Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 248/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 248
Ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de suspendare formulată de petenta SC SRL privind decizia de impunere nr.468 din 28 august 2008, raportul de inspecție fiscală nr.77536 din 27 august 2008 și a decizia privind nemodificarea bazei de impunere nr.469 din 28 august 2008 emise AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta SC SRL prin avocat și intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Avocat pentru petenta SC SRL depune dovada achitării cauțiunii în sumă de 10000 lei, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra cererii de suspendare.
Avocat pentru petenta SC SRL arată că s-a făcut dovada existenței pagubei iminente și a cazului bine justificat, solicitând admiterea cererii de suspendare conform motivelor scrise.
Consilier juridic pentru intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C solicită respingerea cererii de suspendare.
CURTEA:
Asupra cererii de suspendare de față;
Prin cererea înregistrată la nr-, petenta SC SRL a solicitat în contradictoriu cu D și C suspendarea deciziei de impunere privind obligațiilor fiscale suplimentare nr.468/28.08.2008, a raportului de inspecție fiscală nr.77506/27.08.2008 și a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere nr.469/29.08.2008.
În motivarea cererii se arată că la 27.08.2008 a fost încheiat raportul de inspecție fiscală în care se reține că datorează suma de 932.313 lei.
Se mai arată că organul fiscal a efectuat primul act de executare silită ce echivalează cu începutul executării silite fiscale, iar în situația în care se trece efectiv la executarea silită a celor două acte administrative prin poprirea conturilor s-ar ajunge la imposibilitatea de plată către furnizorii curenți, cu consecința încetării plăților către aceștia și intrarea societății în incidența de plăți, iar paguba ar fi iminentă, în sensul că n-ar mai putea lucra cu instrumente bancare și onora obligațiile de plată în curs de executare.
Arată petenta că justețea măsurii de suspendarea este impusă și de necesitatea continuării activității societății, care s-ar întrerupe în cazul în care nu ar putea onora obligațiile curente la plată, fiind în imposibilitatea plății salariilor și a obligațiilor curente la stat, fapt ce ar duce la crearea unei stări de insolvență a societății, cu consecințe nemăsurabile la acest moment.
Învederează petenta că are în curs de derulare și în curs de plată contracte de leasing de 700.000 euro, contracte ce n-ar mai putea fi onorate la plată în cazul executării de către organul fiscal, creând astfel o pagubă iminentă, mergând până la încetarea colaborării cu furnizorii și încetarea activității societății, iar bunurile deținute în leasing s-ar reîntoarce în proprietatea finanțatorului nemaifiind îndeplinit obiectul contractului.
Se precizează că-n situația în care s-ar ajunge la insolvență s-ar crea consecințe sociale, extrem de dificile, societatea dispunând la acest moment de un număr mare de salariați ce ar fi astfel puți în situația de a fi concediați.
Deși legal citați cu mențiunea de a depune întâmpinare, intimata nu a depus întâmpinare la dosar.
S-au depus la dosar copiile următoarelor acte: decizii de instituire a măsurilor asiguratorii, raport de inspecție fiscală nr.77536/27.08.2008, dispoziție privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, decizie de impunere, document cumulativ, situația TVA, contestația formulată la organul fiscal, contract de leasing financiar, contract de vânzare-cumpărare, situația plăților ce trebuie efectuate de petentă, tabel cu angajații societății, situația CEC-urilor emise de aceasta.
Examinând cererea de suspendare, Curtea reține următoarele:
Organele de inspecție fiscală din cadrul DGFP D au efectuat un control fiscal la petentă, ale cărui rezultate s-au concretizat în raportul de inspecție fiscală nr.77536/27.08.2008.
Prin acest raport s-au stabilit ca fiind datorate către bugetul de stat obligații fiscale suplimentare constând în impozitul pe profit = 43.875 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit de 10895 lei, 729.009 lei, majorări de întârziere aferente TVA = -, impozit pe dividende = 3840 lei, majorări de întârziere = 2296 lei.
Urmare a acestui raport de inspecție fiscală și a sumelor apreciate ca fiind datorate de organul fiscal, s-a întocmit și decizia de impunere.
Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva actului de control și a deciziei de impunere și de asemenea a solicitat instanței prin prezenta cerere suspendarea actelor fiscale contestate.
Procedura suspendării actelor administrative fiscale, împotriva cărora s-a formulat contestație,este reglementată în cuprinsul art.185 Cod pr.fiscală, Titlul IX; Cap.III, privind "soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale".
