Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 74/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Sentința civilă nr. 74
Ședința publică de la data de 06.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe
Grefier: - --
Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, G, A, și B, în contradictoriu cu pârâtul PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că atât reclamanții, cât și pârâtul au solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2.pr.civ. reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanții -a, G, -a, A, și B, toți procurori, consilieri publici și personal auxiliar de specialitate de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, în contradictoriu cu pârâtul Procurorul General al Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au cerut ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie suspendată executarea actului administrativ unilateral înregistrat cu nr.1472, emis de pârât la 2.07.2009, până la pronunțarea pe fond a instanței, sesizată cu cererea de anulare a actului administrativ precitat.
În motivarea cererii, scutită de obligația achitării taxelor judiciare de timbru, reclamanții arată că prin plângerea prealabilă, pe care au formulat-o la data de 10 iulie 2009, au solicitat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție ca în temeiul art. 7 din Legea nr.554/2004 revocarea actului administrativ unilateral de dispoziție cu nr. 1472/02 iulie 2009;
In cererea de revocare a actului administrativ au arătat că acesta este nelegal fiind emis cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. 1 din Constituția României încălcându-se principiul neretroactivității. De asemenea actul contravine și dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 care reglementează situația că suspendarea unui act administrativ poate fi dispusă numai de către instanța de judecată și numai în condiții bine justificate, astfel că autoritatea administrativă emitentă nu poate dispune o altă măsură cu atât mai mult cu cât actul respectiva intrat în circuitul civil producându-și efecte juridice.
De asemenea, motivarea emiterii actului este în afara cadrului legal întrucât Ministerul Finanțelor Publice nu poate suspenda o solicitare a Ministerului Public de plată a unor drepturi salariale, ci poate doar tergiversa soluționarea acestora sau poate să respingă o astfel de solicitare.
Motivarea în sensul că plata sporului se face conform OUG nr. 71/2009 este nelegală întrucât se referă la actul menționat și drepturi bănești restante până în momentul emiterii ei și nicidecum la drepturi curente bănești cum ordinul procedează la suspendarea acestora.
Apreciază că este îndeplinită condiția prealabilă a sesizării autorității publice emitente a actului administrativa cărui suspendare o solicită și sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute expres de alineatul 1 din art. 14 din. Legea nr. 554/2004 privitoare la existența cazului justificat și a pagubei iminente.
Cu privire la condiția referitoare la "cazurile bine justificate", art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 554/2004 prevede că pot fi considerate astfel de cazuri "acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să. creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ." În cererea de revocare au invocat motivele pentru care actul emis în cauză este nelegal.
În esență, arată că potrivit dispozițiilor art. 74 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 și art. 60 din Legea nr. 567/2004 sunt prevăzute condițiile și modalitățile în care poate fi diminuat salariul unui magistrat și personalului auxiliar de specialitate și anume că salariul poate fi diminuat În anume condiții ori prin actul administrativ contestat, act cu forță juridică inferioară este înfrânt principiul potrivit căruia acestor categorii de persoane nu le poate fi modificată salarizarea decât în condițiile legii.
Aparență de ilegalitate a actului administrativ rezultă și din caracterul său retroactiv în sensul că a fost emis la data de 02 iulie 2009 și are incidență și aplicabilitate asupra unor drepturi anterioare, respectiv drepturi salariale pe luna iunie 2009, ceea ce înfrânge principiul neretroactivității actelor juridice în scris în art.15 din Constituția României.
În susținere au fost atașate în copie următoarele documente:
-ordinul 1472/02 iulie 2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție;
- cererea de revocare formulată de reclamanti conform art. 7 din Legea nr. 554/2004
- decizia nr. 60/02 iulie 2009, emis în îndeplinirea ordinului nr. 1472/02 iulie 2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara;
- ordinul nr. 526/02 martie 2009 emis de către Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
-decizia nr. 21/16 martie 2009 emis în îndeplinirea ordinului nr. 526/02 martie 2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara;
Prin întâmpinare pârâtul a invocat pe cale de excepție, lipsa de interes și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, în temeiul art.137 al.1 cod pr.civ. având a se pronunța cu prioritate asupra excepției invocată, urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Interesul, condiție necesară și prealabilă la formularea unei acțiuni în justiție, trebuie să fie legitim, juridic, născut și actual, personal și direct.
Ordinul atacat este un act administrativ unilateral, cu caracter normativ, și nu individual, astfel încât suspendarea acestuia, odată pronunțată, lipsește actul de efecte juridice în totalitatea sa.
Având în vedere și dispozițiile alin.4 și 7 ale art.14 din Legea nr.554/2004, este evident că reclamanții nu mai justifică o vătămare a drepturilor sau intereselor lor prin Decizia nr.95/2.07.2009, deoarece aceasta este suspendată pe cale judecătorească.
Așadar, interesul reclamantului în promovarea prezentei cereri de suspendare nu mai este actual.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită excepția ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția privind lipsa de interes invocată de pârât.
Respinge acțiunea reclamanților, G, A, și toți cu domiciliul ales în-, sector 5, B, în contradictoriu cu pârâtul PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în-, sector 5, B, ca lipsită de interes.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 6.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red.GG
EF/4ex.
22.02.2010
Președinte:Grecu GheorgheJudecători:Grecu Gheorghe
