Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 682/2014. Tribunalul ALBA

Comentarii

0

Decizia nr. 682/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 1547/176/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE Nr. 682/ A/2014

Ședința publică de la 11 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. P.

Judecător B. A. A.

Grefier R. C.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de petenta apelantă S.C. U. S. ACCESORII SA - PRIN LICHIDATOR INFO-DIP INSOLVENCY SPRL împotriva sentinței civile nr. 1163/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN A..

Obiectul cauzei: anulare proces verbal de contravenție AA NR._/05.02.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că:

Mersul dezbaterilor si concluziile partilor, au fost consemnate in încheierea ședinței publice din 27.11.2014, cand instanta, a amanat pronuntarea pentru data de 04.12.2014, apoi pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Asupra apelului de față

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 28.02.2014, sub dosar nr._, petenta . SA prin lichidator judiciar Info – Dip Insolvency SPRL a formulat contestație împotriva procesului verbal . nr._/05.02.2014 încheiat de agentul constatator al intimatei G. Națională de Mediu Comisariatul Județean A. solicitând:

1. Constatarea nulității/anularea procesului verbal pentru nerespectarea prevederilor art.17 și art.16 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
2. Anularea procesului verbal sub aspectul aplicării amenzii în mod nelegal, netemeinic și excesiv, fără a ține cont de împrejurările de fapt, petenta fiind supusă procedurii insolvenței.

În motivarea plângerii, s-a arătat că prin ..04.2010 pronunțată în dos. nr._ al Tribunalului B. s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței asupra petentei . SA fiind desemnat lichidator judiciar Info – Dip Insolvency SPRL. Se arată că lichidatorul judiciar a procedat la inventarierea activelor debitoarei, operațiune anevoioasă, datorită impedimentelor intervenite în relația cu fosta conducere, între momentul intrării în faliment și al demarării inventarierii activelor trecând jumătate de an (01.04.2010 – 29.10.2010). S-a subliniat faptul că lichidatorului judiciar nu i s-a predat un inventar al problemelor de mediu.

Se arată că lichidatorul judiciar a efectuat demersuri la Agenția pentru Protecția Mediului pentru a-i fi comunicat inventarul/evidența tuturor substanțelor monitorizate de aceasta în ceea ce privește . SA, însă nu a primit inventarul solicitat fiindu-i comunicat doar faptul că ultima autorizație emisă a fost cea cu nr.133/07.02.2003 valabilă până la data de 07.01.2008. Autorizația a expirat anterior datei de 10.04.2008 – data deschiderii procedurii insolvenței.

În consecință, pentru soluționarea problemelor de mediu, societatea de lichidare a arătat că a contactat . cu care, după ce aceasta a identificat tipurile de substanțe periculoase existente în incinta . SA, s-a agreat încheierea contractului nr.5161/5735/13.11.2013 având ca obiect preluarea, de către prestator, în vederea eliminării, a următoarelor tipuri de deșeuri: soluții de nichel, soluții de crom, acid sulfuric, cianura de sodiu, soluții de spălare, sulfat de Ni, hipoclorit de sodiu, sodă caustică cristalizată.

S-a arătat că în perioada derulării contractului, în urma sesizării primite la sediul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean A., comisarii acestei instituții s-au deplasat la data de 09.01.2014 la punctul de lucru al . din A. I., ., jud. A., în vederea efectuării constatării în teren a aspectelor sesizate. Ulterior, în vederea finalizării procesului – verbal s-a stabilit de comun acord data de 21.01.2014. Anterior deplasării la sediul intimatei, lichidatorul judiciar a arătat că a transmis acesteia, prin adresa nr.183/14.01.2014 (primită de intimată la data de 17.01.2014) întreaga documentație pentru a aduce la cunoștință și dovedi măsurile întreprinse în vederea soluționării tuturor problemelor de mediu mai exact contractul nr.5161/5735/13.11.2013 încheiat cu . în baza căruia s-a procedat la preluarea substanțelor (deșeurilor) deținute de către . SA împreună cu formularele de transport avizate de autoritățile competente.

Lichidatorul judiciar subliniază faptul că procedura de predare a substanțelor a continuat și după data de 09.01.2014, data la care comisarii intimatei s-au deplasat la fața locului. Se arată că la data de 21.01.2014, dată convenită de părți, împuterniciții lichidatorului judiciar s-au deplasat la sediul intimatei din A. I. în vederea întocmirii procesului verbal de constatare, ocazie cu care au informat comisarii că predarea a continuat și după data de 09.01.2014 și au solicitat acestora să facă o nouă deplasare la fața locului, însă au fost refuzați.

Petenta a arătat că, în ceea ce privește aspectele inserate în Nota de constatare din 21.01.2014 respectiv existența deșeurilor dispersate pe podea (bucăți de plăci de azbest, folie, vată minerală, recipiente de plastic de diverse dimensiuni), prin o nouă deplasare la fața locului s-ar fi constatat că aceste aspecte au fost remediate prin curățirea pardoselilor și depozitarea în containere. Se arată că la data de 14.02.2014 s-a încheiat Actul adițional nr.1 la contractul nr.5161/5735/13.11.2013 cu . în vederea predării și a deșeurilor rezultate din curățirea pardoselilor. Astfel, a complinit măsura 2 stabilită prin Nota de constatare din 21.01.2014.

Cu privire la măsura nr.1 și 3 dispusă prin Nota de constatare din 21.01.2014, petenta a arătat că în îndeplinirea acestora s-a procedat la încheierea Contractului nr.614/13.02.2014 cu . având ca obiect întocmirea Bilanțului de nivel I și II și în acest sens, în prealabil, se efectuează prevalarea de probe, în scopul obținerii Avizului de încetare a activității . SA.

În ceea ce privește solicitarea de constatare a nulității procesului verbal, petenta arată că acesta a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art.16 și art.17 din OG 2/2001, procesul verbal neindicând cu exactitate, în mod clar, data comiterii contravenției ci doar perioada efectuării controlului. Se arată că la data de 09.01.2014 s-a efectuat controlul, acesta fiind finalizat la data de 21.01.2014 când s-a întocmit Nota de constatare, iar procesul verbal a fost încheiat la data de 05.02.2014 și comunicat prin poștă.

De asemenea, petenta a apreciat că procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor menționate în art.16 alin.7 din OG 2/2001 întrucât i-a fost încălcat dreptul de a formula obiecțiuni cum ar fi remedierea parțială la data încheierii procesului verbal a situației constatate în teren la data de 09.01.2014, a îndeplinit măsura nr.2 stabilită prin Nota de constatare din 21.01.2014, măsură care de altfel avea termen de remediere până la data de 24.02.2014.

Petenta a mai arătat că, potrivit dispozițiilor art.16 alin.7 din OG 2/2001, încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului trebuie să fie urmarea refuzului acestuia expres sau tacit de a se prezenta în fața agentului constatator. Or, reprezentanții lichidatorului s-au prezentat la sediul intimatei în data de 21.01.2014, dată la care s-a întocmit doar o Notă de constatare prin care s-au stabilit măsuri de îndeplinit.

Un alt motiv de nulitate a procesului verbal invocat de petentă constă în acela că procesul verbal nu precizează în mod clar și distinct care este fapta contravențională și care au fost împrejurările constatate, nu indică gradul de pericol social și care au fost urmările produse. Se arată că agentul constatator a indicat doar un act normativ, fără a descrie fapta.

S-a arătat de către petentă că demersurile sale în rezolvarea problemelor de mediu s-au concretizat în 13.11.2013 prin încheierea contractului cu ., fiind soluționate în cea mai mare parte în 17.12.2013 prin primele predări de deșeuri societății specializate și nu se explică de ce inspectorii intimatei s-au deplasat în teren doar la data de 09.01.2014 atâta timp cât autorizația de mediu era expirată încă din 07.01.2008 și nici motivul pentru care procesul verbal a fost încheiat anterior termenelor stabilite pentru remedierea deficiențelor prin nota de constatare.

Totodată petenta critică procesul verbal și în ceea ce privește sancțiunea aplicată, aceasta fiind amenda maximă, apreciind că s-ar fi putut înlocui aceasta cu o măsură mai puțin drastică cu ar fi avertismentul sau amenda orientată spre minimul său.

În ceea ce privește nelegalitatea, netemeinicia și excesivitatea procesului verbal, petenta apreciază că în constatarea unei contravenții și stabilirea unei sancțiuni pentru nerespectarea unei obligații de mediu se impune raportarea și la împrejurările de fapt concrete. În esență, se arată că societatea petentă este în faliment, iar obținerea de resurse destinate soluționării problemelor de mediu au depins direct de obținerea de lichidități, iar procesul de obținere a acestora a fost unul anevoios pe fondul crizei economice care a generat valorificarea cu greutate a activelor. Pe de altă parte, orice cheltuială în plus, inclusiv lichiditățile pentru achitarea amenzii, influențează negativ gradul de recuperare a creanței deținute de creditorii garanți și bugetari ai societății în lichidare. S-a mai arătat că lichidatorul judiciar a întreprins demersuri cu două luni înainte de control, având intenția clară de rezolvare a problemelor de mediu, iar toate demersurile au fost întreprinse pe fondul lipsei totale de colaborate cu fosta conducere a societății falite.

În drept, s-au invocat prevederile art.61 alin.5 din Legea 211/2011, art.16, art.17 și art.31 alin.1 din OG 2/2001, prevederile Legii 85/2006.

