Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 490/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 490
Ședința publică de la 03 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Adina Calotă
Grefier
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienta - SRL împotriva deciziei nr. 2516 din 03 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru revizuienta - SRL și consilier juridic pentru intimata
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că intimata a depus întâmpinare.
Se comunică copie a întâmpinării apărătorului revizuientei, care nu solicită amânarea cauzei pentru observarea acesteia.
La interpelarea instanței cu privire la calea de atac pe care înțelege să o exercite împotriva deciziei nr.2516/2008 a Curții de Apel Craiova, avocat pentru revizuientă precizează că formulează revizuire și nu contestație în anulare.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Avocat pentru revizuienta - SRL susține că își întemeiază cererea de revizuire pe dispozițiile art.322 pct.5 și 8 Cod pr. civilă, înscrisul doveditor fiind reprezentat de ordinul de plată prin care a fost achitată cauțiunea, iar motivul neprezentării în instanță se datorează faptului că nu a avut cunoștință de termenul de judecată.
Solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Consilier juridic pentru intimata solicită respingerea cererii de revizuire.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin încheierea din data de 24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- a fost admisă cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
S-a dispus suspendarea executării actelor administrative decizia nr. 65 din 03.09.2008 și decizia de impunere nr. 1 din 23.07.2008 emise de către DGFP G până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea actelor administrative respective.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2008, lege ce reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prev. de art. 14 din lege și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea actului atacat, caz în care instanța poate dispune suspendarea actului atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Cazurile de suspendare prev. de art.15 din legea nr.554/2004 sunt diferite de cazurile de suspendare a unui act administrativ fiscal prev. de art. 215 cod proc. fiscală, respectiv în acest din urmă caz sunt reglementate situațiile în care suspendarea privește actul administrativ ce face obiectul unei contestații în fața autorității ierarhic superioare celei care a emis respectivul act, nu și cazul în care actul administrativ face obiectul unei acțiunii în anulare aflată pe rolul instanței de contencios administrativ.
În primul caz este obligatorie plata unei cauțiuni, astfel cum prevede art. 215 cod proc. fiscală, însă în cel de al doilea caz, ca și cel din prezenta speță, fiind vorba de suspendarea unui act administrativ ce va fi analizat în cazul unei acțiuni în anulare în fața instanței de contencios administrativ, nu trebuie plătită o cauțiune, dispozițiile legale în materia aplicate speței, art. 15 din Legea nr.554/2004 neprevăzând plata unei cauțiuni.
Așa cum prevede art. 15 din Legea nr.554/2004 suspendarea actului administrativ atacat cu acțiune în anulare se poate dispune în cazurile prev. de art. 14 din lege respectiv în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Cu contractele comerciale depuse în copie la dosar, aflate în derulare, s-a reținut că reclamanta dovedește că prin punerea în executare silită a actelor administrative a căror anulare o solicită în prezenta cauză, ce se poate solda cu blocarea contului bancar, intrând astfel în incident bancar, nu mai pot fi onorate obligațiile contractuale și prin acestea s-ar aduce grave prejudicii de ordin pecuniar reclamantei, putând fi afectate relațiile contractuale și a celorlalte părți contractante din respectivelor contracte.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta DGFP G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că reclamanta nu a dovedit în concret dacă ar fi prejudiciată prin executare și nici caracterul evident al prejudiciului pe care l-ar suferi.
S-a arătat și că situațiile enumerate de intimata reclamantă nu pot fi reținute în conformitate cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ întrucât obligația de plată a debitelor l bugetul general consolidat are caracter imperativ și nu se negociază în funcție de activitățile inițiate de societatea reclamantă sau de capacitate financiară a acesteia.
De asemenea s-a precizat că instanța de fond nu a avut în vedere la pronunțarea sentinței dispozițiile art. 185 din codul d e procedură fiscală potrivit cărora instanța poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani o cauțiune de până la 2.000 lei.
Prin decizia nr. 2516 din 03 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- a fost admis recursul formulat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice G, a fost modificată încheierea din data de 24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorjn sensul că a fost respinsă cererea de suspendare formulată în cauză.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că otrivit p. art. 215 alin. 2 teza finală din Codul d e procedură fiscală, instanța competentă poate suspenda executarea actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei.
Referitor la dispoziția legală se constată că aceasta nu face decât o trimitere generală la dispozițiile Legii contenciosului administrativ, nedistingând între cazurile de suspendare reglementate de dispozițiile art. 14 și cele reglementate de art. 15 Legea din nr. 554/2004. Prin urmare, art. 215 alin. 2 teza finală din Codul d e procedură fiscală trebuie interpretat pornindu-se de la premisa că nu trebuie distins între cele două situații de suspendare a actului administrativ prevăzute de art. 14 și 15 din Legea din nr. 554/2004.
Mai mult, prin distincția făcută între situațiile în care se poate dispune suspendarea executării actului administrativ fiscal întemeiată pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea din nr. 554/2004, s-ar putea ajunge în fapt la eludarea dispozițiilor art. 215 alin. 2 teza finală din Codul d e procedură fiscală, având în vedere caracterul opțional al normei care permite iar nu impune părții a solicita suspendarea executării actului administrativ fiscal ce face obiectul unei contestații pe cale administrativă.
Pornind-se de la aceste premise instanța de recurs a fixat cauțiune în sarcina intimatei reclamante în cuantum de 2.000 lei prin încheierea din 29 octombrie 2008.
Deși legal încunoștințată prin citație cu obligația de a depune cauțiunea stabilită intimata nu și-a îndeplinit această obligație.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat cerere de revizuire, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea cererii de revizuire, reclamanta a susținut că instanța de recurs a soluționat cauza prin prisma neachitării sumei stabilită cu titlu de cauțiune, deși așa cum rezultă din ordinul de plată emis la data de 28.11.2008, cauțiunea fusese achitată. Dintr-o împrejurare mai presus de voința părții, acest înscris nu a putut fi prezentat în fața instanței de recurs întrucât reprezentanții societății nu au cunoscut termenul la care urma să se soluționeze cauza, persoana care a primit citația nefiind responsabilă cu primirea corespondenței.
În drept, revizuienta invocă disp. art. 322 pct.5 și 8
Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, Curtea o apreciază ca fiind nefondată și, în consecință o va respinge, reținând următoarele aspecte:
Potrivit prevederilor art. 322 a pct.5 și 8 revizuirea hotărârii dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate solicita dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părțilo dau dacă, potrivit punctului 8, partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Susținerea revizuintei potrivit căreia nu s-a putut prezenta în instanță pentru a depune dovada achitării cauțiunii și nici nu a fost în măsură să încunoștiințeze instanța despre acest fapt, întrucât din culpa unui angajat nu a cunoscut termenul la care urma să se soluționeze cauza, nu poate fi circumscrisă motivelor de revizuire reglementat de art.322 pct.5 și 8
Întrucât între data primirii citației, respectiv 06.11.2008 și data judecării recursului, anume 03.12.2008 a trecut aproximativ o lună de zile, perioadă în care recurenta a achitat cauțiunea despre care a fost înștiințată prin citație, este evident că aceasta a avut suficient timp nu doar să execute obligația impusă de instanța de recurs dar și ia cunoștință termenul la care urma să se soluționeze recursul.
Față de cele arătate, în raport și de disp. art.322 și urm Cp. cererea de revizuire va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta - SRL împotriva deciziei nr. 2516 din 03 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. jud. -
Tehn./2ex/11.02.2009
Jud. recurs GV/EC/SL
Jud. fond
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Adina Calotă
