Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1342/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1342/R-Cont
Ședința publică din 11 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu JUDECĂTOR 2: Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
- - - JUDECĂTOR 4: Magdalena
- - grfier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței nr. 318/CA/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimată fiind SC 2000 SRL cu sediul în comuna, sat Capu, jud.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de actele și lucrările de la dosar, constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin cererea înregistrată la data de 16 iunie 2009, reclamanta " 2000" cu sediul în satul Capu, comuna, județul A, a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere nr.453/29 mai 2009, emisă de aceasta, până la soluționarea irevocabilă a contestației formulate împotriva deciziei menționate.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că sunt îndeplinite cerințele art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, respectiv existența unui caz justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Prin sentința civilă nr.318/A/12 octombrie 2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă a admis cererea formulată de reclamantă și a suspendat executarea deciziei de impunere nr.453/29.05.2009, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, până la soluționarea irevocabilă a contestației.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia de impunere nr.453/29 mai 2009, emisă de pârâtă, reclamanta a fost obligată să plătească la bugetul de stat, sumele de: 49.432 lei reprezentând TVA suplimentar; 36.437 lei majorări de întârziere; 34.391 lei impozit suplimentar pe profit și 16.202 lei majorări de întârziere, aferente impozitului pe profit.
Potrivit art.215 alin.2 Cod procedură fiscală, reclamanta a plătit cauțiunea stabilită de instanță, în sumă de 13.646,20 lei, reprezentând 10% din suma contestată.
În cauză, s-a constatat existența cumulativă a celor două condiții prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Din analiza actelor depuse la dosarul cauzei, a rezultat că există unele îndoieli în ceea ce privește legalitatea actului contestat, în aparență, reclamanta respectând dispozițiile legale referitoare la documentele justificative. Pe de altă parte, decizia de impunere contestată nu cuprinde motivele avute în vedere de organul fiscal la stabilirea unor debite suplimentare în sarcina reclamantei. Cu privire la condiția ce vizează necesitatea prevenirii unei pagube iminente, s-a apreciat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, prin decizia de instituire a măsurilor asigurătorii s-a dispus sechestrarea bunurilor societății - reclamante, precum și instituirea popririi asupra conturilor. În acest caz, prin punerea în executare a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, societatea - reclamantă va fi în imposibilitate să-și mai desfășoare activitatea, să mai plătească salariații și ratele de leasing, aferente mijloacelor de transport, cu consecința opririi în totalitate a activității. Prin decizia de instituire a măsurilor asigurătorii s-au poprit și s-au sechestrat bunuri și creanțe a căror valoare totală depășește cu mult valoarea stabilită prin raportul de inspecție fiscală.
În consecință, în baza art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, a fost admisă cererea și suspendată executarea deciziei de impunere nr.453/29 mai 2009, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, până la soluționarea irevocabilă a contestației.
Împotriva sentinței nr.318/CA/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în termen legal, a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice A, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă. susținându-se că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
Recurenta - pârâtă critică soluția primei instanțe, pentru următoarele motive:
- instanța de fond reține o aparență de legalitate a actului contestat, fără a face vorbire de prezumția de legalitate a actului administrativ fiscal ce se cerea a fi răsturnată în cauză; actul administrativ fiscal se bucură de o prezumție de legalitate și este executoriu din oficiu, fără a mai avea nevoie de alte formalități în acest sens; a nu executa actul administrativ fiscal înseamnă a nu executa legea, iar suspendarea executării acestuia se impune doar în cazuri de excepție, temeinic motivate, ce nu este cazul în speță;
- instanța trebuia să aibă în vedere principiul proporționalității și să cântărească în mod corect interesele părților, raportat la fiecare rezultat posibil; statul execută un act ce se bucură de o prezumție de legalitate, iar în ceea ce o privește pe reclamantă, în situația desființării ulterioare a deciziei de impunere, eventualele sume achitate la buget, urmează a fi returnate, neexistând posibilitatea reținerii acestora fără un titlu valabil, întrucât ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză;
- referitor la paguba iminentă, aprecierile instanței de fond sunt eronate și în contradicție cu practica ICCJ, care a reținut în mod constant că desfășurarea unor activități de executare silită, ce reprezintă desfășurarea unor activități impuse de lege, nu pot satisface disp.art.2 din legea contenciosului administrativ, cu privire la paguba iminentă.
În concluzie, recurenta - pârâtă consideră că în fața instanței de fond, reclamanta nu a reușit să facă dovada admisibilității și temeiniciei cererii de suspendare, soluția instanței de admitere a acțiunii fiind rezultatul unei aplicări greșite a legii.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare, ca nefondată.
Recursul formulat de pârâtă nu este fondat, pentru următoarele considerente:
- n soluționarea cererii de suspendare, trebuie avută în vedere R (89) 8 Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei, către statele membre, privind protecția judiciară provizorie în materie de contencios administrativ, adoptată la 13 septembrie 1989, prin care se stabilește, ca principiu, ca atunci când instanța este sesizată cu o contestație împotriva unui act administrativ, asupra căreia nu s-a pronunțat încă, se poate solicita instituirea unor măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ respectiv, în rezolvarea căreia vor fi luate în considerare toți factorii și interesele relevante; suspendarea executării actului administrativ fiscal nu înseamnă răsturnarea prezumției de legalitate a acestuia, așa cum susține recurenta - pârâtă, ci o măsură de protecție provizorie, în situația în care executarea lui este de natură să cauzeze prejudicii ireparabile și sub condiția existenței unui caz bine justificat;
- instanța de fond a apreciat corect că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, existând îndoieli în ceea ce privește actul contestat;
- referitor la paguba iminentă, prima instanță a reținut că prin punerea în executare a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, societatea - reclamantă va fi în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea, de a plăti salariații și ratele de leasing aferente mijloacelor de transport, cu consecința opririi în totalitate a activității; de asemenea, a reținut că s-au poprit și sechestrat bunuri și creanțe a căror valoarea totală depășește cu mult valoarea stabilită prin raportul de inspecție fiscală.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, să se respingă ca nefondat recursul formulat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței nr.318/CA/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimată fiind 2000 cu sediul în comuna, sat Capu, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - -
Grefier,
-
Red./5.01.2010
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Ioana Miriță, Magdalena