Articolul 185 Cod pr.fiscală dispune că introducerea contestației pe cale administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, iar în aliniatul 2 se precizează că dispozițiile acestui articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare.
Textul prevede că suspendarea actului administrativ fiscal se poate solicita de către contribuabil, cu condiția depunerii unei cauțiuni.
Analizând trimiterea pe care legiuitorul o face în cuprinsul art.185 Cod pr.
Fiscală la prevederile Legii 554/2004, Curtea constată că aceasta se referă la prevederile art.14 din Legea contenciosului administrativ, text care reglementează suspendarea executării actului administrativ, în perioada cât se derulează procedura prealabilă.
Potrivit art.14 din Legea 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorității publice care a emis actul.
Cele două condiții prevăzute în art.14, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii unei pagube iminente determină cazul bine justificat.
Ca principiu în Dreptul administrativ român operează prezumția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.
Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia.
În speța de față, reclamanta a plătit cauțiunea prevăzută de art.185 Cod pr.fiscală.
Curtea apreciază că prin executarea ce se poate porni oricând împotriva reclamantei, respectiv prin înființarea popririi, se creează posibilitatea producerii unui prejudiciu material, de natură a conduce la imposibilitatea continuării activității.
Cazul bine justificat derivă din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca justiția să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul fiscal, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului fiscal contestat.
Față de probele administrate și de prevederile legale incidente, Curtea reține că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 din Legea 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Alături de argumentele expuse mai sus, se are în vedere și recomandarea nr.R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
Așa cum s-a arătat de altfel și în recomandarea 16/2003 a Comitetului din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.
Aceeași recomandare reamintește principiile din recomandarea nr.R/89/8 a Comitetului de Miniștrii care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare.
Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații.
Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.
Ținând seama de considerentele de ordin legal expuse în prezenta hotărâre, de recomandările Comitetului de Miniștrii, pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.
Curtea consideră că executarea propriu-zisă și efectivă a deciziei de impunere fiscală trebuie să se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat și a stabilit că sumele reținute în actul fiscal sunt datorate.
Organul fiscal are posibilitatea să instituie măsuri asigurătorii, asupra bunurilor, așa cum prevede art.126 și urm. din Codul d e procedură fiscală pentru că suspendarea vizează executarea silită propriu-zisă a actului, și nu procedurile anterioare, cum este sechestrul asigurator, care se înscrie la biroul de carte funciară.
Înființarea popririi asupra contului unei societăți, căreia organul fiscal i-a stabilit anumite obligații bugetare suplimentare constituie un caz bine justificat, de natură a determina judecătorul să adopte soluția de suspendare a actului fiscal prin care s-au constituit obligațiile bugetare.
Prin admiterea cererii de suspendare, societatea petentă, ca persoană juridică particulară nu aduce atingere caracterului executoriu al deciziilor autorităților administrative, deoarece așa cum s-a arătat și mai sus aceasta nu refuză executarea, ci solicită autorității jurisdicționale să ia măsuri de suspendare a executării actului, pe care îl apreciază că îi vatămă drepturile sale.
Reamintim că introducerea căilor administrative de atac, a acțiunii împotriva actelor administrative, precum și suspendarea actelor administrative, nu sunt cauze care să determine suspendarea aplicării majorărilor de întârziere pentru debitele restante.
Împrejurarea că legiuitorul nu a suspendat cursul majorărilor în timpul procedurilor enunțate anterior, este de natură a-i crea contribuabilului o responsabilizare mai mare,deoarece în situația în care demersul său legal nu va avea succes, acesta va suporta consecințele în sensul că va plăti majorări asupra obligațiilor fiscale principale și pentru perioadele respective
Avand in vedere motivele enuntate, in baza art. 14 din Legea 554/2004,curtea va admite cererea si va suspenda executarea actelor fiscale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de suspendare formulată de petenta SC SRL privind decizia de impunere nr.468 din 28 august 2008, raportul de inspecție fiscală nr.77536 din 27 august 2008 și a decizia privind nemodificarea bazei de impunere nr.469 din 28 august 2008 emise AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
Dispune suspendarea executării deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr.468/28.06.2008 și raportul de inspecție fiscală nr.77536/27.08.2008, până la pronunțarea instanței de fond.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 4 ex/21.10.2008
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti
