Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1179/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.1179

Ședința publică din data de 07 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Dinu Florentina

JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

- - - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI - P, B-dul. -, nr. 2, Cod poștal -, Județ P, împotriva sentinței nr. 429 din 06 august 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimata - reclamantă &. prin reprezentant legal - P,-, Cod poștal -, Județ

Recursul este timbrat cu 2,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. - din 09 iunie 2009, timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât Primarul Mun. P, reprezentat de consilier juridic, intimata reclamantă & reprezentată de avocat, din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la primul termen de judecată, timbrat, motivat.

Consilier juridic depune la dosar chitanța nr. - din 09 iunie 2009 în sumă de 2,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar și delegațiile de reprezentare fiind înregistrate sub nr. 576/7.10.2009.

Avocat, pentru intimata reclamantă & depune la dosar împuternicire avocațială, o întâmpinare, fiind înmânat un exemplar recurentului pârât prin consilier juridic.

Consilier juridic având cuvântul, declară că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat. Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă & declară că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea, ia act de declarațiile părților prin reprezentanți, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Consilier juridic având cuvântul pentru recurentul pârât, dezvoltă oral motivele de recurs aflate în scris la dosar, susținând în esență faptul că prima instanță în mod greșit a admis acțiunea reclamantei și a dispus suspendarea executării dispoziției nr. 4657/2009 emisă de Primarul Mun. P, reținând că există îndoială asupra legalității actului atacat și sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru suspendarea unui act administrativ.

Apreciază că instanța de fond trebuia să cerceteze îndeplinirea cumulativă a condițiilor cerute de lege pentru suspendarea actului administrativ contestat.

În speță, existența cazului bine justificat nu este dovedită, deoarece în ceea ce privește Dispoziția Primarului Mun. P nr. 4657/02.07.2009, prezumția de legalitate a fost răsturnată.

Mai susține că atâta timp cât nu s-a făcut dovada existenței avizelor și autorizațiilor necesare, cât și a unui titlu legal pentru deținerea terenului, consideră că în mod greșit instanța a dispus suspendarea actului administrativ contestat.

În consecință, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, motivarea sentinței nr. 429/2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, respingerea cererii de suspendare a dispoziției Primarului Municipiului P nr. 4657/02.07.2009 ca neîntemeiată.

Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă & solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.

Consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect probele administrate, stabilind că cererea de suspendare a executării actului administrativ, este întemeiată, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În continuare susține că mandatul primit de primar prin HCL 182/2000 și 241/2000 este limitat de dispozițiile Legii nr. 50/1991 numai pentru construcțiile ridicate fără autorizație de construire și numai pentru construcțiile pentru care aceeași lege impune obținerea unei autorizații de construire.

De asemenea, arată că pentru amplasarea unei terase, pe terenul deținut în concesiune, cu mobilier de amenajări detașabile, societatea intimată reclamantă nu avea nevoie de obținerea unei autorizații de construire și în consecință Primarul Mun. P nu poate uza de dispozițiile art. 33 din Legea nr. 50/1991 pentru desființarea terasei pe cale administrativă.

Solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta - & SRL Pas olicitat instanței de judecată să dispună în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului P și Primarul Municipiului P suspendarea executării Dispoziției nr.4657/2.07.2009 a Primarului Municipiului P, la pronunțarea instanței de fond asupra cererii in anulare a acesteia, întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.14 din Legea 554/2004.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca prin dispoziția 4657/2009, Primarul Municipiului Pad ispus desființarea terasei de vară edificată de pârâtă pe terenul aparținând domeniului privat al Municipiului P, situat in-- zona Parcului T.

La data de 13.07.2009 a sesizat Primăria Municipiului P cu plângerea prealabila nr.-(fila 8 dosar).

Condițiile prevăzute de art.14 din Legea 554/2004 le considera îndeplinite motivat de faptul ca există îndoială asupra legalității dispoziției Primarului Municipiului P, iar în situația executării ei suferă o pagubă importantă. Potrivit dispozițiilor Legii 50/1991 terasa executata pe terenul concesionat nu necesita autorizații de construcție și prin urmare, primarul nu poate dispune desființarea ei.

de sarcini și studiul de oportunitate ce au stat la baza încheierii contractului de concesiune -/16.10.2003, îi permit executarea unor chioșcuri, umbrare, amenajarea unor dotări aferente ( cafe-bar, cofetărie), numai in incinta patinoarului.

