condițiile de iarnă să nu mai poată beneficia de elementul indispensabil cum sunt gazele naturale furnizate de către operatorul economic.
Pe cale de excepție pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Mureș, deoarece conform art.5 Cod procedură civilă, cererile se fac la instanța domiciliului pârâtului, iar la art.28 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ se precizează foarte clar că prevederile acestei legi se completează cu prevederile Codului d e procedură civilă.
Analizându-se excepția formulată instanța a constatat că în speță se analizează legalitatea deciziei nr.17 din 17.02.2009 emisă de Inspectoratul pentru Protecția Consumatorilor S M ori potrivit art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, reclamanta se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliu pârâtului competența fiind în acest caz alternativă. La teza a II-a alin.3, se arată că dacă reclamanta a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului (regula de drept comun) nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale. a contrario, petentul a optat pentru instanța de la domiciliul reclamantului, însă în speță este de competența instanței de la domiciliul pârâtului, astfel că s-a declinat cererea la domiciliul pârâtului, Tribunalul Satu
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs On.Gaz România solicitând casarea hotărârii și retrimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Mureș.
Se arată că s-a adresat instanței de contencios administrativ în baza disp.art.10 din Legea 554/2004, dispoziții care stabilesc competența teritorială a instanței potrivit cărora "reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".
Din acest text legal rezultă o competență teritorială alternativa, alegerea competenței revine reclamantului și cum societatea în calitate de reclamantă a ales instanța de la sediul acesteia, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Mureș.
Prin întâmpinarea depusă la dosar SMs olicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției primei instanțe ca fiind temeinică și legală, susținând că prima instanță în mod corect a stabilit competența teritorială a instanțe în raport de dispozițiile art.2 pct.1 lit.d pr.civ.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prev. de art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea recurată prima instanță a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, reținând că pârâta își are sediul în S M, invocând în drept prev.art.5 pr.civ. potrivit cărora cererile se fac la instanța domiciliului pârâtului iar art.28 din Legea 554/2004 a contenciosului administrastiv stabilesc că prevederile acestei legi se completează cu prevederile Codului d e procedură civilă.
Într-adevăr conform art.28 alin.1 din Legea 554/25004 dispozițiile acestei legi se completează cu cele ale codului d e procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile însă legea contenciosului administrativ are reguli speciale cu privire la competența materială și teritorială motiv pentru care nu se poate face trimitere la dispozițiile codului d e procedură civilă pentru a justifica competența unei instanțe. Astfel potrivit disp.art.10, alin.3 din Legea 554/2004 reclamantul se poate adresa instanței de la domiciluiul său ori celei de la domiciliul pârâtului; dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului nu mai poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
În speță, reclamanta a ales să se judece la instanța de la sediul ei, sediul acesteia fiind în Tg.-M și s-a adresat Tribunalului Mureș, alegerea făcută fiind în concordanță cu disp.art.10 alin.3 din Legea 554/2004.
În atare situație în mod greșit prima instanță a stabilit necompetența teritorială a Tribunalului Mureș și a declinat competența în favoarea Tribunalului Satu Mare astfel că în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.304 pct.9 din același cod, se va respinge excepția necompetenței teritorială invocată de pârâta S M și va trimite dosarul spre soluționare Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal ca instanță competentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta E-- GAZ ROMÂNIA, cu sediul în Tg.-M,-, jud.M, împotriva sentinței nr.214 din 27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.
Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtul ANPC - Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor S-M și trimite dosarul spre soluționare instanței competente teritorial - Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
16.12.2009
4 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
