Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 317/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 317/CA
Ședința publică din data de 20 august 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR D - cu sediul în C,-, județul C, împotrivaSentinței civile nr. 524/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata reclamantă - SERV SRL - cu sediul în B,-, -A,.1,.12, sector 3, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta pârâtă av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar (fila 26), lipsind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului; stadiul procesual, după care:
Întrebat fiind, apărătorul recurentei pârâte precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat, probe de administrat, solicitând cuvântul asupra cauzei.
Curtea, luând act că nu sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului astfel cum a fost formulat.
Critică hotărârea instanței de fond atât pe aspectul reținerii ca fiind îndeplinite cumulativ a celor două condiții de admitere a cererii de suspendare.
În referire la condiția cazului bine justificat, raportată concret de instanță la faptul că recurenta pârâtă trebuia să predea intimatei plaja cu 30 de zile înainte de deschiderea sezonului estival și intervenind rezilierea în baza unui pact comisoriu, aceasta nu mai poate exploata plaja, învederează că instanța nu a reținut că în cazul rezilierii, contractul încetează.
În ce privește cel de-al doilea considerent privind cazul bine justificat, reținut de instanța de fond, în sensul că în notificare nu s-a prevăzut în ce constă neîndeplinirea obligațiilor, arată că reclamanta a înțeles despre ce este vorba, cum reiese din cererea de suspendare, în care susține că și-a realizat planul investițional, aspect ce a fost constatat și de comisia din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai Autorității Naționale Apele Române.
Din lecturarea considerentelor sentinței recurate rezultă că s-a făcut o confuzie gravă între pactul comisoriu grd. IV - inserat expres în contract - și sintagma "contractul se reziliază" și nu s-a înțeles natura pactului comisoriu.
În ce privește prejudiciul iminent, consideră că instanța de fond nu a motivat existența acestui prejudiciu, a făcut referire numai la amortizarea investiției, operațiune contabilă, definită de art.24 din Codul Fiscal, și care nu are legătură cu rezilierea contractului.
În opinia sa, instanța extinde noțiunea de prejudiciu material la cea de prejudiciu procesual. Mai arată că OUG 43/2009 dată în vara acestui an prevede că ontractele de închiriere a plajelor in scop turistic încetează de plin drept la data de 30 septembrie 2009.
Nici una din condițiile suspendării nefiind îndeplinită, solicită admiterea recursului și respingerea cererii de suspendare ca nefondată.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios-administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la data de 24.04.2009 sub nr- la Tribunalul Constanța, reclamanta - SERV SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR D, suspendarea executării actului administrativ reprezentat de notificarea de reziliere a contractului de închiriere nr.85/05.05.2008 până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr.85/05.05.2008, având ca obiect transmiterea dreptului de folosință a sectorului de plajă Nord II.
La data de 27.02.2009 pârâta a comunicat reclamantei notificarea prin care s-a comunicat rezilierea contractului de închiriere invocându-se încălcarea de către reclamantă a unor obligații stipulate în contract.
În drept, a invocat dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004.
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința civilă nr.524/14 mai 2009 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei și a dispus suspendarea executării actului administrativ, respectiv notificarea înregistrată la BEJ sub nr.36/27.02.2009 privind rezilierea de drept a contractului de închiriere nr.85/05.05.2007.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 în sensul că s-a adresat pârâtei cu cerere prin care solicita revocarea notificării.
In ceea ce privește condiția cazului bine justificat si prevenirea unei pagube iminente, astfel cum este definită de art.2 lit. ș din Legea nr.554/2004, s-a reținut că reclamanta, conform contractului, avea obligația de a realiza investiții conform planului investițional.
Rezilierea unilaterală și nepredarea sectorului de plajă la 01.04.2009 în vederea exploatării, creează reclamantei o paguba iminentă și imposibilitatea amortizării investițiilor.
Prejudiciul viitor este totodată, previzibil cu evidență, adică cert, sigur ca și producere chiar dacă nu se poate aprecia cuantumul întinderii sale".
In cazul în care pârâta ar organiza licitați cu privire la aceste sectoare de plajă în căreia ar încheia contracte cu alte persoane, i-ar crea reclamantei un prejudiciu procesual, adică s-ar genera niște drepturi viitoare care nu existau la momentul plângerii prealabile și care ar impune reclamantei extinderea cadrului procesual și față de terți, prin ipoteză, beneficiari ai actului atacat.
Cazul bine justificat este reglementat de art.2 lit.t din Legea nr.554/2004.
In ceea ce privește aceasta condiție, s-a apreciat că este îndeplinită motivat de faptul că, în conformitate cu contractul încheiat de părți, pârâta avea obligația de a preda sectorul de plajă la 01.04.2009, iar notificarea a fost emisă la 27.02.2009 în condițiile în care contractul s-a derulat încă din 2006.