Pentru a-și desfășura activitatea în aceste condiții a încheiat contract de colaborare cu România SA si contracte de munca cu salariați.

Parata Primăria Municipiului Paf ormulatîntâmpinareprin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând ca actul atacat a fost emis de primar.

Cu privire la suspendarea executării dispoziției atacate, a arătat ca nu sunt îndeplinite condițiile art.14 din Legea 554/2004. Dispoziția primarului a fost emisa ca urmare a nerespectării clauzelor contractului de concesiune de către parata, aceasta nu a realizat obiectivele propuse conform etapei a II-a si a III-a, respectiv lucrările de acoperire a patinoarului si tribunei. Nu a construit minihotelul si bazinul de înot.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei adresa nr.7145/23.08.2006 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului PH, certificate de urbanism 845/24.05.2005 si 1237 din 3.08.2006 și cererea nr.330/24.02.2009 prin care solicita Primăriei Municipiului P diminuarea redevenței datorită restricției de construire pe terenul concesionat.

Paratul a depus la dosar notificarea din 19.03.2009 privind rezilierea contractului de concesiune.

Prin sentința nr. 429 din 06.08.2009 Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Primăria Municipiului Prin aceeași sentință a admis în parte cererea formulată de reclamanta - & SRL în contradictoriu cu pârâții PRIMARIA MUNICIPIULUI P PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI P, în sensul ca a dispus suspendarea executării Dispoziției Primarului Municipiului P cu nr.4657/2.07.2009 până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii în anularea acesteia și a respins cererea față de Primăria Municipiului P, ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit contractului de concesiune, caietului de sarcini și studiului de oportunitate care au stat la baza încheierii contractului de concesiune, reclamanta avea obligația sa înceapă lucrările de construire a unui minihotel, a unui bazin de înot, sa acopere patinoarul și tribuna, sa modernizeze încăperile anexa situate pe tribuna, toate aceste lucrări fiind stabilite pentru etapa a II-a si a III-a in realizarea investițiilor.

Din adresa nr.7145/23.08.2006 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului PH reiese că zona aferenta construcțiilor propuse a fi realizate prin contractul de concesiune este amenajată parc și potrivit dispozițiilor OUG 195/2005 aprobată prin Legea 265/2006, schimbarea destinației terenurilor prevăzute în planurile urbanistice ca spatii verzi amenajate este interzisa.

La emiterea acestei adrese s-a ținut seama și de certificatul de urbanism 1237/3.08.2006 al Primăriei Municipiului P în care s-a menționat destinația acestui teren-zona spatii-verzi, parcuri si amenajări sportive.

Din certificatul de urbanism 845 din data de 24.05.2005 reiese ca potrivit și în zona respectivă este instituită interdicția de construire la elaborarea PUZ.

Despre aceasta interdicție s-a făcut mențiune și în caietul de sarcini (pct.3).

Reclamanta, potrivit clauzei precizata la art.9 pct.2 din contractul de concesiune, a notificat Primăriei Municipiului P (114 dosar - adresa 6096/24.02.2009, deci anterior emiterii dispoziției) interdicția de construire și a solicitat diminuarea redevenței.

Între parți, există litigiu având ca obiect rezilierea contractului de concesiune nr.-/16.10.200, al Tribunalului PH, cu termen la 1.09.2009).

Toate aceste împrejurări conduc la concluzia ca exista îndoiala asupra legalității dispoziției atacate, fiind îndeplinita condiția cazului bine justificat prevăzut de lege.

Potrivit dispozițiilor art.8 din Legea 50/1991 se pot executa fără autorizație terase daca nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate.

