Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 464/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.464/ Dosar nr-
Ședința publică de la 08 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
JUDECĂTORI: Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
- - -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantele - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL împotriva sentinței civile nr.335/CA/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect - suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 1 iulie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 8 iulie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința Civilă nr.335/CA/25.04.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-au dispus următoarele:
S-a respins cererea formulată de reclamantele - SRL, cu sediul in Mun. B, nr. 6, Ap. 2, - SRL, cu sediul in Mun. B, Str. -, -. 4, Bl. 10, Sc. B, Ap. 5, - SRL, cu sediul in mun., Str. -, -. 2, jud. B, - SRL, cu sediul in B, Str. -, -. 3. și - SRL, cu sediul in Mun. B, Str. -, -. 59, - 20, Sc. A, Ap. 11, in contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI B, cu sediul in B, B-dul. -, -. 8, privind suspendarea executării HCL nr. 1032/10.12.2007 emisă de Consiliul Local al Mun.
S-a respins cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta - SRL, cu sediul in mun. P, Str. - -, -. 8, Bl. 2. Sc. A, Et. 4, Ap. 10, jud.
Pentru a da această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Deși întemeiată acțiunea pe dispozițiile art. 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, "in cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, in condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea pe fond", instanța de fond a constatat că reclamantele nu au motivat, nici prin acțiunea introductivă, nici cu ocazia dezbaterilor asupra fondului, întrunirea, in cauză, a celor două condiții prevăzute de textul legal citat, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 al. 1 și art. 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerința inițierii procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a fi întrunite, cumulativ, alte două condiții: existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită. Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența "unui caz bine justificat" și a "iminenței producerii pagubei". Cele două condiții prevăzute de art. 14 al. 1 nu se consideră a fi îndeplinite prin invocarea unor argumente ce tind să demonstreze aparența de nelegalitate a actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată. De asemenea, paguba iminentă nu poate fi apreciată ca dovedită doar prin depunerea, de către reclamante, a certificatelor de înregistrare, acte din care rezultă obiectul de activitate a acestor societăți in condițiile in care nu rezultă că ele desfășoară activități efective de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, că au contractate lucrări de acest gen. In plus, așa cum a arătat și pârâtul, reclamantele nu au făcut dovada că sunt operatori de servicii de utilități publice și că dețin licențe in acest sens, potrivit dispozițiilor Legea nr. 101/2006 - art. 4 al. 3.
Fără a antama fondul cauzei, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 19 al. 2 lit. e din. 101/2006, operatorii, în conformitate cu prevederile legale, au dreptul la xclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pentru toți utilizatorii din raza unității administrativ-teritoriale pentru care au hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii.
Raportat considerentelor expuse, având in vedere dispozițiile art. 14 din, s-a respins cererea de suspendare a HCL 1032/2007.
Față de soluția dată cu privire la acțiunea principală, s- respins, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de - SRL
Împotriva acestei hotărâri au promovat recurs reclamantele - D-D SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, solicitând casarea sentinței atacate și, rejudecând pe fond, admiterea acțiunii reclamanților și suspendarea executării HCL nr.1032/10.12.2007 a Consiliului Local În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentele au arătat următoarele:
În fapt instanța de fond a respins acțiunea motivat de faptul că nu s-a dovedit condiția "cazului bine justificat" și nici "paguba iminentă" argumentând că nu s-a dovedit că se desfășoară "activități efective de deratizare, dezinsecție și dezinfecție".
Se menționează că la dosarul cauzei se află certificatele de înmatriculare ale societăților reclamante de unde rezultă principala activitate o reprezintă deratizarea, dezinsecția și dezinfecția. Dar, pentru a nu exista nici un fel de dubii, au depus și contracte comerciale din care rezultă că se desfășoară efectiv această activitate.
Prin HCL pe care reclamantele o atacă, particularii din mun.B au fost obligați să efectueze deratizarea, dezinsecția și dezinfecția numai cu o anumită firmă iar reclamantele în speță au rămas fără obiectul muncii, astfel existând riscul falimentării firmelor.
Astfel, iminența pagubei este dovedită.
Art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 nu condiționează suspendarea executării actului administrativ de producerea efectivă a pagubei, ci de existența riscului producerii pagubei.