S-a anexat plângerii, în copie: informații ORC cu privire la administratorii societății . SA, adresa nr.1304/17.03.2011 și adresa nr.1459/31.03.2011, autorizația nr.133/07.02.2003 valabilă până la data de 07.01.2008, contractul nr.5161/5735/13.11.2013 și actul adițional nr.1/14.02.2014 încheiat cu ., procesele verbale nr.1-4 din 17.12.2013 și nr.1-2/10.01.2014 privind predarea de deșeuri și avize de însoțire a mărfii, adresa de transmitere a documentației predare și eliminare deșeuri nr.183/14.01.2014 primită de intimată la data de 17.01.2014, procesul verbal de contravenției din 05.02.2014 și nota de constatare încheiată la data de 21.01.2014 (fl.15-86).

Plângerea s-a timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fl.88).

La data de 27.03.2014 intimata de depus întâmpinare (fl.93-99). A arătat că GNM Comisariatul Județean A. nu are personalitate juridică potrivit HG 1005/2012, aceasta aparținând Comisariatului General din București cu sediul procesual ales la Comisariatul Județean A.. Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea ca temeinic și legal întocmit a procesului verbal contestat.

Intimata a arătat că în urma sesizării nr.1808/19.12.2013 reprezentanții săi au efectuat un control neplanificat privind protecția mediului la punctul de lucru din A. I., . aparținând petentei, rezultatele verificării fiind consemnate în Nota de constatare din 21.01.2014. La încheierea notei de constatare au fost prezenți reprezentanți ai lichidatorului desemnat pentru petentă care au semnat-o și au aplicat ștampila atestând veridicitatea constatărilor făcute de către comisarii de mediu și însușindu-și aspectele reținute. La încheierea notei de constatare, reprezentanții lichidatorului desemnat pentru petentă au formulat obiecțiuni în sensul că de la data controlului și până la data încheierii notei de constatare în hala „Sculărie veche” s-a făcut curățenie, deșeurile au fost depozitate în containere închise care urmează a fi ridicate de .>

Față de cele constatare, la sediul intimatei, în lipsa reprezentantului legal al societății petente, s-a întocmit procesul verbal de sancționare . nr._/05.02.2014, petenta fiind sancționată cu amendă contravențională în conformitate cu prevederile art.27 alin.1 din Legea 211/2011 coroborat cu art.31 alin.1 lit.a din același act normativ pentru amestecarea deșeurilor periculoase (ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate, recipienți de metal și din material plastic contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare) cu deșeuri nepericuloase (cabluri electrice, materiale de construcții, conducte de plastic distruse, sticlă spartă, plastic, folie).

Referitor la legalitatea procesului verbal de sancționare contestat, intimata a apreciat că nu există nici un motiv care să atragă nulitatea acestuia. Apreciază că procesul verbal contestat conține toate mențiunile prevăzute de art.17 din OG 2/2001. A arătat că în procesul verbal a fost indicată data exactă a controlului astfel cum se poate remarca la finalul alin.3 (a săvârșit următoarele fapte în data de 09.01.2014 ora 13,30; la controlul efectuat ca urmare a unei sesizări în data de 09.01.2014 la punctul de lucru…). S-a arătat că împrejurarea că ulterior inspecției în teren, la data de21.01.2014 s-a întocmit la sediul Comisariatului Județean A., Nota de constatare nu influențează cu nimic legalitatea procesului verbal, această notă neintrând sub incidența dispozițiilor OG 2/2001. Potrivit Ordinului MM nr.4664/2009 art.3 pct.10 nota de constatare este un act elaborat de către comisari în urma unei inspecții în teren la alte obiective decât cele din planul de inspecție, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate, în cazul constatării unor neconformități. Se arată că nota de constatare este de fapt un act pregătitor sau premergător întocmirii unui proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, neavând caracterul unui act administrativ propriu-zis care să producă efecte juridice prin el însuși.

Intimata a mai arătat că data constatării faptei a fost 09.01.2014, iar data încheierii procesului verbal a fost 05.02.2014, fiind respectat termenul de 6 luni prevăzut de art.13 din OG 2/2001.

Totodată a arătat că nu este întemeiată critica petentei referitoare la încheierea procesului verbal anterior expirării termenelor de realizare a măsurilor dispuse prin nota de constatare întrucât impunerea de măsuri corective este independentă de aplicarea sancțiunii contravenționale.

Intimata a mai arătat că nici critica petentei cu privire la nedescrierea faptei nu corespunde adevărului întrucât în procesul verbal contestat, agentul constatator a consemnat în zece rânduri, clar, concis și fără echivoc fapta contravențională, arătând în mod explicit că s-a constatat amestecarea deșeurilor periculoase cu cele nepericuloase, a indicat tipurile de deșeuri aflate în amestec, cantitățile, locația acestora în secțiile punctului de lucru.

S-a mai arătat de către intimată că fapta contravențională este una de pericol fiind vorba de substanțe periculoase, iar Legea 211/2011 nu prevede tarife de evaluare a pagubei.

Intimata a apreciat că procesul verbal a fost întocmit legal și în lipsa reprezentantului contravenientei, cu respectarea tuturor prevederilor art.19 alin.1 și 3 din OG 2/2001, fiind făcută inclusiv mențiunea că la sediul CJ A. al GNM nu s-a putu identifica un martor. Cu privire la obiecțiunile pe care contravenienta putea să le formuleze la momentul încheierii procesului verbal și indicarea acestora la rubrica alte mențiuni, intimata a arătat că formularea obiecțiunilor la care se face referire în art.16 alin.7 din OG 2/2001 sunt aplicabile doar în situația în care contravenientul este de față. Mai mult, art.16 și 19 din OG 2/2001 precizează elemente pe care trebuie să le conțină procesul verbal sub sancțiunea nulității relative și în măsura în care acesta dovedește o vătămare cauzată de întocmirea procesului verbal în acest mod. Or, petenta nu a dovedit existența vreunei vătămări, s-a folosit în termen legal de posibilitatea contestării procesului verbal și are dreptul să propună și să administreze probe în instanță.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, intimata a arătat că starea de fapt reținută prin actul de sancționare corespunde realității, iar împrejurarea că anterior și ulterior datei de 09.01.2014 petenta, prin intermediul unei alte societăți, a transportat în vederea eliminării o parte din deșeurile periculoase nu reprezintă un motiv de exonerare de răspundere. Mai mult, contravenția constatată și sancționată se referă la situația deșeurilor existente în incinta halelor petentei și nicidecum la momentul transportului/eliminării deșeurilor.

Cu privire la individualizarea sancțiunii, intimata a arătat că aceasta a ținut cont de împrejurările săvârșirii faptei, gradul de pericol social, conduita contravenientului. Pe de altă parte, petenta avea posibilitatea de a plăti în 48 ore suma de 10.000 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii prevăzut de actul normativ. A arătat că fapta reținută în sarcina petentei prezintă un pericol social concret și ridicat întrucât implică deșeuri periculoase semnificative, numai în hala „Stație de neutralizare” existând aproximativ 2 tone de deșeuri periculoase amestecate, dispersate pe pardosea. De asemenea, pericolul social al faptei rezultă și din cuantumul ridicat al amenzii stabilită prin actul normativ, iar principiul statuat în legislația română fiind acela că poluatorul plătește.

Totodată intimata a mai arătat că încă din anul 2011 s-a solicitat de APM A. lichidatorului judiciar prin adresele nr.2268/23.03.2011 și nr.2992/09.05.2011 să depună un memoriu de prezentare a situației actuale însă lichidatorul a ignorat cu bună știință această chestiune, dovedind lipsă de interes în respectarea normelor legale și neglijență. Se arată că potrivit HG 856/2002 art.1, fiecare agent economic are obligația de a întocmi evidența gestiunii deșeurilor generate de activitate, obligație ce nu revine Agenției pentru Protecția Mediului astfel cum eronat motivează petenta în plângere. Pe de altă parte, petenta a arătat că inventarierea s-a realizat în octombrie 2010. Cu toate acestea, până în ianuarie 2014 nu a depus o documentație completă la APM A. în vederea stabilirii obligațiilor de mediu.

În drept, intimata a invocat art.205 Cod proc. civilă, OG 2/2001, Legea 211/2011.

S-a anexat întâmpinării, în copie: sesizarea nr.1808/19.12.2013, invitația nr.53/13.01.2014 și dovada transmiterii acesteia prin fax, adresa 227/06.02.2014, procesul verbal contestat și dovada comunicării acestuia, adresa nr.1304/17.03.2011, adresa APM A. 2268/23.03.2011, adresa 1618/12.04.2011, adresa APM A. nr.2992/09.05.2011, extrase legislative (fl.101-126). De asemenea, s-a depus împuternicire de reprezentare juridică (fl.100).

În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți și planșe foto depuse de intimată și efectuate cu ocazia inspecției în teren (fl.132-135).

Prin sentința civilă nr. 1163/2014 a Judecătoriei Alba Iulia, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta S.C. UNELTE S. ACCESORII S.A împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 05.02.2014, în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL, prima instanța având în vedere următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.02.2014 (f.28), petenta S.C. UNELTE S. ACCESORII S.A. reprezentată prin lichidator judiciar Info Dip Insolvency SPRL a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 40.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 27 alin. 1 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și sancționată de art. 61 alin. 1 lit. a) din același act normativ.