Reclamanta a depus la dosar planșe foto pentru a dovedi că a executat o terasă în sensul prevederilor studiului de oportunitate (capitolul concluzii) și caietului de sarcini (pct.3).

pagubei este dovedită cu actele depuse la dosar/ contractul de colaborare si contractele de munca ale salariaților), reclamanta fiind nevoită să achite salarii și contravaloarea produselor furnizate de - Romania SA.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului P, instanța a constatat ca aceasta este întemeiată si admis-

În exercitarea atribuțiilor sale, primarul adoptă dispoziții, acte administrative care sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanța de judecată în baza art.52 si 126 alin.6 din Constituție, dispozițiilor Legii 554/2004. Prin urmare, calitatea procesuala pasivă în cauză o are primarul si nu Primăria Municipiului

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Primarul Mun. P pe care o consideră nelegală pentru următoarele considerente:

Susțin recurenții că una dintre trăsăturile generale ale actelor administrative este acea de a fi executorii din oficiu (executio ex officio), fiind de principiu că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, fiind emise în baza și pentru executarea în concret a legii.

Astfel, operațiunea juridică prin intermediul căreia se realizează o întrerupere a producerii de efecte juridice apare ca având un caracter de excepție, ceea ce înseamnă că imposibilitatea executării actelor administrative trebuie să fie legitimată de situații speciale și în limitele acelor situații.

Acesta este și motivul pentru care, pe de o parte, suspendarea de drept a unui act administrativ, suspendarea intervenită ope legis este expres și limitativ prevăzută de lege. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 14 alin. 1 din Legea 544/2006 instanța de judecată este îndrituită să dispună suspendarea executării unui act administrativ, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube prin executarea actului administrativ, în privința căruia s-a cerut anularea.

Susțin recurenții că așa cum se arată și în jurisprudența Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 162/2005 pronunțată în dosarul nr. 8033/2004), motivele suspendării trebuie să apară de la prima vedere, ca fiind temeinice și să creeze de la început o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ contestat. Pe de altă parte, prin măsura suspendării trebuie să se prevină producerea unei pagube iminente.

Prin sentința nr. 429/06.08.2009 pronunțata de Tribunalul Prahova in dosarul nr-, a fost admisa acțiunea si s-a dispus suspendarea executării dispoziției Primarului Municipiului P nr. 4657/2009, apreciind reclamanta că în mod greșit instanța de fond a reținut că există îndoială asupra legalității actului atacat și sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru suspendarea unui act administrativ.

Mai arată că instanța de fond a reținut în motivarea măsurii dispuse, respectiv suspendarea executării dispoziției Primarului Municipiului P nr. 4657/2009 prin care s-a dispus desființarea terasei edificata de intimata reclamanta faptul că între părți exista un litigiu având ca obiect rezilierea contractului de concesiune, cu toate ca actul contestat a fost emis pentru desființarea terasei de vara edificata de intimata reclamanta pe terenul ce aparține domeniului privat al municipiului P, situat în P,- - zona Parcului T, fără a deține un titlu valabil asupra acestuia și fără să fi obținut avizele si autorizațiile necesare funcționarii.

Menționează că între Consiliul Local P și & a fost încheiat contractul de concesiune nr. -/16.10.2003, având ca obiect concesionarea obiectivului artificial descoperit și a terenului în suprafață de 10 000 mp, situat în P,- - zona Parcului

a avut ca scop recondiționarea și repunerea în funcțiune, încă din anul 2003, complexului sportiv artificial, precum și edificarea de dotări specifice. În conformitate cu art. 1.2. din contract, concesionarul are obligația de a realiza investițiile aferente patinoarului artificial (lucrări de reparații și lucrări de modernizare) în valoare de minim 600 000 euro, într-o perioadă de maxim 3 ani, conform ofertelor și caietului de sarcini.

Susține că în urma verificărilor efectuate pe teren de către reprezentanții primăriei la data de 24.02.2009 s-a constatat că & nu a realizat obiectivele propuse conform etapei a II-a și a III-a, astfel cum au fost stabilite prin caietul de sarcini și ofertei depuse de pârâtă, în sensul că nu au fost executate lucrările de acoperire a patinoarului și tribunei, și nici amenajarea spațiului adiacent patinoarului prin construirea minihotelului și a bazinului de înot. În consecința, arată că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, în sensul că nu a respectat termenul de finalizare a lucrărilor conform etapelor prevăzute în caietul de sarcini, respectiv până la sfârșitul anului 2006.