În prima condiție (cazul bine justificat) rezultă ex re din îndeplinirea celei de a doua condiție privind iminența producerii pagubei., altfel spus, iminența producerii pagubei duce, în mod necesar, la existența unui caz bine justificat pentru a solicita suspendarea executării actului administrativ.
Recurentele mai arată că instanța de fond a reproșat că nu au licențe, dar art.4 alin.3 raportat la art.2 alin.3 lit.j din Legea nr.101/2006 prevăd că sunt exceptați de la licențiere operatorii care desfășoară activități pentru gospodăriile populației, exact ceea ce face și recurentele.
După cum s-a arătat în cererea de chemare în judecată, prin HCL nr.1032/10.12.2007 a fost autorizată - SRL P să fie singurul operator pe raza mun. B în activitatea de deratizare.
Consiliul local nu are competența,aterială de a obliga particularii (persoane fizice, societăți cu răspundere limitată, etc) să efectueze activitățile de deratizare numai cu un anumit operator, dacă particularii respectivi doresc să colaboreze cu alt operator.
Proprietatea privată este sacră și inviolabilă în conformitate cu art.44 alin.1 din Constituție coroborat cu art.1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât nici un operator nu are dreptul să violeze proprietatea recurentelor.
Una dintre prerogativele dreptului de proprietate este folosința (usus).
De principiu, statul sau o altă unitate de drept public (în speță Municipiul B), pot să dispună doar în privința proprietății publice (în limitele stabilite de Constituție și de legea nr.213/1998), dar nu au competența materială să dispună în privința proprietății particularilor, nici măcar cu privire la o singură prerogativă a dreptului de proprietate, respectiv cu privire la prerogativa usus.
A obliga un particular să efectueze pe proprietatea sa anumite operațiuni cu o altă firmă decât cea agreată de particularul respectiv, echivalează din punct de vedere juridic - cu a dispune cu privire la dreptul de folosință (usus) a proprietății particularului.
Ceea ce contravine art.44 alin.1 din Constituție coroborat cu art.1 din primul Protocol adițional la CEDO.
Pe de altă parte, în conformitate cu art.135 alin.1 din Constituție, economia noastră este o economie de piață. A acorda exclusivitatea unui operator economic, înseamnă a elimina concurența. Or, "brațul invizibil al pieții" este cel care trebuie să stabilească care operator este nelimitat de pe piață prin jocul cererii și al ofertei, și nicidecum un consiliu local.
În cauză există atât un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ (deratizarea, dezinsecția și dezinfecția particularilor), cât și un interes legitim privat, al reclamanților, care au fost eliminați de pe piață printr-un act administrativ ilegal și abuziv.
În conformitate cu principiul de drept al priorității dreptului comunitar - principiu reglementat de art.148 alin.2 coroborat cu art.20 alin.2 din Constituție recurentele consideră că art.9 pct.1 din Convenția Națiunilor Unite ratificată de România prin Legea nr.365/2004 are prioritate și prin urmare nu pot fi eliminați de pe piață printr-u act abuziv al autorităților administrației publice locale, act care obligă particularii să nu efectueze anumite servicii decât numai un anumit operator privat.
Prin întâmpinarea depusă, intimata pârâtă Consiliul Local al Municipiului Bas olicitat respingerea recursului pârâților și menținerea sentinței atacate, pentru următoarele motive:
Instanța de fond în mod corect a reținut că reclamantele nu au motivat, nici prin acțiunea introductivă, nici cu ocazia dezbaterilor asupra fondului, întrunirea în cauză a celor două condiții prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Cele două condiții prevăzute de art.14 alin.1 nu se consideră a fi îndeplinite prin invocarea unor argumente ce tind să demonstreze aparența de nelegalitate a actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată. De asemenea, paguba iminentă nu poate fi apreciată ca dovedită doar prin depunerea, de către reclamante, a certificatelor de înregistrare, acte din care rezultă obiectul de activitate a acestor societăți în condițiile în care nu rezultă că ele desfășoară activități efective de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, că au contractate lucrări de acest gen. În plus, reclamantele nu au făcut dovada că sunt operatori de servicii de utilități publice și că dețin licențe în acest sens, potrivit dispozițiilor Legii nr.101/2006 - art.4 alin.3.