În fapt s-a reținut că, în data de 09.01.2014, ora 13.30, ca urmare a unei sesizări, s-a efectuat control la punctul de lucru al petentei situat în A. I., ., constatându-se existența în halele de producție numite Sculăria V., Acoperiri metalice, Fabricație, Stație neutralizare și Tratamente, a unui volum de peste 30 mc deșeuri periculoase(ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate, recipienți metalici de 220 litri contaminați, recipienți de materail plastic de 10-30 litri contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare) și deșeuri nepericuloase(cabluri electrice uzate, pământ, materiale de construcție, conducte de plastic distruse, sticlă spartă, etc) amestecate, dispersate pe pardoselile halelor menționate. S-au efectuat 28 de instantanee tot în data de 09.01.2014. Controlul a fost finalizat prin încheierea notei de constatare nr.52 a GNM CJ A.. Nota de constatare s-a încheiat la sediul CJ A. a GNM în data de 21.01.2014, în prezența reprezentanților împuterniciți ai . SA.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța retine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Astfel, instanța reține că procesul verbal . nr._/05.02.2014 (f.28), cuprinde toate mențiunile stipulate în mod expres sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și denumirea petentei, descrierea faptei reținute în sarcina acesteia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește critica de nelegalitate invocată de petentă relativ la faptul că în procesul verbal de contravenție nu se menționează data săvârșirii contravenției, instanța o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, în cuprinsul procesului verbal de contravenție agentul constatator a menționat ca dată a săvârșirii contravenției data de 09.01.2014, dată la care a fost efectuat controlul la punctul de lucru al petentei.

În ceea ce privește critica de nelegalitate invocată de petentă relativ la faptul că agentul constatator nu a adus la cunoștința petentei dreptul de a formula obiecțiuni, instanța reține că nerespectarea de către agentul constatator a obligației de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare atrage nulitatea relativă a procesului verbal, care trebuie asociată cu o vătămare produsă petentei. Or, în cauză, procesul verbal atacat a fost încheiat în lipsă, petenta nu a dovedit vătămarea ce i-a fost pricinuită în acest mod, iar obiecțiunile au putut fi valorificate prin plângerea formulată împotriva procesului verbal. Formularea plângerii contravenționale este tocmai o exercitare a dreptului de apărare în care petenta a detaliat nemulțumirile sale.

În ceea ce privește critica referitoare la descrierea faptei săvârșite, instanța reține că aceasta a fost făcută în mod corespunzător de către agentul constatator, acesta consemnând în cuprinsul procesului verbal faptul că, în data de 09.01.2014, ora 13.30, ca urmare a unei sesizări, s-a efectuat control la punctul de lucru al petentei situat în A. I., ., constatându-se existența în halele de producție numite Sculăria V., Acoperiri metalice, Fabricație, Stație neutralizare și Tratamente, a unui volum de peste 30 mc deșeuri periculoase(ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate, recipienți metalici de 220 litri contaminați, recipienți de materail plastic de 10-30 litri contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare) și deșeuri nepericuloase(cabluri electrice uzate, pământ, materiale de construcție, conducte de plastic distruse, sticlă spartă, etc) amestecate, dispersate pe pardoselile halelor menționate.

Potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor „producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase, inclusiv comercianții și brokerii care pot intra fizic în posesia deșeurilor au obligația să nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale. Astfel, fapta constă în aceea că la punctul de lucru al petentei situat în A. I., ., s-a constatat existența în halele de producție a deșeurilor periculoase și nepericuloase (indicate în concret de agentul constatator), amestecate, dispersate pe pardoselile halelor și nu se impunea indicarea altor detalii pentru individualizarea contravenției.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, însă din economia faptului că fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate rezultă că și procesul verbal contravențional . nr._/05.02.2014 (f.28) face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară.

Instanța reține că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se desprinde concluzia că prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul nostru de drept procesul verbal de constatare a contravențiilor, nu este, per se, contrară dispozițiilor art.6 par.2 și trebuie să se facă de către instanțe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce privește dreptul la apărare al petentului, toate acestea fără a nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța consideră că procesul verbal de contravenție întocmit de către agentul constatator, în cadrul căruia sunt prevăzute cele percepute personal de către acesta, constituie o prezumție simplă împotriva petentei sub aspectul săvârșirii faptei contravenționale. Constatările personale ale agentului intimatei se coroborează și cu înscrisurile de la dosarul cauzei (f.132-136), cât și cu poziția petentei care prin plângerea formulată recunoaște fapta reținută în sarcina sa, arătând faptul că atât anterior, cât și ulterior controlului efectuat în data de 09.01.2014 a remediat problemele de mediu, prin curățirea pardoselilor și depozitarea în containere.

Faptul că petenta a încheiat contractul de prestări servicii nr.5161/5735/13.11.2013 (f.31-35) cu S.C. SETCAR S.A., iar ulterior controlului efectuat în data de 09.01.2014 au fost preluate deșeuri de către prestator, nu înlătură răspunderea contravențională a petentei, cu atât mai mult cu cât prin nota de constatare depusă la fila 29-30 dosar au fost stabilite măsuri în sarcina petentei, neîndeplinirea acestora putând să atragă o nouă sancționare a petentei.

Față de materialul probator administrat în cauză, prima instanța apreciază că fapta pentru care a fost sancționată petenta a fost reținută în mod temeinic în sarcina acesteia.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate prima instanța reține că, aceasta a fost aplicată în limitele prevăzute de lege, fiind corect individualizată de către intimată. Astfel, fapta reținută în sarcina petentei prezintă un grad de pericol social ridicat, fapta fiind considerată a prezenta o gravitate sporită de către legiuitor prin stabilirea unei amenzi minime în cuantum ridicat. Instanța are în vedere și cantitatea semnificativă de deșeuri periculoase, de faptul că petenta a avut la dispoziție un timp îndelungat pentru remedierea acestor probleme, însă doar după efectuarea controlului de către agenții intimatei a întreprins măsuri pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite prin nota de constare din data de 21.01.2014, astfel cum rezultă și din notele de ședință depusă în probațiune de către petentă la filele 144-147. Chiar dacă s-a aplicat sancțiunea în cuantumul maxim -40.000 lei, ținând cont de împrejurările săvârșirii faptei și de gradul de pericol social, petenta avea posibilitatea în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. 4 din Legea nr. 211/2011 să achite pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege (10.000 lei), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat.

Față de cele de mai sus, prima instanța respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă, luand act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Impotriva sentintei pronuntata de prima instanta a declarat apel, petenta . SA, reprezentata legal prin lichidator judiciar Info - Dip Insolvency SPRL, solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a hotărârii primei instanțe, cu consecința în principal a constatării nulității procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/05.02.2014, pentru nerespectarea prevederilor art. 17 si art 16 din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În subsidiar, a solicitat:

- anularea procesului - verbal de constatare a contravenției sub aspectul aplicarii amenzii in mod nelegal, fara a se tine cont de lipsa vinovăției și a unui pericol social concret,

- înlocuirea sancțiunii amenzii de 40.000 lei care le-a fost aplicată, cu avertisment, având în vedere împrejurările concrete ale cauzei.

În motivare, referitor la starea se fapt, se arată in sinteza că, la data de 05.02.2014 s-a intocmit Procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._/05.02.2014, înainte de împlinirea termenelor stabilite prin Note constatare din 21.01.2014, in care s-a consemnat: ". SA..., prin lichidator judiciar Info Dip Insolvency SPRL, . săvârșit următoarele fapte in 09.01.2014, ora 13.30”.

La controlul efectuat ca urmare a unei sesizări, in data de 09.01.2014, la punctul de lucru . SA, B., sucursala A. I., ., s-a constatat existenta in halele de producție numite Scularia V., Acoperiri metalice, Fabricație, pt neutralizare si Tratament, a unor recipienti metalici de 200 litri contaminați, recipienti de mate plastic de 10 - 30 litri contaminați, nămoluri de galvanizare si neutralizare si dese nepericuloase (cabluri electrice uzate, pamant, materiale de construcție, conducte de plat distruse, sticla sparta, etc.) amestecate, dispersate pe pardoselele halelor menționate. S-au efeeti 28 de instantanee tot in data de 09.01.2014. Controlul a fost finalizat prin încheierea notei constatare nr. 52 I a GNM CJ A.. Nota de constatare s-a încheiat la sediul C] A. a GNM data de 21.01.2014, in prezenta reprezentanților împuterniciți ai . SA.

Faptele descrise mai sus contravin Legii 211/2011 art. 27 al. 1 si se sancționează cu amenda, de la 20.000 lei la 40.000 lei."

Potrivit dispozițiilor art. 27 al. 1 din L. 211/2011 - fapta de care ar rezulta ca se fac vinovata . SA, este următoarea "Deținătorii de deșeuri periculoas au obligația sa nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de desem periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale. "

Pentru o mai buna edificare asupra chestiunilor ce fac obiectul prezentei, apreciza ca se impune efectuarea următoarelor precizări:

S. istoric asupra situației juridice a societății amendate, aflate in faliment si a demersurilor intreprinse de lichidatorul sau judiciar

Prin sent. civ. nr. 635/sind./01.04.2010 pronunțata in dos. nr._ al Tribunalului B. s-a dispus desemnarea subscrisei în calitate de lichidator judiciar.

In virtutea atribuțiilor ce revin subscrisei in calitate de administrator lichidator judiciar, dupa data deschiderii procedurii falimentului, subscrisa am procedat la inventarierea activelor debitoarei, operațiune anevoioasa, datorita impedimentelor intervenite in relația cu fosta conducere a . SA, in care, administrator statutar era Oichea V., insa, administrarea in fapt si intreaga conducere o exercita B. I. G., care deținea calitatea de asociat in societățile care, la rândul lor, sunt asociați persoane juridice in . SA. (in acest sens depunem, anexat informații furnizate de Registrul Comerțului).