In notificare nu s-a prevăzut expres în ce constă neîndeplinirea obligațiilor de către reclamante: respectiv ce termene și ce condiții de realizare a planului nu s-a realizat, ce construcții și dotări cu alte destinați au fost realizate sau care sunt contractele de subînchiriere încheiate, aspecte ce vor fi clarificate în cadrul acțiunii de fond privind anularea rezilierii.
Apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004, a admis acțiunea și a dispus suspendarea executării notificării înregistrată la BEJ sub nr. 36/27.02.2009.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declaratrecurspârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR D, în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Recurenta susține că nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat prevăzută în art.14 din Legea 554/2004.
În cazul oricărei rezilieri contractul încetează datorită încălcării unei obligații contractuale și nu poate exista un caz bine justificat din cauza nerespectării unei obligații asumate.
Cazul justificat nu poate fi raportat nici la pretinsa neexplicitare a motivelor rezilierii întrucât în cuprinsul notificării se face referire concreta la obligația încălcată.
Conform voinței părților a fost prevăzut,în contract, un pact comisoriu de gr.IV care exclude rolul instanței sub aspectul sancțiunii rezilierii.
De asemenea, reclamanta a pretins că există un caz bine justificat invocând realizarea planului investițional dar fără să probeze aceste susțineri.
În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la art.14 din Legea nr.554/2004, art.1169, art.1020-1021 Cod civil.
Intimata reclamantă, legal citată, nu și-a precizat poziția procesuală și nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma criticii aduse hotărârii, Curtea constată următoarele:
Suspendarea unui act administrativ apare ca fiind o măsură excepțională, fiind o garanție instituită în favoarea persoanei vătămate, în scopul evitării eventualelor pagube suferite ca urmare a executării actului administrativ pretins a fi nelegal.
Dispozițiile art.14 din Legea 554/2004 impun întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: cererea de suspendare să fie formulată în cazuri bine justificate și să prevină apariția unei pagube iminente.
În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia nr.177/02.03.2006.
Aprecierea unui caz ca fiind bine justificat se face în raport de toate circumstanțele cauzei, de situațiile de fapt și de drept existente, situații de natură a crea o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ contestat.
În speță, Curtea reține că prima instanță, în lipsa întrunirii cumulative a celor doua condiții cerute de legiuitor, a făcut o aplicare greșită a legii apreciind că se impune suspendarea executării notificării nr.36/27.02.2009.
Astfel, reclamanta raportează cazul justificat la nelegalitatea rezilierii motivând că obligațiile din contract au fost îndeplinite iar, condiția prevenirii unei pagube iminente o justifică prin aceea că investițiile efectuate nu s-au amortizat și prin profitul prognozat și nerealizat.
Așa cum arată chiar reclamanta,raporturile juridice dintre părți s-au derulat în baza contractului de închiriere nr.85/05.05.2008 în care, voința comună a părților a fost în sensul inserării unui pact comisoriu de gr.IV, ce va opera în cazul neîndeplinirii anumitor obligații asumate prin contract.
Însă, nici prin considerentele cererii de suspendare și nici prin probatoriile administrate în susținerea acestei cereri reclamanta nu a reușit să inducă o îndoială puternică asupra legalității notificării de reziliere a contractului.
Toate susținerile referitoare la îndeplinirea obligațiilor asumate în contractul de închiriere reprezintă aspecte legate de justețea sancțiunii rezilierii contractului necesitând administrarea de probatorii în dovedirea acestora și care urmează să fie valorificate și analizate de către instanța de judecată pe fondul litigiului.
Paguba iminentă, astfel cum este definită de art.2 alin.1 lit.ș din Legea 554/2004, presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care,prin aducerea la îndeplinire,i-ar produce reclamantei un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.
Prin niciuna din probele administrate nu s-a dovedit iminența producerii pagubei invocate iar, sub acest aspect, sunt irelevante simplele afirmații referitoare la amortizarea investițiilor precum și la profitul prognozat și nerealizat.
Prin urmare, ținând cont că nu s-a făcut dovada îndeplinirii celor două condiții instituite de art.14 din Legea nr.554/2004, Curtea, în raport de dispozițiile art.312 alin.5 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul și va modifica în tot sentința recurată în sensul respingerii cererii de suspendare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursuldeclarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR D - cu sediul în C,-, județul C, împotriva Sentinței civile nr. 524/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata reclamantă - SERV SRL - cu sediul în B,-, -A,.1,.12, sector 3.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 20 august 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Jud.fond:
Red.dec.jud. MC
4 ex/17.09.2009
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Monica