Fără a antama fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.19 alin.2 lit.e din Legea nr.101/2006, operatorii, în conformitate cu prevederile legale, au dreptul la exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pentru toți utilizatorii din raza unității administrativ - teritoriale pentru care au hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii.
Reclamantele în mod voit nu raportează actul administrativ atacat la legile în temeiul cărora a fost emis, respectiv Legea nr.51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice, Legea nr.101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, art.19 alin.2 lit.e, Ordinul nr.110/2007 emis de, art.101, alin.2, art.107 lit.c privind Regulamentul Cadru al Serviciului de Salubrizare a localităților.
Reclamantele nu au dovedit că ar fi vătămate într-un drept subiectiv sau interes legitim.
Actul administrativ atacat (HCL nr.1032/2007) este emis în executarea legii și nu poate vătăma pe reclamante.
Acest act administrativ vizează eliberarea unei autorizații pentru prestarea unui serviciu public, o activitate reglementată expres de lege cu regim juridic special.
Reclamantele nu fac dovada că sunt operatorii licențiați și nici că le-a fost atribuită activitatea în cauză în gestiune directă sau delegată, în condițiile legii (art.101 alin.2 din Ordinul nr.110/2007).
Examinând sentința atacată și actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 ind.1 Cod procedură civivilă, instanța de recurs constată că recursul este fondat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin HCL nr.1032/10.12.2007 a Consiliului Local Baf ost autorizată - SRL P ca unic operator pentru activitatea de dezinsecție, deratizare, dezinfecție din municipiul Din expunerea de motive și raportul de specialitate la proiectul de hotărâre de consiliu local cu nr.92792/04.12.2007 întocmit de Direcția Tehnică a Primăriei Municipiului B având ca obiect eliberarea autorizației de operare concesionarului - SRL P pentru prestarea activității de deratizare, dezinsecție și dezinfecție pe raza municipiului B rezultă că se propune eliberarea autorizației de operare concesionarului - SRL P cu privire la toți utilizatorii din municipiul B, fie ei instituții publice, agenți economici și alte persoane juridice, precum și de către persoane fizice, aducând ca argumente adresele nr.87892/14.11.2007 și nr.87889/14.11.2007 emise de - SRL către Primăria B prin care menționează dificultăți în încheierea contractelor de salubrizare cu diverse persoane fizice și juridice, precum și adresa nr.85694/08.11.2007 a Prefecturii B destinată Primăriei B prin care primăria este atenționată asupra măsurilor care ar trebui luate de către instituțiile publice, agenți economici și alte persoane juridice, precum și de persoanele fizice, în vederea încheierii contractelor de salubritate cu operatorii de salubritate abilitați de administrațiile publice locale. Din conținutul acestui document, care a stat la baza emiterii HCL nr.1032/2007 a cărei suspendare se solicită în cauză, rezultă că eliberarea autorizației de operare pentru concesionarul - SRL P, propusă de Direcția Tehnică a Primăriei B și aprobată prin HCL menționată mai sus acoperă prestarea în exclusivitate a activității de deratizare, dezinsecție și dezinfecție pe raza municipiului B cu privire la orice categorie de beneficiari/ cocontractanți, adică atât instituții publice, persoane juridice de drept privat cât și persoane fizice, fără excepție, pe baza unui contract de concesiune încheiat în anul 2005, pe baza reglementării în materie în vigoare existente la acel moment, anume Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților și Legea nr.326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală modificată. Ulterior încheierii contractului de concesiune nr.353/21.12.2005 de delegare a gestiunii serviciului public de deratizare, dezinsecție și dezinfecție între Consiliul Local B și - SRL, prin Legile nr.101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților și Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, prin care au fost stabilite noi reguli juridice privind serviciile publice comunitare, inclusiv cel de deratizare, dezinfecție și dezinsecție (enumerat la art.1 lit.e din Legea nr.51/2006 și dezvoltat în întregul conținut al Legea nr.101/2006 modificată).