In ciuda tuturor demersurilor lichidatorului judiciar, predarea actelor necesare pentru efectuarea inventarierii si lămurirea situației concrete a activelor sociale a fost parțiala si incompleta, relația cu fosta conducere a . SA rămânând una conflictuala, caracterizata prin tot felul de piedici procedurale in desfășurarea coerenta a activității lichidatorului judiciar (diverse plângeri, contestații, litigii, etc.), intre momentul intrării in faliment si al demarării inventarierii activelor trecând jumătate de an (01.04._10).

Foarte important de reținut este ca lichidatorului judiciar nu i s-a predat un inventar al problemelor de mediu (substanțe existente pe platforma, autorizație de mediu, etc).

In aceste condiții, având in vedere experiența lichidatorului judiciar in alte dosare de insolventa, in care au existat deșeuri periculoase, deșeuri ce erau monitorizate de către Agenția Pentru Protecția Mediului, am solicitat APM A. I. prin adresa nr. 1304/ 17.03.2011, sa comunice inventarul / evidenta tuturor substanțelor monitorizate de către aceasta instituție in ce privește . SA, precum si stabilirea obligațiilor de mediu si a masurilor cărora ar trebui sa se supună societatea menționata, in vederea soluționării acestora.

Prin adresa nr. 1459 / 31.03.2011 APM A., fara a comunica inventarul substanțelor monitorizate, ne-a transmis ca:

In vederea stabilirii obligațiilor de mediu sa comunice situația actuala a obiectivului, cu inventarul instalațiilor si echipamentelor, informații privind substanțele chimice I deseurile existente pe amplasament si modul lor de stocare I eliminare, dupa caz si ne-a furnizat ultima autorizație emisa in cazul Unelte S. Accesorii - Autorizația nr. 133/ 07.02.2003 valabila pana la data de 07.01.2008, adică expirata inca dinaintea deschiderii procedurii insolventei (10.04.2008).

In lipsa furnizării de către APM A. a unei liste a tipurilor de deșeuri deținute de societate in momentul incetarii activității, lichidatorul judiciar s-a aflat in imposibilitate obiectiva de a răspunde APM A. cu informațiile solicitate, in primul rond, din cauza relației conflictuale cu fosta conducere a societății falite, care a refuzat sa ne puna la dispoziție orice detaliu in ce privește obligațiile de mediu, iar in al doilea rand, din cauza lipsei lichidităților societății falite, lămurirea situației concrete, putând fi făcuta in situația data, doar prin analize si contractarea unei firme specializate, nefiind un secret prețul unor astfel de servicii.

Cunoscând importanta soluționării problemelor de mediu, de indata ce s-au atras; lichiditățile necesare, lichidatorul a demarat demersurile necesare, mai precis in noiembrie 2013, iar nu cum se retine in mod nelegal in sentința apelata: "petenta a avut la dispoziție un timp îndelungat pentru remedierea acestor probleme, insa doar dupa efectuarea controlului de către agenții intimateia întreprins masuri pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite prin nota de constatare din data de 21.01.2014"

In consecința, având in vedere dispozițiile art. 13 din L. 211/2011 privind regimul juridic al deșeurilor, pentru soluționarea problemelor de mediu ale societarii, a fost contactata ., cu care, dupa ce aceasta a identificat tipurile de substanțe periculoase existente in incinta . SA, s-a agreat incheierea contractului nr. 5161/5735/13.11.2013, având ca obiect: preluarea, de către prestator, in vederea eliminării, a următoarelor tipuri de deșeuri deținute de către Unelte S. Accesorii SA: soluții de nichel, soluții de crom, acid sulfuric, cianura de sodiu, soluții de spălare, sulfat de Ni, hipoclorit de sodiu, soda caustica cristalizata.

In perioada derulării contractului mai sus menționat, in urma sesizării primite la sediul GNM CJ A., comisarii T. M. si Oanta E. s-au deplasat in data de 09.01.2014 la punctul de lucru al . SA din A. I., ., in vederea efectuării constatării in teren a aspectelor sesizate.

Ulterior, in vederea finalizării procesului - verbal de constatare, GNM CJ A. a adresat o invitație către lichidatorul judiciar al . SA, stabilindu-se de comun acord, ca data de intalnire, 21.01.2014.

Anterior deplasării la sediul GNM CJ A., lichidatorul judiciar a transmis acestei instituții intreaga documentație, cu adresa nr. 183/14.01.2014, primita la 17.01.2014, conform dovezilor anexate pentru a aduce la cunoștința si dovedi masurile intreprinse in vederea soluționării tuturor problemelor de mediu, respectiv:

- Contractul nr. 5161/5735/13.11.2013 incheiat . in baza căruia s-a procedat la preluarea substanțelor (deșeurilor) deținute de către . SA, impreuna cu formularele de transport avizate de autoritățile competente, astfel:

1. PV nr. 1/ 17.12.2013 - privind predarea de săruri solide si soluții cu conținut de metale grele deseu sulfat de nichel - 5.660 kg;

2. PV nr. 2/ 17.12.2013 - privind predarea de deșeuri acid sulfuric - 440 kg si de deșeuri hipoclorit -1.200 kg-total 1640 kg;

3. PV nr. 3 /17.12.2013 - privind predarea de soluții de nichel 1.680 kg si soluții de crom 4.920 kg - total 6.600 kg;

4. PV nr. 4/ 17.12.2013 - privind predarea de lichide apoase de clatire cu conținut de substanțe periculoase deseu - 6.220 kg;

5. PV nr. 1/ 10.01.2014 - privind predarea de săruri solide si soluții cu conținut de cianuri - deseu -7.040 kg;

6. PV nr. 2 /10.01.2014 - privind predarea de hiăroxid de sodiu si potasiu -2.600 kg.

7. Avizele de însoțire a mărfii nr. 1/17.12.2013, nr. 2 /17.12.2013 si nr. 4 /10.01.2014

8. Facturile emise pentru deseurile predate;

Asa cum se observa din documentele inaintate GNM CJ A., procedura predare a substanțelor (deșeurilor) a continuat si dupa data de 9.01.2014 - data deplaf la fata locului a comisarilor GNM CJ A..

In data de 21.01.2014, data agreata de ambele parti, imputernicitii lichidatori judiciar s-au deplasat la sediul GNM CJ A., in vederea intocmirii procesului - verbal constatare, ocazie cu care au informat, si verbal, comisarii instituției menționate, predarea substanțelor a continuat si dupa 9.01.2014, sens in care au solicitat acestora ; constata la fata locului cele susținute, lovindu-se de refuzul acestora, refuz motivai imprejurarea ca ar fi lipsite de importanta constatările ulterioare datei de 09.01.2014.

Referitor la aspectele inserate in Nota de constatare din 21.01.2014, respectiv existenta deșeurilor dispersate pe podea (bucati de placi de azbest, folie, vata minerala, recipient plastic de diverse dimensiuni ), prin deplasarea la fata locului s-ar fi constatat ca act aspecte au fost remediate prin curățirea pardoselilor si depozitarea in containere.

Referitor la masurile stabilite prin Nota de constatare din 21.01.2014

Prin Nota de constatare 21.01.2014 s-au stabilit următoarele masuri in sarcina Unelte S. Accesorii SA prin lichidator judiciar:

1. Se va solicita si obține de la autoritatea competenta (APM A.) stabilirea obligațiilor mediul Termen: 27.02.2014. Răspunde: . (prin reprezentant Info Dip Insolvency SPRL)

2. Curățirea de deșeuri a gropilor descrise la pct. 8 al notei de constatare. Deseurile rezultate la curățire precum si toate celelalte deșeuri vor fi predate numai către firme specializate si autorizate in preluarea de deșeuri, cu respectarea actelor normative in vigoare. Termen 24.02.2014. Răspunde: . (prin reprezentant legal Info Insolvency SPRL);

3. Se vor efectua analize ale apelor existente in decantorul descris la pct. 10 al notei constatare, in vederea stabilirii daca este necesara neutralizarea acestora. Analizele se vor efectua cu laboratoare specializate si acreditate. Termen: 24.02.2014. Răspunde: . (prin reprezentant legal Info Dip Insolvency SPRL).

In vederea indeplinirii acestor masuri, petenta a efectuat toate demersuri necesare, astăzi fiind finalizata predarea, atat a deșeurilor, cat si curățirea pardoselilor, astfel:

Referitor la masurile 1 si 3:

- In vederea indeplinirii masurilor nr. 1 si 3 - in scopul stabilirii obligațiilor i mediu de către APM A., s-a procedat la încheierea Contractului nr._14 cu . având ca obiect intocmirea Bilanțului de nivel I si II, (care determina stabilirea obligațiilor de mediu ce se impun a fi efectuate raportat la situația actuala de la fata locului) si in acest sens, in prealabil, se efectuează prelevarea de probe, in scopul obținerii Avizului de incetare a activității . SA;

- In paralel, prin memoriul nr. 908/ 06.03.2014 a solicitat APM A. pașii de urmat pentru eliberarea Avizului de incetare a activității . SA, insotind acest memoriu de Notificarea privind stabilirea obligațiilor de mediu si Bilanțul de mediu de nivel 0.

