Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 13/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 13/
Ședința publică din 18 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roșculeț Leocadia
Grefier - - -
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta, cu domiciliul în I,-,. 907, tr. 3,. 1,. 3, în contradictor cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin reprezentant legal, cu sediul în B,-, sector 2, vizând suspendarea executării Ordinului nr. 989/13.10.2009 emis de pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că pricina a avut termen de soluționare la data de 11 ianuarie 2010, lucrările efectuate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18 ianuarie 2010.
În termenul de pronunțare, reclamanta a depus, prin serviciul de registratură, copia sentinței civile nr. 224/CA/14.12.2009 a Curții de APEL IAȘI.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra cererii de suspendare a executării cererii de suspendare a executării actului administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 692/45 din 23 octombrie 2009, reclamanta a solicitat, în contradictor cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, suspendarea executării Ordinului nr. 989 din 13 octombrie 2009, prin care a fost eliberată din funcția de director coordonator adjunct Direcția Economică, Evidență Contribuabili al Casei Județene de Pensii I, cu contract de management, până la pronunțarea instanței de fond, considerând îndeplinite condițiile impuse de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii ca nefondată, pe motiv că măsura a fost luată în conformitate cu prevederile OUG nr. 105/2009, considerând că sunt nu îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin Ordinul nr. 1223 din 25 mai 2009, reclamanta a fost numită director coordonator adjunct al CJP I pe durată determinată cu contract de management începând cu data de 25.05.2009.
La data de 13 octombrie 2009 s-a emis Ordinul nr. 989 prin care aceasta era revocată din funcția de director coordonator al Direcției Economice, ordin emis în baza OUG nr. 105/2009.
Raportat la această situație de fapt, Curtea constată că Ordinul nr. 989 din 13 octombrie 2009 fost emis în regim de putere publică, împotriva căruia s-a formulat o plângere prealabilă, în condițiile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, și că, în atare situație, art. 14 din același act normativ citat, recunoaște petentului dreptul de a cere instanței să suspende executarea actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru ca cererea de suspendare să poată fi primită, persoana vătămată trebuie să facă dovada existenței unui caz bine justificat și a nevoii de a preveni producerea unei pagube iminente, termeni a căror semnificație este definită la art. 2 alin. 1 lit. ș) și t) din Legea contenciosului administrativ.
Raportat la acest cadru normativ, Curtea va verifica doar dacă sunt împrejurări legate de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială în privința legalității actului administrativ și dacă prin emiterea acestuia persoana ce se consideră vătămată ar suferi un prejudiciu material viitor și previzibil.
În acest sens, Curtea reține că, deși actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, în procedura prevăzută de art. 14 din Legea nr. 544/2004, instanța poate verifica dacă există argumente juridice aparent valabile, în raport cu elementele de legalitate ale actului administrativ contestat, care să pună, aparent, sub semnul îndoielii prezumția de legalitate, fără să influențeze însă în vreun fel soluția asupra fondului, măsura suspendării găsindu-și consacrare și în cuprinsul Recomandării nr. R(89) din 13 septembrie 1989 Comitetului de Miniștri al Comisiei Europene referitoare la protecția juridică provizorie în materie administrativă.
În cercetarea aparenței legalității ordinului contestat, Curtea va avea în vedere, totodată, și prevederile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care, la art. 41, denumește dreptul la o bună administrație, ca un drept fundamental, care implică, printre altele și obligația pentru administrație de a-și motiva deciziile.
Or, din această perspectivă, Curtea constată că în preambulul ordinului nr. 989 din 13 octombrie 2009 (fila 11 dosar) nu se arată, nici măcar la modul general, care sunt faptele săvârșite de manager pe care emitentul actului le-a considerat a fi "abateri de la legislația în vigoare".
Totodată, se va observa că, prin Decizia nr. 1629 din 3 decembrie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională, s-a constatat ca fiind neconstituționale dispozițiile art. 1 pct. 1 - 5 și 26 art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexa 1 din OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice.
Având în vedere cele reținute se va constata că există o îndoială în privința legalității actului administrativ contestat, așa încât condiția cazului bine justificat se consideră a fi îndeplinită.
Având în vedere că, urmare eliberării din funcția de manager, petentul nu mai realizează venituri dintr-o activitate salarizată și că eliberarea din funcție, la doar un an de la data numirii, într-o manieră aparent intempestivă, ce nu poate fi disociată de schimbările intervenite la nivelul conducerii, Curtea apreciază că petenta face dovada că înregistrează un prejudiciu material previzibil, precum și o deteriorare a prestigiului său profesional, cu un impact serios în plan moral și material, situație în care se consideră ca fiind îndeplinită și cea de a doua condiție cerută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, anume aceea a pagubei iminente.
Față de cele reținute urmează a fi admisă cererea formulată de reclamanta și a se dispune suspendarea executării Ordinului nr. 989 din 13 octombrie 2009 până la pronunțarea pe fond a acțiunii în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta în contradictor cu Casa
Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin reprezentant legal.
Suspendă executarea Ordinului nr. 989 din 13 octombrie 2009 până la pronunțarea pe fond a acțiunii în anulare.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 18 ianuarie 2010.
Președinte
- - Grefier
- -
Red.
Tehnored.
4 ex.
22.02.2010
Președinte:Roșculeț LeocadiaJudecători:Roșculeț Leocadia
