Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 916/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 14.07.2008
DECIZIA CIVILĂ Nr. 916
Ședința publică din 25 2008
PREȘEDINTE.LIBER -
JUDECĂTOR 1: Claudia
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE T împotriva sentinței civile nr.552/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- privind pe reclamantul intimat având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea recurentei pârâte consilier juridic,iar pentru reclamanta intimată d-nul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței la data de 01.09.2008 din partea reclamantei intimate, întâmpinare în dublu exemplar, un exemplar se comunică reprezentantei recurentei pârâte, care nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Nemaifiind formulate alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost declarat și motivat.
Reprezentantul reclamante intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cerere înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr.3770/30/08.05.2008 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta T să se dispună suspendarea parțială a executării Deciziei de impunere nr. 1073/1 /28.03.2008 pentru suma de 31.325 lei RON, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii întemeiată în drept potrivit art. 14 din Legea nr.554/2004, reclamantul a arătat în esență faptul că îndeplinește cele trei condiții cumulative, inițierea procedurii de anulare a actului administrativ, existența unui caz bine justificat și eminența producerii unei pagube care poate fi astfel prevenită.
Arată că la data de 28.03.2008, pârâta Tae mis Decizia de impunere nr. 1073/1 /28.03.2008, stabilind în sarcina reclamantului obligația de plată a sumei de 31.325 lei, cu motivarea că reprezintă impozit venit net suplimentar.
Urgența măsurii solicitate este justificată prin faptul că debitul ar pune în pericol însăși existența sa și a familiei sale, reclamantul arată că are o situație materială și familială grea, soția sa este casnică fără nici un fel de venit și are doi copii minori, în acest sens atașând cate doveditoare la dosar.
Reclamantul mai declară că în data de 13.03.2008 a cerut Primăriei Sânnicolau M anularea autorizației nr. -/14.05.2004 deoarece nu mai putea desfășura activitatea autorizată neobținând nici un venit pe anul 2008. Prin dispoziția nr. 748/18.03.2008 s-a anulat autorizația (fila 13 dosar).
Menționează, de asemenea, faptul că în data de 17.03.2008 a început controlul fiscal pe perioada 2002-2006 (filele 19-33 dosar Raport de Inspecție Fiscală încheiat la data de 28.03.2008). Însă în baza art.98 alin.3 din OG nr.92/2003 inspecția fiscală trebuia efectuată asupra creanțelor născute în ultimii trei ani fiscali 2005-2007. Așa încât consideră că acest control s-a efectuat abuziv, cu rea credință, spunându-i-se că trebuie să își vândă casa familială. controlului pe perioada de prescripție este nemotivată, abuzivă, ilegală. În baza art.91 alin.1 și 2 din OG nr.92/2003 obligațiile fiscale se prescriu în termen de 5 ani, ori controlul începând în data de 17.03.2008 nu se putea extinde și la anul 2002. În toată perioada cuprinsă în Raportul pe anii 2002-2006, inspectorul a "vânat" bonurile fiscale reprezentând contravaloarea motorinei, pe care le-a considerat cheltuieli nedeductibile deoarece nu erau completate cu CNP - ul său. Cu toate că bonurile fiscale erau legale, cu ștampila unității, totuși pentru faptul că unitățile nu au completat CNP - ul său, au fost considerate că nu sunt documente justificative. Menționează că activitatea principală autorizată și desfășurată privind transporturi rutiere de mărfuri, care îi asigura venitul minim pentru familia sa (soția sa este casnică fără nici un fel de venit și are doi copii minori - filele 10-12 dosar - acte ), nu se putea exercita fără motorină, camionul său vechi nu funcționa cu altceva, ci îi asigura existența, veniturile raportate fiscal. Ca atare este absurd și ilegal să nu i se ia în considerare cheltuiala cu motorina. Cheltuielile cu motorina au fost efectuate numai în scopul realizării venitului și au fost justificate prin bonuri fiscale.
Reclamantul mai arată că deși 903/2000 a fost abrogat cu data de 01.01.2006 prin 1714/2005 și 293/2006, inspectorul fiscal a anulat cheltuielile cu motorina în valoare de 32.470 lei RON, în mod ilegal. Art. 1 alin.2 din 293/2006 specifică: " Bonurile fiscale vor fi folosite începând cu 01.01.2006 numai ca documente de înregistrare a plăților în Registru de casă", cu excepția: a) "utilizate pentru justificarea de TVA aferente carburanților auto achiziționați". nu era înregistrată ca și plătitoare de TVA.
