Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 275/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 275
Ședința publică de la 07 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr.4494 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns consilier juridic pentru recurenta reclamantă - SRL și consilier juridic pentru intimata pârâtă ANAF- DGFP
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 c Cod Penal și că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a referit că intimata pârâtă nu a depus întâmpinare.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru recurenta reclamantă - SRL consideră că este un caz bine justificat și s-a făcut dovada pagubei iminente.
Susține că societatea pe care o reprezintă are contracte în derulare, ce nu pot fi executate datorită respingerii cererii de suspendare.
În consecință, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de suspendare.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă ANAF- DGFP D arată că a fost achitată cauțiunea, dar nu s-a făcut dovada cazului bine justificat și a pagubei iminente.
Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 06.11.2007, reclamanta -" "SRL Cas olicitat în contradictoriu cu pârâta DGFP D să se dispună suspendarea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală nr.269/31.08.2006 și a raportului de inspecție fiscală nr.88510 din 31.08.2007, în ceea ce privește constatările și măsurile dispuse cu privire la situația impozitului pe profit, majorărilor aferente și diminuării TVA de rambursat.
În motivarea acțiunii a arătat că în urma verificărilor efectuate de inspectorii din cadrul Administrației Financiare C s-a constatat că există poziții de mărfuri cu sold negativ în situația scriptică de mărfuri de la depozitul din localitatea.
Astfel prin raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere nr.269/2007 au fost stabilite obligații de plată cumulate privind impozitul pe profit, majorări aferente și diminuări TVA de rambursat, acte împotriva cărora a formulat contestație.
A precizat reclamanta că în situația în care s-ar trece la executarea silită a celor două acte administrative, societatea ar intra în încetare de plăți, iar activitatea sa ar fi întreruptă și prin neonorarea obligațiilor curente la plată, furnizorii nu ar mai livra materiale sau aro pri serviciile către societate.
Pe cale de consecință, executarea actului administrativ ar crea o pagubă iminentă prin blocarea conturilor societății.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.14 din Legea 554/2004.
Prin sentința nr.4494 din 26.11.2007, Tribunalul Dolj Secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantei, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea 554/2004, în sensul că reclamanta nu a făcut dovada pagubei iminente, care s-ar produce în situația în care nu ar fi suspendate acele administrative contestate, iar simplul fapt că există posibilitatea blocării conturilor societății nu echivalează cu îndeplinirea acestei condiții.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că, în conformitate cu art.175 Cod pr.fiscală și art.7 din Legea 554/2004, a înaintat către organul fiscal contestație împotriva actelor administrative emise și a achitat taxa cauțiunii stabilită de către instanță în sumă de 10.000 lei.
A invocat că în situația în care s-ar trece la executarea silită a celor două acte administrative, societatea ar intra în încetare de plăți, fiind evidentă paguba iminentă, în condițiile în care nu ar mai putea să lucreze cu instrumente bancare și nici să onoreze obligațiile de plată în curs de executare.
În această situație, furnizorii nu ar mai livra materiale sau ar opri serviciile, fiind în imposibilitatea plății salariilor și a obligațiilor curente la stat, fapt ce ar conduce la crearea artificială a unei stări de insolvență a societății de către organul fiscal.
A precizat că în raport de aceste aspecte, dispozițiile art.14 din lege sunt îndeplinite, întrucât blocarea contului societății ar avea drept consecință și imposibilitatea realizării obiectului de activitate al acesteia.
Recursul este nefondat.
Acțiunea introductivă vizează cererea de suspendare a executării constatărilor și măsurilor dispuse prin raportul de inspecție fiscală nr.88510 din 31.08.2007 și deciziei de impunere nr.269/31.08.2007, emise de DGFP D, solicitată de reclamantă în temeiul art.14 din Legea 554/2004, până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit art.14 din Legea 554/2004, privind contenciosul administrativ, suspendarea executării unui act administrativ, ca măsură și provizorie, se poate dispune numai în cazuri bine justificate, precum și pentru prevenirea unei pagube iminente, ireparabile, de care persoana care se consideră vătămată prin actul respectiv, să fie amenințată prin executarea actului.
Cele două condiții, din tonul lor restrictiv imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând așadar dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența "unui caz bine justificat" și a "iminenței producerii pagubei".
Cazul bine justificat poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte care să creeze o îndoială asupra legalității actului administrativ, ori în speță reclamanta nu invocă astfel de aspecte.
Referitor la celelalte argumente susținute de recurentă, privind paguba iminentă prin executarea actului, se apreciază că nu au fost dovedite, în sensul că nu s-a dovedit existența unor disponibilități bănești limitate, astfel încât prin plata obligațiilor fiscale stabilite s-ar produce o perturbare în plata facturilor către furnizori - care ar avea ca efect întreruperea prestărilor de servicii din partea acestora - precum și o perturbare în realizarea obiectului de activitate al societății cu consecința creării unei stări de insolvență.
Astfel, simpla afirmație făcută, în sensul că prin plata obligațiilor fiscale s-ar produce o pagubă iminentă, nu duce de facto la constatarea iminenței pagubei, în condițiile în care nu s-au făcut dovezi în acest sens.
Nu pot fi reținute ca fiind dovezi privind paguba iminentă lista de eșalonare plăți în curs și borderoul de însoțire a dischetei cu fișe fiscale pentru anul 2007, întrucât sunt acte pro causa, fiind emise unilateral de reclamantă și neconfirmate de vreuna din firmele sau persoanele fizice înscrise în aceste documente.
Față de cele arătate, se apreciază că toate motivele invocate sunt nefondate, situație în care în baza art.312 Cod pr. civilă se va respinge recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr.4494 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 februarie 2008.
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.-
LF/ 2 ex/12.02.2008
Jud.fond:
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
