Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 02-10-2014, Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 42/298/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE Nr. 429/A/2014
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. L.
Judecător C. M. C.
Grefier D. M.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelant INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. împotriva sentinței civile nr. 250/2014 pronunțată de Judecătoria S. și intimat F. D. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță d-na consilier juridic C. G. A. pentru apelant ,lipsind intimatul faur D. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
La data de 30.09.2014 apelantul depus la dosar motivele de apel la cared a anexat un set de planșe fotografice, din care un exemplar se comunică cu intimatul.
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 8 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța pune în vedere reprezentantei apelantului să estimeze durata necesară cercetării procesului.
Reprezentanta apelantului estimează durata ca fiind astăzi. Depune delegație de reprezentare.
Instanța, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind astăzi.
Intimatul nu solicită termen pentru studierea motivelor de apel.
În baza disp. art. 244 din NCPC civilă declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, cu consecința respingerii plângerii contravenționale și a menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic. În esență învederează faptul că, la locul săvârșirii contravenției există indicatoare și marcaj continuu.,fapt corect constatat de agentul constatator. Precizează că, planșele fotografice au fost făcute ulterior întocmirii procesului verbal de contravenție .
Intimatul solicită respingerea apelului și învederează faptul că, marcajul a fost refăcut în urmă cu o lună.
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 09.01.2014, petentul F. D. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. anularea procesului-verbal . nr._ din data de 05.01.2014.
În motivare s-a arătat că, la data de 05.01.2014, în jurul orei 10:30, se deplasa cu autoturismul proprietate personală având nr. de înmatriculare_ din direcția P.-S.. În aproprierea . fost oprit de un echipaj de poliție care i-a întocmit procesul-verbal atacat pe motiv că ar fi depășit linia continuă.
Petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute și descrisă în procesul-verbal de contravenție întrucât autoturismul care circula în fața sa a aprins stopurile și a semnalizat dreapta, cu intenția de a opri sau de a vira, având o viteză de circa 5 km/h, iar manevra de depășire a acestuia a fost făcută fără să depășească imaginar axa drumului, dat fiind că în acel loc nu se observa marcajul drumului, fiind acoperit cu mâzgă.
În drept s-au invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune petentul a depus: procesul-verbal contravențional contestat.
Plângerea a fost legal timbrată.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal contestat așa cum a fost întocmit. A arătat că petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei și ca măsură complementară i-a fost suspendat dreptul de a conduce pentru încălcarea dispozițiilor art. 120 alin. 1 lit. h și i din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Se apreciază că sancțiunea aplicată, respectiv cele 4 puncte amendă și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reprezintă o justă individualizare a răspunderii contravenționale, sancțiunea a fost în mod corect stabilită de agentul constatator și trebuie menținută în ansamblul ei, acestea fiind limitele prevăzute de lege. De asemenea, s-a arătat că din analiza procesul verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator, procesul verbal de contravenție contestat.
În probațiune s-au încuviințat înscrisurile și s-a luat declarație petentului (f.29).
Prin sentința civilă nr.250/2014 pronunțată de Judecătoria S. s-a admis plângerea formulată de petentul F. D. I., cu domiciliul în comuna Săsciori, ., jud. A., CNP_ împotriva Procesului -verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 05.01.2014 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A., cu sediul în localitatea A. I., ..1, jud. A. și, în consecință:
A fost anulat Procesul-verbal sus menționat și exonerat petentul de plata amenzii contravenționale aplicate și măsurile complementare dispuse.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin Procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 05.01.2014 de intimat, petentul a fost sancționat cu avertisment și 340 (4*85) lei amendă și suspendarea permisului de conducere pentru 30 zile, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 05.01.2014 în S., . condus auto marca DACIA cu nr. AB-73-FDPTJ pe direcția P. S. efectuează manevra de depășire a autoturismului FORD, cu nr._ în fața . de acțiune a indicatorului depășire interzisă …”, faptă prevăzută de art.120/1 din HG nr.1391/2006 și sancționată de 100/3/e din OUG nr.195/2002.
Contravenientul a avut următoarele mențiuni consemnate în Procesul verbal:”din față a semnalizat dreapta”.
Procesul verbal a fost semnat de contravenient.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța a analizat în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional .
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat cercetarea judecătorească în vederea aflării adevărului, asigurând contestatorului dreptul la un proces echitabil.
Instanța a constatat că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată nemijlocit de agentul constatator, însă confirmată de conducătorul autoturismului depășit, cu numărul_, iar starea de fapt este contestată prin plângerea formulată de petent, care invocă lipsa indicatorului cu „depășire interzisă” și marcajul longitudinal nevizibil, precum și faptul că autoturismul depășit ar fi semnalizat dreapta, cu intenția de oprire, în fața magazinului de vis a vis de fabrica CISEROM.
Potrivit art. 1 din OG 2/2001 constituie contravenție – „fapta săvârșită cu vinovăție”. Față de poziția procesuală exprimată de către petent coroborată și cu mijloacele de probă administrate în cauză, nu rezultă vinovăția petentului în săvârșirea faptei, nefiind, astfel, întrunite elementele constitutive ale contravenției.
Nu există înregistrarea săvârșirii faptei, aceasta fiind constatată nemijlocit de agentul constatator, iar din susținerile petentului, rezultă împrejurarea că drumul nu avea marcaj longitudinal continuu vizibil, iar indicatorul cu „depășire interzisă” era montat la 2,3 km de locul săvârșirii faptei pretins contravenționale.
Or, în cauză, instanța a reținut ca nu petentului îi revine sarcina probei de a dovedi un fapt negativ, respectiv ca, la data de 5 ianuarie 2014, pe . S., nu exista un indicator de depășire interzisă”, ci intimatului care trebuia să dovedească existenta acestui indicator la data când pretinde ca petentul a săvârsit fapta, dovada pe care nu a făcut-o.
În aceste condiții, instanța a apreciat că există dubii în ceea ce privește existența vinovăției petentului la comiterea contravenției, sens în care va face aplicarea principiului in dubio pro reo.
În consecință, pe fond, instanța a apreciat că intimatul nu a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, iar procesul-verbal întocmit este netemeinic.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Inspectoratul de Poliție al Județului A.,solicitând admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate, cu consecința respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic încheiat.
În esență susține că, apelule este întemeiat pe dispozițiile art.476-479 din Legea nr. 134/2010 Cod procedură civilă iar procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte probe contrare pertinente. În concluzie susține că,petentul locuiește în zonă și consideră că acesta cunoaște caracteristicile semnalizării rutiere amplasate în zonă pe care este interzisă manevra de depășire prin indicator și marcaj.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
Alăturat motivelor de apel, apelanta IPJ A. a depus o planșă fotografică care redă sectorul de drum pe care se pretinde că petentul a săvârșit fapta.
Așa cum reiese din conținutul adresei de comunicare a planșei fotografice precum și din susținerea orală a reprezentantului IPJ A., fotografiile sau realizat ulterior datei constatării contravenției.
În plus, apelanta IPJ A. nu a contestat împrejurarea că marcajul redat în planșa fotografică a fost refăcut de curând.
Ca atare, prin acest înscris depus în apel, s-a putut proba împrejurarea dacă la momentul constatării contravenției, marcajul longitudinal continuu era vizibil și era amplasat indicatorul cu depășirea interzisă.
Faptul că petentul locuiește în zonă nu înseamnă și că se prezumă că știe semnificațiile rutiere, chiar în lipsa indicatorului și a marcajului vizibil,nu poate constitui un mijloc de probă pertinent, care prin el însuși să dovedească vinovăția petentului în săvârșirea faptei contravenționale.
Încă de la momentul înregistrării plângerii contravenționale, apelanta IPJ A. avea posibilitatea depunerii unei adrese de la CNADNR Cluj pentru a dovedi ce semnificații rutiere sunt în acel sector de drum, și nu de a depune planșe fotografice după ce s-a intervenit pe acel sector de drum și s-a refăcut marcajul.
Pentru aceste motive, în baza art. 480 alin. 1 NCPC va respinge ca nefondat apelul declarat de intimata apelantă F. D. I..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de intimata apelantă F. D. I. împotriva sentinței civile nr. 250/2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar_ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2014.
Președinte, C. L. | Judecător, C. M. C. | |
Grefier, D. M. |
Red.LC
Jud. fond L. R.
Tehnored.MD/4ex/20.10.2014
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 988/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 1568/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