Mai mult potrivit art. 10 pct.3 lit.a) din contract, acesta încetează prin reziliere în cazul în care concesionarul nu respectă obligațiile asumate prin contract, motiv pentru care, in conformitate cu art. 10 pct.3 lit.d-e) recurenta a transmis societății pârâte notificarea nr.5752/19.03.2009 privind rezilierea contractului la încheierea unui termen de 30 de zile de la data primirii acesteia.

În concluzie, menționează recurenta că & nu mai deține un titlu valabil în baza căruia să exercite folosința asupra terenului situat în-, solicitând instanței să dispună evacuarea pârâtei de pe acest teren, ce constituie domeniu privat al municipiului P, litigiu care face obiectul unui alt dosar.

Pentru motivele arătate susține recurenta că a fost emisă Dispoziția nr. 4657/02.07.2009 pentru desființarea terasei de vară edificată de reclamanta pe terenul ce aparține domeniului privat al municipiului P, situat în P,- - zona Parcului T, deoarece nu mai deține un titlu valabil în baza căruia să exercite folosința asupra acestuia și nu a obținut în prealabil avizele și autorizațiile necesare.

Apreciază recurenta că instanța de fond trebuia să cerceteze îndeplinirea cumulativa a condițiilor cerute de lege pentru suspendarea actului administrativ contestat. În speța de față, existența cazului bine justificat nu este dovedită, deoarece în ceea ce privește Dispoziția Primarului Municipiului P nr. 4657/02.07.2009, prezumția de legalitate nu a fost răsturnata. Atât timp cat nu s-a făcut dovada existentei avizelor si autorizațiilor necesare, cat și a unui titlu legal pentru deținerea terenului, consideră în mod greșit instanța a dispus suspendarea actului administrativ contestat.

Se solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței nr. 429/2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr- și în consecință respingerea cererii de suspendare dispoziției Primarului Municipiului P nr. 4657/02.07.2009 ca neîntemeiată.

Intimata reclamantă - & SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică soluția instanței de fond pentru următoarele motive:

Arată intimata că instanța de fond a apreciat în mod corect probele administrate stabilind că cererea de suspendare a executării actului administrativ, este întemeiată, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cu care "în cazuri bine justificate" și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămata poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond.

Consideră că a respectat condiția prealabilă impusă de prevederile suscitate și prin înscrisul atașat în copie, însoțit de dovada comunicării acestuia autorității pârâte a făcut dovada înaintării către Primăria Municipiului Pap lângerii prealabile prin care a solicitat revocarea în tot a deciziei pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În al doilea rând, arată că pe baza înscrisurilor atașate la dosar - respectiv decizia nr.4657, contractul de concesiune nr. - din 16.10.2003, caietul de sarcini și studiul de oportunitate, plângerea prealabilă formulată de intimată împotriva deciziei contestate limitele permise de natura specială a procedurii instituite de art. 14 din Legea nr.554/2004, instanța constatând pe deplin îndeplinită cerința legala a cazului bine justificat, astfel cum este acesta definit în art. 2, alin. 1, lit. T din Legea nr. 554/2004, respectiv dovedirea unor "împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură sa creeze o îndoiala serioasă în privința legalității actului administrativ".

Astfel, instanța a reținut faptul că există îndoieli asupra legalității dispoziției Primarului Municipiului P, terasa fiind construita potrivit studiului de oportunitate (capitolul concluzii), din materiale demontabile, fără fundație, construcție care nu necesita existenta unei autorizații de construire.

În conformitate cu art. 33 din Legea 50/1991, pot fi desființate pe cale Administrativă. doar construcțiile executate fără autorizație de construire "și

după cum a fost dovedit, pe terenul deținut de intimată nu se află construcții ce trebuiau executate cu autorizație de construire așa cum sunt definite in lege.

Mai arată că societatea intimată reclamantă deține acest teren în concesiune și activitățile desfășurate de societate pe acest teren sunt limitate de drepturile și obligațiile stipulate în contractul de concesiune și atât timp cât nu exista interdicție expresa societatea poate desfășura o astfel de activitate.

