Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr.90/CA

Ședința publică din 18 februarie 2008

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Nicolae Stanciu

JUDECĂTOR 2: Revi Moga

JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore

Grefier ---

Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurentaAUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR-DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE- cu sediul în G,-, jud.C, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC PRODUCTION SRL - cu sediul în T,-,.11, parter, jud.T și intimații-pârâți DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE - cu sediul în T,-, jud.T și F - P T - cu sediul în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2071/CA/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă av., pentru intimata-reclamantă SC Production SRL, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile,obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă.

Avocat, pentru intimata-reclamantă, ca și chestiune prealabilă, arată că la fond s-a timbrat cererea și apreciază că trebuia să fie timbrat și recursul, întrucât contractele administrative se timbrează la valoare. Un alt aspect îl vizează părțile din proces. Invederează că Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Taf ormulat recurs în nume propriu și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor. Nu a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor și cauza nu s-a judecat în contradictoriu cu aceasta Arată că problema este dacă recurenta are mandat pentru și consideră că aceasta din urmă ar fi trebuit citată.

Instanța invocă, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului și acordă cuvântul apărătorului părții prezente asupra excepției.

Avocat, pentru intimata-reclamantă, consideră că recursul a fost formulat în termen de 5 zile de la comunicare, hotărârea fiind comunicată pe data de 24.12.2007, iar pe plic apare data de 3.01.2008.

Instanța ia act de susținerile apărătorului intimatei-reclamante asupra excepției tardivității și, constatând că nu sunt motive de amânare, acordă cuvântul acestuia și pe fondul cauzei.

Avocat, pentru intimata-reclamantă, arată că motivele de recurs se întemeiază pe disp.art.304 pct.4, 6 și 7 Cod procedură civilă. Recurenta consideră că susținerile instanței de fond sunt ușor părtinitoare pentru a dovedi că sunt argumente privind fondul cauzei, respectiv dosarul nr-, cu termen de judecată la 7.03.2008. Cererea a fost făcută cu respectarea disp.art.14 din Legea nr.554/2004, cu motivarea că se poate cere instanței competente suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond. Consideră că trimiterea la art.304 pct.4 nu are contingență cu cauza de față. Nu rezultă un exces de putere al instanței. Nu au fost încălcate disp.art.129 al.6 Cod procedură civilă, instanța pronunțându-se numai asupra obiectului cererii dedusă judecății. Invederează că există o vădită îndoială cu privire la legalitatea actelor administrative fiscale, determinată prin aceea că actelor de control s-a aplicat nr.OG51/1997 cu modificarea după 12.08.2006, ceea ce nu este legal. Procesul-verbal de control și actele anexă au pus în valoare modificarea făcută actului normativ menționat după 12.06.2006, iar executarea actelor administrative fiscale ar fi afectat societatea în prefigurarea insolvenței. Cu privire la motivul prev.de.art.304 pct.6 Cod procedură civilă, arată că nu există nici plus și nici minus petita. Referitor la art.304 pct.7 Cod procedură civilă, arată că recurenta a făcut trimitere la fondul cauzei ceea ce depășește natura obiectului cauzei. Din distincția făcută de recurentă, rezultă că aceasta confundă valoarea reziduală cu valoarea totală. Față de cele expuse și de motivele prezentate pe larg în notele scrise pe care le depune, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

In baza art.150 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului contencios administrativ de față:

Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Tulcea, reclamanta Production SRL Tac hemat în judecată pe pârâtele - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale T și ANAF - Direcția generală a Finanțelor Publice T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării actului administrativ fiscal privind procesul-verbal de control nr.21224/29.08.2007 întocmit de G, împreună cu actele conexe ce derivă din acest act.

În motivarea cererii, reclamanta arată că Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Gaî ntocmit procesul-verbal de control nr.21224/29.08.2007 cu referire la valoarea în vamă a bunurilor importate cu nr.8768/15.11.2003, nr.1649/23.02.2005, nr.5357/31.05.2005, nr.5509/3.06.2005 și nr.9053/23.09.2005.

Organul de control a ajuns la concluzia că procentul de 20% din valoarea totală a contractelor de leasing a fost eronat, cu motivarea că până în momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a bunurilor și al efectuării operațiunilor de import definitiv, reclamanta nu achitase către partenerul extern nici o de leasing, deși părțile contractante,în baza unor convenții comerciale (12.10.2000 și 30.01.2003) au stabilit că plățile să se facă începând cu luna ianuarie 2008.

Odată cu procesul-verbal de control s-a emis și decizia nr.21232/29.08.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, pentru diferența de 80% din valoarea contractată în cuantum de 298.605 lei din care: 13.141 lei taxe vamale, 657 lei comision vamal, 39.986 lei accize și 103.747 lei TVA s-au stabilit dobânzi de întârziere în sumă de 131.198 lei și penalități de întârziere de 10.876 lei.

Arată în continuare reclamanta că, în temeiul OG nr.92/2003 rep. a formulat plângere prealabilă la G, înregistrată sub nr.23614/29.09.2007. Prin decizia nr.24312/3.10.2007 a fost respinsă plângerea, ca nefondată.