Reclamantul precizează că a sesizat în condițiile art. 7 din Legea nr.554/2004, autoritatea publică care a emis Decizia de impunere ( filele 6-8 doar), iar ca parte vătămată, pentru prevenirea unei pagube iminente solicită instanței de judecată să dispună suspendarea executării parțiale a actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond, respectiv suspendarea parțială a Deciziei de impunere nr. 1073/1 /28.03.2008 pentru suma de 31.325 lei. Singurul bun pe care îl deține familia sa este casa în care locuiește împreună cu familia sa și mai are și un credit bancar de rambursat, respectiv 20.000 lei euro de la Banca Comercială Română Agenția Sânnicolau M ( fila 9 dosar - Contract de Credit Bancar pentru persoane fizice nr.1460/07.11.2007).
În probațiune atașează în copie actul administrativ - fiscal cu privire la care solicită să se dispună suspendarea parțială a executării (filele 14-18 dosar), precum și celelalte acte despre care a făcut vorbire în acțiune.
Pârâta Tad epus la dosar întâmpinare (filele 36-38 dosar) prin care a solicitat în esență, respingerea ca neîntemeiată a cererii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004 privind cazul bine justificat și paguba iminentă. Arată că nu este îndeplinită nici condiția privind plata cauțiunii de până la 20 % din cuantumul sumei contestate.
Prin sentința civilă nr. 552/CA din 17 iunie 2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa admis cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice T și a dispus suspendarea parțială a executării Deciziei de impunere nr. 1073/1 /28.03.2008, pentru suma de 31.325 lei RON, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea soluției pronunțate,prima instanță a reținut următoarele:
Se reține că în fapt, la data de 28.03.2008, pârâta Tae mis Decizia de impunere nr. 1073/1 /28.03.2008 ( filele 14 - 18 dosar ) privind obligarea reclamantului la plata de debite fiscale, stabilind în sarcina reclamantului obligația de plată a sumei de 31.325 lei, cu motivarea că suma reprezintă impozit pe profit suplimentar pentru perioada 2002-2006 și sunt incidente dispozițiile art. 98 alin. 3 Cod procedură fiscală privind controlul fiscal.
Prin copia contestației depuse în procedură prealabilă administrativă înregistrată cu nr. 17633 la data de 08.05.2008 aflată la filele 6-8 dosar, reclamantul a făcut dovada atacării în procedură prealabilă administrativă a actului administrativ - fiscal cu privire la care solicită să se dispună suspendarea parțială a executării.
Față de prevederile art. 14 alin.1 din Legea nr.554/2004 se constată probate condițiile stabilite prin temeiul legal: " Art. 14Suspendarea executării actului (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente,după sesizarea, în condițiileart. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate."
Raportat tocmai la textul legal precizat supra, instanța a dispus luarea măsurii solicitate de reclamant, până la pronunțarea instanței de fond.
Urgența măsurii solicitate este justificată prin faptul că debitul ar pune în pericol însăși existența sa și a familiei sale, reclamantul având o situație materială și familială grea, soția sa este casnică fără nici un fel de venit și are doi copii minori (filele 10-12 Declarație și copii certificate de naștere minori), dar are și un credit bancar de rambursat, respectiv 20.000 lei euro de la Banca Comercială Română Agenția Sânnicolau M ( fila 9 dosar - Contract de Credit Bancar pentru persoane fizice nr.1460/07.11.2007).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P T, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, invocă următoarele:
Se apreciază că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea, învederându-se că nu au fost pornite formele de executare de către organele fiscale și în temeiul somației nr.-/07.05.2008 și a titlului executoriu -, pentru creanța datorată bugetului statului de către reclamant în sumă de 55.254 lei Ron, suma stabilită în temeiul deciziei de impunere nr.14971/28.03.2008 - decizie de calcul accesorii nr.14971/28.03.2008 și a deciziei de calcul accesorii 14971/28.03.2008 și a raportului de inspecție fiscală / 28.03.2008, înregistrat sub nr. 1073.
Suma stabilită de către organele fiscale este certă, lichidă și exigibilă și nu a fost achitată de către petent în termenul prevăzut de lege.
Recursul este neîntemeiat.
Sub un prim aspect, Curtea constată faptul că declanșarea procedurii de executare de către pârâtă în vederea recuperării debitului datorat de către reclamant,nu constituie un impediment în luarea măsurii de suspendare a executării unei decizii de impunere contestate, în speță decizia nr. 1073/1/28.03.2008.
Sub un alt aspect, Curtea apreciază că, raportat la obiectul litigiului dedus judecății,esențială este îndeplinirea cumulativă a cerințelor dispozițiilor art.14 alin.1 din legea nr. 554/2004, cu privire la care în mod corect prima instanță a reținut ca fiind probate.
Față de considerentele mai sus reținute,Curtea în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă,urmează să respingă ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta DGFP T, împotriva sentinței civile nr.552 din 17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Catargiu Victoria
- LIBER - - - - -
GREFIER,
- -
Prima instanță - Tribunalul Timiș - Judecător -
Red. LC - 29.10.2008
Tehnored - - 29.10.2008
2 expl.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Catargiu Victoria