În ceea ce privește " de sarcini" ce a stat la baza încheierii contractului de concesiune stipulează că "de asemenea terenul poate fi utilizat pentru: construcții cu funcțiuni complementare funcțiunii dominante pentru activități specifice-chioșcuri, umbrare [.]", iar " de oportunitate" recomanda: "amenajarea unor dotări aferente (cafe-bar, cofetărie) numai în incinta patinoarului, deoarece existența plantației de brad argintiu și a spațiilor verzi amenajate nu permit extinderea zonei construite ".

Mandatul primit de primar prin HCL 182/2000 și 241/2000 este limitat de dispozițiile Legii nr. 50/1991 numai pentru construcțiile ridicate fără autorizație de construire și numai pentru construcțiile pentru care aceeași lege impune obținerea unei autorizații de construire.

Pentru amplasarea unei terase, pe terenul deținut în concesiune, cu mobilier și amenajări detașabile, societatea intimată nu are nevoie de obținerea unei autorizații de construire și în consecință Primarul Mun. P nu poate uza de dispozițiile art. 33 din Legea 50/1991 pentru desființarea terasei pe cale administrativă.

De asemenea, menționează că a fost dovedită și iminenta pagubei cu contractele încheiate pentru desfășurarea unei activități comerciale pe aceasta terasa, desființarea acesteia putând duce la obligarea subscrisei la plata unor penalități sau daune pentru nerespectarea contractelor.

Se solicită respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041, Curtea reține următoarele:

Din conținutul art. 14 alin. 1 al Legii nr. 554/2004, rezultă că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare, trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba să fie iminentă. Suspendarea actului administrativ ca operație juridică de întrerupere a efectului acestuia, apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu.

Potrivit legii, prin cazuri bine justificate se înțeleg împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar prin pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Or, în cauza de față, din succesiunea și din conținutul actelor administrative emise (contract de concesiune, dispoziție de demolare) rezultă o îndoială serioasă în privința legalității acestui act, producându-se în mod evident o pagubă societății prin aceea că nu își mai poate desfășura activitatea în spațiul respectiv, astfel că în mod corect prima instanță a dispus suspendarea executării Dispoziției Primarului Municipiului P cu nr.4657/2.07.2009.

Posibilitatea suspendării actelor administrative este consacrată și în documentele emise de organismele internaționale în condiții similare cu reglementarea cuprinsă în Legea 554/2004, nr. R/89/8 din 13 septembrie 1989 Comitetului de Miniștri privitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă, care prevede ca principiu tocmai posibilitatea conferită celui ce se consideră vătămat de a solicita suspendarea executării unui act administrativ, suspendare pe care instanța o va acorda atunci când, în raport de ansamblul circumstanțelor și intereselor, se apreciază că executarea actului administrativ ar fi de natură a crea pagube semnificative, dificil de reparat și când există și argumente juridice valabile față de regularitatea actului emis.

În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 2826/12.08.2008.

Pe de altă parte, susținerile de fond ale recurentei, în legătură cu condițiile legalității actului administrativ și ale cadrului contextual al emiterii acestuia, nu pot fi analizate în cadrul unei cereri de suspendare, întrucât nu se poate antama fondul cauzei.

Curtea constată că aplicarea corectă a dispozițiilor art. 14 alin.1 din legea 554/2004 nu trebuie să conducă la o examinare pe fond a legalității actului a cărui suspendare se solicită: analizarea actului administrativ se limitează doar la o simplă pipăire a fondului.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, 3041și 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI - P, B-dul. -, nr. 2, Cod poștal -, Județ P, împotriva sentinței nr. 429 din 06 august 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimata - reclamantă &. prin reprezentant legal - P,-, Cod poștal -, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 07 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

Fiind plecată din instanță,

Semnează Președintele instanței.

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red. DF/CMF

4 ex./22.10.2009

- - - Tribunal P

jud. fond -

Președinte:Dinu Florentina
Judecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1179/2009. Curtea de Apel Ploiesti