Prin HCL nr.1032/2007 a Consiliului Local B s-a stabilit o singură societate comercială care să efectueze serviciile de salubrizare, atât pentru domeniul public și privat al municipiului B, cât și pentru toate instituțiile publice, pentru toate categoriile de persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice ce sunt rezidente pe raza municipiului B, anulând astfel orice fel de concurență în acest tip de activitate de servicii. Ca atare, văzând destinația foarte largă pentru care a fost eliberată autorizația de operare în favoarea concesionarului - SRL, se poate desprinde concluzia că HCL a cărei suspendare se solicită exclude activitatea de deratizare/dezinfecție/dezinsecție de către orice alt operator economic, indiferent dacă are sau nu acest obiect de activitate. Or, dacă există operatori economici care au în obiectul de activitate acest tip de activități, de salubrizare în sens larg, cum este cazul reclamantelor, atunci se poate observa existența unui risc de pierdere economică, poate chiar de faliment pentru acei operatori economici, raționament valabil pe deplin în cazul recurenților reclamanți, ceea ce reprezintă un caz bine justificat în sensul art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004. Condiția prevenirii unei pagube iminente este de asemenea îndeplinită în cauză prin împrejurarea împiedicării reclamatelor de a mai pune în executare și, implicit, încasa sumele de bani reprezentând servicii de salubritate: dezinfecție, deratizare, dezinsecție angajate de societățile reclamante, după cum rezultă din copiile contractelor depuse la dosar de către societățile reclamante (filele 4 - 11 dosar recurs), cu mențiunea că cerința legală cuprinsă în art.14 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nu privește o pagubă efectivă, ci o pagubă iminentă, o pagubă care se poate prevedea pentru cazul în care actul administrativ a cărui suspendare se solicită este pus în aplicare, în executare.
Ca atare, Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ condițiile impuse de art.14 din Legea nr. 554/2004, anume cazul justificat și prevenirea unei pagube iminente, deoarece există indicii în privința nelegalității actului administrativ a cărui suspendare se solicită, indicii care reprezintă un caz bine justificat, alături de interesul legitim al reclamantelor potrivit celor de mai sus.
De asemenea, instanța constată că este corectă o așa modalitate de abordare a întrunirii condițiilor cerute de art.14 din Legea contenciosului administrativ și de art.215 din Codul d e procedură fiscală, ținând cont și de nr. R(89)8 din 1989 Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, care subliniază că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște, totuși, eficacitatea necesară a acțiunii administrative principale. În recomandare se apreciază că autoritățile administrative ale statelor membre acționează în diferite și numeroase domenii, iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor, astfel încât executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate ori susceptibile a fi contestate poate să cauzeze un prejudiciu ireparabil, prejudiciu care ar trebui evitat dacă este posibil, pe baza principiului echității. Măsura suspendării actului administrativ poate fi, așadar, luată, atunci când executarea actului administrativ este de natură a produce pagube reclamantului, care sunt dificil de reparat, și când există un argument juridic aparent valabil față de legalitatea actului administrativ.
Prin urmare, instanța apreciază că argumentele prezentate de reclamantele recurente cu privire la nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare o solicită sunt aparent valabile și justifică măsura suspendării executării HCL nr.1032/10.12.2007 a Consiliului Local B până la pronunțarea instanței de fond, astfel încât urmează să admită cererea formulată de reclamantă de suspendare a executării actului fiscal atacat.
Ca urmare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, văzând și dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004 modificată, instanța de recurs urmează a admite recursurile reclamatelor, modificând sentința atacată în sensul suspendării HCL nr.1032/2007 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții - SRL B, - SRL B, - SRL, - SRL B și - SRL B împotriva sentinței civile nr. 335/CA/25 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov -secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
Modifică în tot sentința atacată în sensul că:
Admite cererea de suspendare a Hotărârii Consiliului Local nr. 1032 din 10 decembrie 2007 formulată de reclamanții - SRL B, - SRL B, - SRL, - SRL B și SRL B în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului B, până la soluționarea definitivă și irevocabilă cauzei privind anularea acestei hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iulie 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
Pentru - - - - - - - -
aflată în concediu de odihnă
semnează
vicepreședinte instanță
Grefier,
Red. 17.07.2008/dact.VP 24.07.2008/3ex.
Judecător fond
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