- In urma inspecției efectuate de către evaluatorul de mediu la pct. de lucru al societății din A. I., ., jud. A., s-a apreciat ca ar fi suficienta doar intocmirea Bilanțului de mediu de nivel I, urmând ca in urma analizării acestuia reprezentanții APM A. sa concluzioneze asupra necesitații intocmirii si a Bilanțului de mediu de nivel II.

- Bilanțul de mediu de nivel I a fost transmis prin curier spre inregistrare la APM A. in data de 15.05.2014, asa cum rezulta si din dovada anexata Notei de ședințe depuse la termenul din 22.05.2014, lichidatorul plătind si taxa de analiza la 13.05.2014., iar la data de 22.05.2014 Bilanțul de mediu a fost depus la G. de Mediu CJ A..

- P. la momentul formulării prezentului, inca nu ni s-a comunicat rezultatul analizei efectuate de către APM A. asupra Bilanțului de mediu de nivel I, insa, in vederea eliberării Avizului de incetare a activității si a Programului de conformare^la data de 03.07.2014 s-a efectuat o deplasare in teren a reprezentanților acestei instituții;

- Cu aceasta ocazie s-a constatat, conform procesului - verbal intocmit ca atat problema substanțelor periculoase din incinta, cat si amestecarea deșeurilor periculoase cu cele nepericuloase, a fost soluționata.

Referitor la măsura 2

-S-a incheiat Actul adițional nr. 1/14.02.2014 la contractul nr. 5161/5735/13.11.2013 cu ., in vederea indeplinirii măsurii nr. 2 din Nota de constatare / 21.01.2014 - predarea deșeurilor rezultate din curățire.

- La data de 28.03.2014 s-a finalizat predarea deșeurilor rezultate din curățirea pardoselilor, măsura comunicata Agenției pentru Protecția Mediului A., prin adresa nr. 1541/18.04.2014, impreuna cu inscrisurile constând in Formularul pentru aprobarea transportului de deșeuri periculoase înregistrat la APM sub nr._ - Anexa nr. 1 si Formularul de expediție I de transport deșeuri periculoase înregistrata la APM B. sub nr._ - Anexa nr. 2.

- De asemenea, prin adresa nr. 1542 / 18.04.2014 s-a comunicat ISU A. Formularul de expediție I de transport deșeuri periculoase înregistrata la APM B. sub nr._ - Anexa nr. 2.

- Curățirea pardoselilor si predarea a fost efectiv finalizata in 28.03.2014, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar impreuna cu Nota de ședința /2.05.2014, si confirmata prin deplasarea reprezentanților APM la 03.07.2014, conform Procesului - verbal anexat.

Având in vedere aspectele prezentate detaliat mai sus, s-a solicitat instanței de fond - nulitatea/ anularea Procesului-verbal de contravenție . nr._ 05.02.2014, pentru următoarele motive:

I.) întocmirea Procesului-verbal de contravenție, de către GNM CJ A., cu incălcarea prevederilor art. 16 si art. 17 din OG 2/2001

II.) Netemeinicia si excesivitatea acestui procesului - verbal de contravenție .

In mod cu totul greșit, în contradicție cu dispozițiile legale în materie și cu probele administrate în cauză, instanța de fond a respins însă în întregime plângerea înlăturând, fără o motivare temeinică și pertinentă în fapt și în drept, toate apăra formulate împotriva acestui PVC.

Astfel:

I.)In ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 si art. 17 din OG 2/2001, invocată i în plângerea formulată, instanța de fond motivează doar că "în ceea ce privește critici nelegalitate invocată de petentă relativ la faptul că în procesul verbal de contravenție nu menționează data săvârșirii contravenției, instanța o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, cuprinsul procesului verbal de contravenție agentul constatator a menționat ca dată a săvârș contravenției data de 09.01.2014, dată la care a fost efectuat controlul la punctul de lucru petentei."

In realitate însă, după cum au arătat și în plângerea civilă:

Procesul - verbal nu indica cu exactitate data comiterii contravenției, ci doar perioada efectuării controlului soldat cu aplicarea unei amenzi contravenționale, situații care i pot fi echivalate - chestiune sancționată de dispozițiile art. 17 din Ordonanța 2/2011 cu nulitatea absoluta ("Lipsa mențiunilor privind .... data comiterii acesteia .... atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. "

în procesul - verbal s-a consemnat începerea controlului la data de 09.01.2014 finalizarea controlului la data de 21.01.2014.

Astfel, asa cum arăta mai sus, prin procesul - verbal se menționează:

- Controlul s-a efectuat in 09.01.2014:

- Controlul a fost "finalizat" in 21.01.2014 cand s-a întocmit de către GNM CJ AU o Nota de constatare in prezenta reprezentanților lichidatorului judiciar;

- Procesul - verbal de amendare s-a încheiat la 05.02.2014 si i-a fost comunicat prin posta.

Atât în doctrina (O. P., R. C., Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic contravențiilor - comentată și adnotată, Editura Sfera Juridica. Cluj-N., 2006. p.p. 128-129.) cât și în practic judiciară (Sentința civilă din data de 26.04.2013 a Judecătoriei Reșița, s-a stabilit ca lipsa datei comiterii faptei atrage nulitatea absolută a procesului verbal, întrucât nu se poate determina momentul săvârșirii contravenției, iar contravenientul este pus în situația de a nu se putea apăra efectiv. De asemenea, echivalează cu lipsa datei și situația datei inexacte.

Raportat la situația din speța se pun următoarele întrebări legitime: Care este data comiterii contravenției? Daca fapta ar fi fost comisa in 09.01.2014, de ce ar mai fi fost necesara continuarea controlului pana in 21.01.2014, pentru a putea constata clar săvârșirea unei contravenții? Si daca la finalizarea controlului a rezultat comiterea unei contravenții de ce a mai fost necesara trecerea a inca 15 zile (05.02.2014) pentru incheierea procesului verbal de contravenție?

Având in vedere neconcordantele intre situația de fapt si cerințele legale privind indicarea cu exactitate a datei săvârșirii contravenției, solicita se constata nulitatea procesului-verbal . nr._ din 05.02.2014, indicarea inexacta echivalând cu lipsa datei comiterii contravenției, potrivit art. 17 din Ordonanța 2 / 2001.

2.) în ceea ce privește încălcarea disp. art 16 al. 7 din OG 2/2001 privind acordarea posibilității reale de a formula obiectiuni

In mod nelegal retine instanța ca posibilitatea de a formula plângere contravenționala echivalează cu dreptul de a face obiectiuni, in realitate, insași legiuitorul prevăzând momente distincte pentru exercitarea dreptului la apărare in fiecare din cele 2 modalități.

A împărtăși motivarea instanței de fond, ar însemna ca practic acest motiv de nulitate să nici nu poată fi invocat, deoarece prin exercitarea dreptului la formularea plângerii împotriva PVC, se acoperă automat orice posibilă vătămare rezultată din nelegala întocmire a PVC.

Repetă ca rămâne în continuare neclară data constatării contravenției, respectiv dacă este vorba de data de 09.01.2014, sau de 21.01.2014, când s-a întocmit Nota de constatare.

Cert este însă faptul că, la ambele date reprezentanții legali erau de față și că era corect ca PVC să fie întocmit la data constatării contravenției, în prezența reprezentanților noștri, tocmai pentru a ni se acorda posibilitatea exercitării dreptului conferit de lege- de a-si exprima obiectiunile cu privire la cele reținute în sarcina noastră de către organele de control.

Singura rațiune care explica faptul că s-a ales o cu totul altă dată pentru întocmirea PVC, în lipsa reprezentanților petentei apelante, și fără a se apela la un martor, așa cum impune legea, poate fi doar aceea că nu s-a dorit ca aceasta să-si poata formula obiectiunile.

"Examinând procesul verbal de contravenție prin prisma nulității absolute invocate..., instanța constată că potrivit art. 19 alin.l din OG nr.2/2001, fiind un înscris autentic, actul constatator trebuie să poarte alături de semnătura agentului constatator și semnătura contraveninetuIui. Lipsa mențiunii privind martorul care să confirma starea de fapt în cazul în care contrevenientul nu semnează procesul verbal poate atrage nulitatea absolută a acestuia."(sentința civilă nr. 1714/26.03.2007 pronunțată de Judecătoria B. în Dosa nr._, irevocabilă)

III Soluția instanței de fond este nelegală si netemeinică si cu privire înlăturarea apărărilorde fond cu privire la PVC atacat.

Consideră că nu se fac vinovați de săvârșirea contravenției reținute, având în vedere următoarele:

-în primul rând, învederează faptul că prin PVC s-a reținut în sarcina lor încălcarea dispozițiilor art.27 alin.l din Legea 211/2011, potrivit cărora "deținătorii deșeuri periculoase au obligația să nu amestece diferite categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale."

Ori, din descrierea în fapt a contravenției, nu rezultă nici amestecul și nici ca sunt substanțele periculoase prevăzute de Legea 211/2011, fapta nefiind individualizată:

-în al doilea rând, prin definiția ei, contravenția este o faptă săvârșită cu vinovăție, vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea și este prevăzută sancționată ca atare prin legi.

Or, în ceea ce o privește pe apelanta, nu poate fi reținută vinovăția, deoarece lipsesc și intenția și culpa cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 27 alin. 1 c Legea 211/2011, aspect detaliat în plângerea civilă, însă de care instanța de fond nu a tinut cont.