Totodată, decizia nr.21232/29.08.2007 privind regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal a fost contestată la T, iar prin decizia nr.65/8.10.2007 emisă de a fost respinsă contestația.

Reclamanta solicită suspendarea executării actelor fiscal administrative susmenționate și a actelor conexe ce derivă din aceste acte, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Se arată că actele pentru care se solicită suspendarea executării au fost emise cu încălcarea prevederilor legale în materie, în cauză fiind aplicabile prevederile OG51/1997 în vigoare până la data de 12.08.2006, contractele de leasing fiind încheiate anterior acestei date.

In condițiile în care cuantumul obligațiilor crește zilnic, așa cum arată T, temeinicia cererii anticipează insolvența societății la care sunt angajați aproximativ 300 de salariați.

În acest condiții, până la soluționarea fondului cauzei, se solicită suspendarea executării actelor administrativ fiscale.

În dovedirea cererii s-au depus în copie următoarele înscrisuri: adresele nr.21329/30.08.2007, decizia nr.21232/29.08.2007, procesul-verbal de control din 29.08.2007, decizia nr.24312/3.10.2007, plângerea prealabilă nr.23614/25.09.2007, contestația nr.23137/20.09.2007, decizia nr.65/8.10.2007, acorduri privind contractele de leasing din 12.10.2000 și din 30.12.2003, state de plată ale personalului salariat, tabel nominal cu salariații societății.

La termenul de judecată din data de 8 noiembrie 2007 reclamanta și-a precizat cererea în sensul că solicită suspendarea executării actului administrativ fiscal privind procesul verbal de control nr.21.224/29.08.2007 întocmit de G împreună cu toate actele anexe ce derivă din acest act, respectiv a deciziei de regularizare din aceeași dată nr.21232/29.08.2007, decizia nr.65/11.10.2002 emisă de DGFP T privind soluționarea contestației la decizia de regularizare nr.21232/29.08.2007, decizia nr.24.312/3.10.2007 a Gp rivind soluționarea plângerii prealabile.

În drept, cererea este întemeiată pe disp.art.14 din Legea nr.554/2004, republicată.

Prin sentința civilă nr. 2071/CA/14 noiembrie 2007, Tribunalul Tulceaa admis cererea formulată de reclamantă și a dispus suspendarea executării, până la pronunțarea instanței de fond, a următoarelor acte administrative: proces-verbal de control nr.21224/29.08.2007 încheiat la 29.08.2007 de către ANAF - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, Decizia pentru regularizarea structurii privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.21232/29.08.2007 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, Decizia nr.24312/03 oct.2007 emisă de același organ și Decizia nr.65/08 oct.2007 emisă de DGFP

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, potrivit art.14 alin.(1) din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunțarea instanței de fond.

In speță, reclamanta a invocat aceste prevederi legale, precizând că a formulat plângere prealabilă în condițiile art.7 din Legea nr.554/2004, cu adresa nr.23614/25.09.2007 la

A reținut instanța de fond că, în cauză, condiția cazului bine justificat este îndeplinită, împrejurările invocate de reclamantă, precum și înscrisurile aflate la dosar, fiind de natură a crea o îndoială sub aspectul legalității actelor administrative pentru care se solicită suspendarea executării.

Paguba iminentă la care ar fi supusă reclamanta prin executarea actelor administrative invocate constă în valoarea mare a penalităților de întârziere acumulate, care se majorează și care poate aduce societatea comercială în stare de insolvență în condițiile în care are aproximativ 300 de salariați.

Apreciind ca fiind îndeplinite cumulativ cerințele stabilite prin disp.art.14 alin.(11) și art.15 din Legea nr.554/2004, instanța de fond a admis cererea și a dispus suspendarea executării actelor administrative.

Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, solicitând casarea sentinței atacate și, pe fond respingerea acțiunii SC Production SRL

La termenul de judecată din 18.02.2008, Curtea a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului.

In temeiul art.137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Excepția tardivității declarării recursului este fondată.

Potrivit art.14(4) din Legea nr.554/2004, încheierea sau, după caz, sentința prin care se pronunță suspendarea executării actului administrativ poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

In speță, verificând actele dosarului, instanța constată că nu au fost respectate cerințele textului de lege sus-citat.

Astfel, hotărârea atacată a fost comunicată recurentei la 24.12.2007, ultima zi de declarare a recursului fiind 31.12.2007, însă acesta a fost declarat, potrivit datei înscrisă pe plic, cu depășirea termenului de 5 zile, respectiv la data de 3 ianuarie 2008.

Conform art.103 (1) Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Cum recurenta nu a produs dovezi din care să rezulte că ar fi fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa să declare recursul în termenul legal, acesta urmează a fi respins ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurentaAUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR-DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE- cu sediul în G,-, jud.C, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC PRODUCTION SRL - cu sediul în T,-,.11, parter, jud.T și intimații-pârâți DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE - cu sediul în T,-, jud.T și F - P T - cu sediul în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2071/CA/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, ca tardiv formulat.

Obligă recurenta către intimata SC Production SRL la 4145 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

---

jud.fond:

red.dec.-gref.

2ex./10.03.2008

Președinte:Nicolae Stanciu
Judecători:Nicolae Stanciu, Revi Moga, Ecaterina Grigore

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Constanta