Aprecierea vinovăției nu se putea face fără raportare la condițiile concrete invocate, dar de care, instanța de fond a făcut însă totală abstracție. Astfel:

- nu s-a ținut cont de faptul că deși a solicitat sprijinul APM în identificarea deșeurilor periculoase, nu a primit acest sprijin;

- nu s-a ținut cont de faptul ca societatea este in faliment, fondurile sale depind exclusiv de momentul valorificării unor active, momente incerte, la care se adauga împrejurarea ca o societate in faliment nu desfășoară activitate curenta;

- cheltuirea oricăror fonduri ale unei societăți ce face obiectul procedurii insolvenței depinde de aprobarea creditorilor societății, or demersurile de soluționare a problemelor de mediu au fost demarate in noiembrie 2013, aprobarea comitetului creditorilor intervenind abia in 07.03.2014.

-predarea zestrei de substanțe către o societate specializata nu a fost impulsionata prin masuri de amendare, din contra, petenta a demarat aceste demersuri, din propria inițiativa, atunci cand au existat fondurile disponibile, anterior controlului cu 1 luna, iar daca s-ar mai fi întârziat 1 zi, s-ar fi constatat finalizarea predării acestora.

Nu este dovedit de asemenea nici gradul de pericol social, deoarece:

- nici în PVC atacat și nici în nota de constatare nu este individualizat un asemenea pericol;

-in cadrul unor hale in care nu se mai desfășoară nicio activitate nu se poate susține existența unui pericol real in condițiile in care factorul uman este inexistent, halele sunt închise, iar predarea substanțelor s-a derulat printr-un efort susținut al firmei specializate si al lichidatorului judiciar, si cum maxima celeritate, fara a se fi creat vreun pericol de la predare către firma specializata si pana la distrugere.

IV.În ceea ce privește criticile privind individualizarea sancțiunii, sentința instanței de fond este, de asemenea, greșită.

Consideră că raportat la starea reală de fapt, relevată mai sus și la dispozițiile legale în vigoare și mai ales, la principiul proporționalității, sancțiunea amenzii de 40.000 lei care le-a fost aplicată prin PVC atacat și care reprezintă nivelul maxim prevăzut de lege, este total excesivă și se impune a fi înlocuită cu cea a avertismentului.

-In mod greșit a retinut instanța ca gradul de pericol social ridicat al faptei se

raportează numai si numai la voința legiuitorului; -In realitate, legiuitorul insusi a stabilit posibilitatea aplicării avertismentului, chiar daca minimul amenzii este unul ridicat;

- In aceste condiții reprezentanții GNMCJ A. aveau posibilitatea sa constate si ca, in mod concret, asa cum rezulta din chiar înțelesul sintagmei "pericol social", acesta este aproape inexistent:

- societatea in faliment mai are un număr de 2 angajați, fara acces in hale, decât insotiti de către reprezentanții lichidatorului judiciar;

- nu se mai desfășoară activitate de producție sau de alta natura, in hale, cel puțin din 2007;

- nu exista interacțiuni cu mediul exterior,

- problemele de mediu au fost soluționate in deplina siguranța, prin firma specializata - . - fiind finalizate in 10.01.2014, la o zi dupa control, iar apoi in vederea curățirii pardoselilor s-a mai încheiat si Actul adițional nr. 1 / 14.02.2014, aceasta operațiune fiind finalizata la data de 28.03.2014. - nefiind semnalizate niciun fel de probleme de către organele abilitate care urmăresc derularea operațiunilor, transportul substanțelor, etc. (Inspectoratul pentru Situații de Urgenta care a fost notificat de fiecare data, conform dovezilor depuse la dosar, fiind urmata cu strictețe procedura prevăzuta de lege).

-In condițiile in care buna credința si intenția de soluționare a problemelor de mediu rezulta cu evidenta din demararea demersurilor cu 2 luni inainte de deplasarea comisarilor Gărzii la punctul de lucru al Unelte S. Accesorii, soluționarea problemelor de mediu a fost aproape completa la momentul intocmirii PV de contravenție, apreciaza ca cele 2 elemente nu rezulta de niciunde, amenda putând fi inlocuita cel mult cu un avertisment.

Care au fost ÎMPREJURĂRILE comiterii faptei contravenționale - in conditile care din documentația predata GNM CJ A. se cunoștea ca soluționarea problemelor de mediu ale . era in mare parte finalizata, lichidata judiciar asumandu-si indeplinirea tuturor masurilor impuse de aceasta autoritate, procedând in consecința.

Nu in ultimul rand se impune precizarea ca GNM CT A. a aplicat, direct sancțiunea maxima de 40.000 lei, desi împrejurările concrete releva clar intenția petentei de indeplinire a scopului Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor, si obligațiilor ce revin deținătorului substanțelor, care nu este o societate in stare de funcționare, care poate obține lichidități doar din valorificarea de active, proces anevoios, si care e dictat de piața vânzărilor de bunuri mobile si imobile, al cărei trend descendent, înregistrat in condițiile crizei economice este binecunoscut.

Asa cum arată mai sus, având in vedere imprejurarile obiective (societatea aflata in faliment si consecința lipsei de lichidități, efectuarea de demersuri din proprie inițiativa in momentul in care au existat lichiditățile necesare, finalizarea acestora in cea mai mare parte la acest moment ) amenda ar fi putut fi înlocuita cu o măsura mai puțin drastica: avertisment, sau măcar cu orientarea amenzii spre minimul sau (20.000 lei), iar nu spre maximul stabilit (40.000 lei).

V. Nelegalitatea, netemeinicia si excesivitatea sancțiunii aplicate prin procesul - verbal de contravenție raportat la imprejurarile de fapt

In mod greșit instanța a reținut că "Petenta a avut la dispoziție un timp îndelungat pentru remedierea acestor probleme, insa doar dupa efectuarea controlului de către agenții intimatei a întreprins masuri pentru indeplinirea obligațiilor stabilite prin nota de constatare din data de 21.01.2014."

Asa cum a arătat in instoricul masurilor întreprinse a demarat procedura de soluționare a chestiunilor de mediu inca din 2011, insa lipsa fondurilor necesare, împiedicările aduse de fosta conducere a societății, si valorificarea dificila a activelor, au determinat rezolvarea concreta a acestor probleme abia începând cu luna noiembrie 2013, iar nu dupa 09.01.2014, cum in mod eronat retine prima instanța - deci cu 2 luni inaintei!!

Dupa încheierea contractului cu societatea specializata (13.11.2013) predarea efectiva a substanțelor a început la data de 17.12.2013, asa cum am prezentat in detaliu mai sus (PV nr. 1 I 27.12.2013 ; PV nr. 2 I 17.12.2013; PV nr. 3 I 17.12.2023; PV nr. 4 I 17.22.2023), in niciun caz dupa efectuarea controlului din 09.01.2014.

Predarea zestrei de substanțe către o societate specializata nu a fost impulsionata prin masuri de amendare, din contra, petenta a demarat aceste demersuri, din proprie inițiativa, atunci cand au fost obținute fonduri din lichidarea activelor, anterior controlului cu 1 luna, iar daca s-ar mai fi întârziat 1 zi, s-ar fi constatat finalizarea predării acestora.

Societățile in faliment nu desfășoară activitate, nu au surse de venit constante lichiditățile depinzând de valorificarea activelor, care se produce la momente incerte depinde de imprejurari influențate de factori externi (cerere si oferta, existenta un cumpărători interesați, poziționarea activelor, etc).

In aceste condiții nu se poate afirma ca s-a avut la dispoziție un "timp îndelungat pentru remedierea acestor probleme, transformarea activelor in lichidități depinzand de elemente exterioare ce nu pot fi influențate prin voința societății, subscris apreciind, ca raportat la toate imprejurările situației este vorba despre un "termen rezonabil".

Pe de alta parte, cheltuirea fondurilor ale unei societari in faliment, este, in principiu, condiționata, de aprobarea creditorilor societarii, or demersurile de solutionare a problemelor de mediu au fost demarate in noiembrie 2013, aprobarea comitetului creditorilor intervenind abia in 07.03.2014. Toate cheltuielile in dosarul de faliment se afla sub controlul creditorilor - toate cheltuielile de procedura se suporta din averea debitorului falit -si al judecătorului sindic, in speța procentul majoritar aparținând creditorilor garantați si bugetari, al căror interes primordial consta in recuperarea creanțelor deținute impotriva societății falite, orice cheltuiala afectând gradul de recuperare a creanței deținute de aceștia.

In aceste condiții, apreciaza ca aplicarea unui avertisment prin procesul -verbal urmata de stabilirea unor masuri, ar fi fost suficienta, si in scopul legii, in condițiile in care si APM A. retine la 03.07.2014, dupa analizarea Bilanțului de mediu de nivel I, ca problemele constatate anterior de către reprezentanții GNM CJ A. au fost soluționate.

In drept, invocă dispozițiile: - art. 61 al. 5 din Legea 211/2011; - art 16, art. 17 si art. 31 al. 1 din Ordonanța 2/2001 ; - Legea 85/2006. - art. 466 si urm, din Noul C.pr.civ.

In probatiune: proba cu înscrisuri, atasand in copie Procesul verbal din 03.07.2014, incheiat de APM.

Prin intampinarea formulata, intimata G. Națională de Mediu a solicitat respingerea, ca nefondat a apelului formulat de . SA, menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 1163/29.05.2014, pronunțată de Judecătoria A. lulia și pe cale de consecință, menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de sancționare . nr._/05.02.2014, întocmit de GNM- Comisariatul Județean A..

Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că apelanta a încălcat prevederile art. 27, alin. 1 din Legea nr. 211/2011 coroborat cu art. 61, alin. 1, lit. a din același act normativ, respectiv s-a constatat amestecarea deșeurilor periculoase (ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate, recipienți de metal și din material plastic contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare) cu deșeuri nepericuloase (cabluri electrice, materiale de construcție,conducte de plastic distruse, sticlă spartă, plastic, folie) în incinta halelor „Sculăria veche", „Acoperiri metalice",

„Fabricație", „Stație de neutralizare", „Tratament" din incinta punctului de lucru aparținând apelantei situat în A. I., ..

Prin sentința atacată s-au reținut în esență următoarele:

-Referitor la legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, inclusiv data săvârșirii contravenției 09.01.2014 - data la care s-a efectuat controlul la punctul de lucru al petentei; actul de sancționare a fost încheiat în lipsă, petenta nu a dovedit vătămarea ce i-a fost pricinuită prin acest mod, iar obiecțiunile au putut fi valorificate prin plângerea formulată.; descrierea faptei săvârșite a fost făcută în mod corespunzător de către agentul constatator;

-Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța consideră că reținerile personale ale agentului constatator se coroborează cu înscrisurile de la dosarul cauzei, dar și cu poziția petentei care prin plângerea formulată recunoaște fapta reținută în sarcina sa, arătând că anterior și ulterior controlului a remediat problemele de mediu;

-In ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța constată că aceasta a fost corect individualizată, în limitele prevăzute de lege, cu posibilitatea de a achita jumătate din minim în 48 h, fapta reținută în sarcina petentei prezintă un grad de pericol social ridicat, s-a avut în vedere cantitatea semnificativă de deșeuri periculoase și faptul că petenta a avut la dispoziție un timp îndelungat pentru remedierea acestor probleme.

Apreciază ca neîntemeiate motivele de apel formulate de societate și solicită respingerea pentru considerentele ce le va prezenta în continuare:

Procesul verbal de contravenție atacat a fost întocmit cu respectarea în totalitate a cerințelor impuse de OG nr. 2/2001, în mod greșit susține apelanta că ar fi fost încălcate prevederile art. 16 și 17 din actul normativ mai sus indicat, astfel:

Referitor la critica apelantei în sensul că procesul verbal nu indică în mod clar data comiterii contravenției, ci doar perioada efectuării controlului, vă rugăm să constatați că este nefondată, în procesul verbal contestat, la finele alin. 3 se menționează expres că « a săvârșit următoarele fapte în data de 09.01.2014 ora 13.30, precum și că „la controlul efectuat ca urmare a unei sesizări în data de 09.01.2014 la punctul de lucru..." . ).

Imprejurarea că ulterior inspecției în teren, la data de 21 ianuarie 2014 s-a întocmit, la sediul GNM-CJ A., Nota de constatare nu influențează cu nimic legalitatea procesului verbal de contravenție. Subliniem și faptul că Nota de constatare nu intră sub incidența OG nr. 2/2001; potrivit Ordinului MM nr. 464/2009, art. 3, pct. 10, aceasta este un act elaborat de către comisari în urma unei inspecții în teren la alte obiective decât cele din planul de inspecție, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate, în cazul constatării unor neconformităti. Este de fapt un act pregătitor sau premergător întocmirii unui proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, neavând caracterul unui act administrativ propriu-zis care că producă efecte juridice prin el însuși.

Probabil că societatea face o confuzie între data întocmirii procesului verbal și data comiterii/constatării faptei, care în speța de față sunt diferite. într-adevăr procesul verbal contestat s-a întocmit la data de 05.02.2014, ulterior datei constatării faptei din 09.01.2014, însă OG nr. 2/2001 prevede posibilitatea aplicării sancțiunii în termen de 6 luni, termen care a fost respectat în speța de față. De asemenea este nefondată critica apelantei în sensul că s-a aplicat amenda contravențională înainte să expire termenele de realizare a măsurilor impuse prin nota de constatare. Așa cum a arătat, nota de constatare este un act distinct de procesul verbal de contravenție si impunerea de măsuri corective este independentă de aplicarea sancțiunii contravenționale ; măsurile sunt stabilite de comisarii Gărzii de Mediu pentru corectarea conduitei agentului economic verificat, iar dacă acesta nu înțelege să respecte normele legale, pe viitor, este pasibil de aplicare de noi sancțiuni.

- In ceea ce privește critica apelantei în sensul că procesul verbal nu cuprinde descrierea în fapt a contravenției, că nu rezultă nici amestecul si nici care sunt substanțele periculoase prevăzute de Leșea nr. 211/2011, fapta ne fiind clar individualizată, vă rugăm să observați că NU corespunde adevărului. în aliniatul nr. 4 al procesului verbal de contravenție, în 10 rânduri, comisarul a descris în mod clar, concis și fără echivoc fapta contravențională, arătând în mod explicit că s-a constatat amestecarea deșeurilor periculoase cu cele nepericuloase, a indicat tipurile de deșeuri aflate în amestec - deșeuri periculoase: ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate contaminate, recipienți de metal și din material plastic contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare și deșeuri nepericuloase: cabluri electrice, materiale de construcție, conducte de plastic distruse, sticlă spartă, plastic, folie, au fost precizate cantitățile și locația acestora în secțiile punctului de lucru („Sculăria veche", „Acoperiri metalice", „Fabricație", „Stație de neutralizare", „Tratament").

- Cu privire la întocmirea procesului verbal de sancționare în lipsă, art. 19, alin. 1 si 3 din OG nr. 2/2001 prevede că: " în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod".

Solicită a se observa că în finalul actului de sancționare, agentul constatator a menționat motivul pentru care procesul verbal nu a fost întocmit în prezența unui martor „nu s-a putut identifica un martor la sediul CJ A. al GNM". Susținerea apelantei în sensul că „singura rațiune care explică faptul că s-a ales o altă dată pentru întocmirea PVC, în lipsa reprezentanților săi, este aceea că nu s-a dorit ca societatea să-și poată formula obiecțiunile" este eronată. Legiuitorul a prevăzut în mod expres această modalitate de dresare a actului de sancționare, la art. 13 din OG nr. 2/2001 care stipulează posibilitatea aplicării sancțiunii în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar pentru contravențiile continue de la data încetării săvârșirii faptei.

- Referitor la formularea obiecțiunilor, evident că dispozițiile art. 16, alin. 7 din OG nr. 2/2001 („în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal") sunt aplicabile numai în situația în care contravenientul este de față la întocmirea procesului verbal de contravenție. Subliniem faptul că Ia controlul în teren și la întocmirea actului de control - Nota de constatare din 21.01.2014 (f. 29-30), cele două reprezentante ale lichidatorului judiciar și-au exprimat punctul de vedere, obiectiunile acestora fiind consemnate de agentul constatator. De asemenea, la pct. 15 din Nota de constatare s-a menționat că „eventualele sancțiuni se vor comunica în termenele prevăzute de lege".

Consideră că instanța de fond în mod judicios a reținut legalitatea procesului verbal de contravenție atacat, apelanta NU A DOVEDIT VĂTĂMAREA CARE I-A FOST CAUZATĂ PRIN ÎNTOCMIREA ACTULUI DE SANCȚIONARE ÎN LD?SĂ !!, soluția primei instanțe fiind în concordanță cu deciziile Curții Constituționale și ale ÎCCJ.

Referitor Ia temeinicia actului de sancționare, în mod corect, instanța de fond a reținut că societatea se face vinovată de încălcarea dispozițiilor Legii nr. 211/2011.

Solicită a se constata că starea de fapt reținută prin actul de sancționare corespunde realității și este confirmată de înscrisurile depuse în probațiune: Nota de constatare din 21.01.2014 (f. 29-30), planșele fotografice (f. 132 - 135).

Imprejurarea că anterior controlului GNM din 09.01.2014 și ulterior acestuia apelanta, prin intermediul unei alte societăți, a transportat în vederea eliminării o parte din deșeurile periculoase nu reprezintă în opinia noastră un motiv de exonerare de răspundere, având în vedere contravenția reținută în sarcina sa, raportat la prevederile OG nr. 2/2001 și niciun temei suficient să fundamenteze o reindividualizare a sancțiunii aplicate.

In ceea ce privește înscrisurile depuse de societate: Contractul nr. 5161/2013 încheiat cu . nr. 614/13.02.2014 (ulterior aplicării sancțiunii), procese verbale, formulare de transport deșeuri periculoase, avize de însoțire a mărfii, învederăm Onoratei Instanțe că acestea nu au nicio relevanță față de contravenția constatată și sancționată de către G. de Mediu, care se referă la situația deșeurilor existentă în incinta halelor socretătii, nicidecum la momentul transportului/eliminării deșeurilor.

In mod eronat susține apelanta că nu poate fi reținută vinovăția în sarcina sa, lipsind intenția și culpa cu privire la încălcarea dispozițiilor Leșii nr. 211/2011. Subliniem încă o dată că societatea a fost sancționată întrucât a încălcat prevederile art. 27, alin. 1 din L. 211/2011 -„producătorii si deținătorii de deșeuri periculoase, inclusiv comercianții si brokerii care pot intra fizic în posesia deșeurilor au obligația sa nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale". Fapta contravențională săvârșită - amestecarea deșeurilor periculoase cu alte tipuri de deșeuri - nu are nicio legătură cu împrejurarea că societatea se află în faliment, că nu mai desfășoară activitate, că fondurile sale sunt limitate si depind de aprobarea creditorilor, etc.!!

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, amenda aplicată de G. de Mediu a fost menținută de către instanța de fond, în mod corect și judicios, întrucât:

- amenda contravențională a fost aplicată în limitele legale, cu posibilitatea achitării a jumătate din minim -10.000 lei, în termen de 48 h.

-fapta reținută în sarcina apelantei prezintă un pericol social concret, ridicat, contravenția fiind una de pericol întrucât implică DEȘEURI PERICULOASE, în cantități semnificative (numai în hala „Stație de neutralizare" existând aprox. 2 tone de deșeuri periculoase amestecate, dispersate pe pardosea.) Amestecarea deșeurilor periculoase cu alte tipuri de deșeuri nepericuloase (ex. cabluri electrice, materiale de construcție, conducte de plastic, sticlă spartă, plastic, folie) a condus la contaminarea deșeurilor nepericuloase, care dacă nu s-ar fi săvârșit această faptă s-ar fi putut recicla sau elimina cu costuri mult mai mici. însă, datorită amestecării, a crescut considerabil cantitatea de deșeuri periculoase cu consecința creșterii semnd7icative a costurilor de transport si de eliminare a acestora!

-pericolul social al faptei rezultă și din cuantumul ridicat al amenzii aplicabile acesteia, fiind apreciat sub acest aspect de către legiuitor. Amenda contravențională aplicată este expresie a principiului „poluatorul plătește", principiu statuat în legislația română privind protecția mediului care a transpus directivele europene.

-consideră că în speța de față nu este oportună transformarea amenzii contravenționale în avertisment, întrucât fapta reținută prezintă un grad ridicat de pericol social Instituind interdicția amestecării deșeurilor periculoase cu cele nepericuloase și stabilind amendă între 20.000 și 40.000 lei, legiuitorul a reliefat importanța acordată acestei fapte, or a sancționa cu avertisment ar însemna, în opinia lor aducerea în derizoriu a dispoziției legale și încurajarea agenților economici în a nu respecta regimul strict reglementat al deșeurilor.

Solicită a se avea în vedere și împrejurările săvârșirii acestei fapte, precum și

conduita societății care din mai 2011 nu a mai inițiat niciun demers în a-i fi stabilite obligațiile de mediu. Deși APM A. a solicitat lichidatorului judiciar, prin adresele nr. 2268/23.03.2011 (f. 118 - 120) și 2992/09.05.2011, să depună un memoriu de prezentare în care să fie precizată situația actuală a obiectivului (inventarul instalațiilor și a echipamentelor tehnologice, starea lor tehnică, informații privind substanțele chimice și deșeurile existente pe amplasament, modul lor de 5 stocare/eliminare, etc), Info-Dip Insolvency SPRL a ignorat cu bună știință această chestiune, dovedind lipsă de interes în respectarea normelor legale și neglijență.

Consideră că neîntocmirea unui memoriu de prezentare nu poate fi justificat de lipsa fondurilor. Așadar nu poate fi luată în considerare buna credință și intenția de soluționare a problemelor de mediu. O circumstanță agravantă este dată de împrejurarea că la momentul intrării în faliment, în halele de producție existau utilaje, unele chiar funcționale care au fost dezmembrate/vândute la întâmplare, în lipsa actului de reglementare emis de APM A.. In urma acestor acțiuni, pe amplasament a rămas o cantitate semnificativă de deșeuri periculoase si nepericuloase.

Lichidatorul judiciar invocă experiența sa din alte dosare de insolvență în care au existat deșeuri periculoase, însă în speța de față o astfel de afirmație este în defavoarea sa întrucât cunoscând legislația privind protecția mediului cu bună știință a încălcat-o. Mai mult, în mod eronat, pentru inducerea în eroare, mai arată că „ a solicitat la APM A. inventarul /evidența tuturor substanțelor monitorizate, însă in lipsa furnizării de către APM A. a unei liste a tipurilor de deșeuri deținute de societate în momentul încetării activității, societatea nu a putut completa documentația în vederea stabilirii obligațiilor de mediu" în primul rând, învederăm Onoratei Instanțe că potrivit HG nr. 856/2002, fiecare agent economic are obligația de a întocmi evidența gestiunii deșeurilor generate din activitate, în niciun caz nu revine în sarcina Agenției pentru Protecția Mediului. Mai mult, în calitate de lichidator judiciar, Info-Dip Insolvency SPRL avea obligația de a se ocupa de inventarierea activelor apelantei. Imprejurarea că a întâmpinat unele dificultăți, relațiile cu fosta conducere a societății fiind dificile și conflictuale, că a realizat inventarierea în decursul unei jumătăți de an, că a fost lipsită de resurse financiare nu reprezintă aspecte obiective care să atragă o atenuare justă a răspunderii contravenționale. în altă ordine de idei, aceste susțineri SUNT NEDOVEDITE! Potrivit propriilor afirmații, inventarierea s-a realizat în octombrie 2010, ori trebuie remarcat faptul că până în ianuarie 2014 (timp de aprox. 3 ani) societatea apelantă nu a fost în măsură să depună o documentație completă la APM A. în vederea stabilirii obligațiilor de mediu.

De asemenea, nici lipsa lichidităților, apreciaza că nu poate fi luată în considerare. Dacă timp de 3 ani apelanta a avut problema lichidităților, în mod miraculos aceasta s-a rezolvat după efectuarea controlului GNM finalizat cu aplicarea amenzii contravenționale. Oricum, așa cum a mai arătat, situația financiară a societății NU ARE LEGĂTURĂ CU FAPTA SANCȚIONATĂ -AMESTECAREA DEȘEURILOR PERICULOASE CU CELE NEPERICULOASE.

- solicită a se observa că atitudinea societății nu este de natură a conduce la aplicarea unei sancțiuni mai blânde, aceasta nu regretă fapta săvârșită și nu a demonstrat că ar fi conștientizat pericolul social al acesteia, mai mult continuă să susțină, pentru a induce în eroare instanța, că nu este responsabilă de amestecarea deșeurilor existente în halele sale.

- împrejurarea că după efectuarea controlului GNM, apelanta a inițiat unele demersuri pentru rezolvarea problemelor de mediu nu reprezintă un motiv de exonerare de răspundere, raportat la prevederile OG nr. 2/2001 și niciun teniei suficient să fundamenteze o reindividualizare a sancțiunii aplicate. Învederează că ulterior aplicării sancțiunii contestate, în data de 22.05.2014 reprezentanții GNM-CJ A. au mai efectuat un control la societatea apelantă, constatările fiind consemnate în Nota de constatare nr. 2137/22.05.2014 (anexată), prin care s-a reținut că problema deșeurilor amestecate nu a fost integral rezolvată (așa cum eronat susține apelanta), că societatea nu a efectuat analize la apele existente în decantor (măsura nr. 2 din Nota de constatare din ianuarie 2014), fiind pasibilă de aplicarea de NOI SANCȚIUNI CONTRAVENȚIONALE.

Față de aspectele mai sus menționate, întrucât contravenția săvârșită este una de pericol pentru valorile sociale ocrotite, apreciază că amenda contravențională aplicată a fost dozată în mod corespunzător și menținută în mod temeinic și legal de către instanța de fond.

In drept: art. 205 C.proc.civ, OG nr. 2/2001, Legea nr. 211/2011 în probatoriu: proba cu înscrisuri.

Anexează împuternicire de reprezentare juridică nr. 1601/19.09.2014, Nota de constatare nr. 2137/22.05.2014.

Verificand sentinta primei instante, prin prisma motivelor de apel invocate, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Mai intai, instanta de control judiciar a retinut ca procesul verbal contestat nu are vicii de natura a atrage nulitatea/anulabilitatea acestuia.

Referitor la eludarea prevederilor art. 16 si 17 din Og nr. 2/2001, instanta de control judiciar retine ca din continutul procesului verbal contestat, rezulta cu certitudine data savarsirii contraventiei.

Astfel, formularul tipizat al procesului verbal contestat este in asa fel conceput, incat are inserata mentiunea: `` …a savarsit urmatoarele fapte in data de…, ora…``. In speta, in procesul verbal contestat, s-a mentionat expres ca, petenta apelanta, ``a savarsit urmatoarele fapte in data de 09.01.2014, ora13,30…``, continuandu-se apoi cu descrierea faptei.

Asadar, nu se pune problema in speta, ca am fi in situatia unei date inexacte, sau nementionate.

Imprejurarea ca, procesul verbal contestat a fost incheiat la data de 05.02.2014, nu reprezinta un argument care sa justifice sustinerile apelantei, privind inexactitatea datei. Aceasta intrucat, insusi legiuitorul permite intocmirea procesului verbal de contraventie la o data ulterioara comiterii/constatarii faptei, cata vreme, potrivit art. 13 alin.1 din Og nr.2/2001, aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei, iar potrivit art. 14 alin.1 din Og nr. 2/2001, executarea sanctiunilor contraventionale, se prescrie daca, procesul verbal de constatare a contraventiei, nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.

In speta, data savarsirii faptei fiind 09.01.2014, (aceeasi cu data constatarii faptei), rezulta ca, pentru a nu se prescrie, sanctiunea amenzii contraventionale, trebuia aplicata in termen de 6 luni de la data de 09.01.2014, astfel ca, cel tarziu in acelasi termen, de 6 luni de la data de 09.01.2014, putea fi incheiat si procesul verbal de contravenție.

Altfel spus, nu exista nici un impediment legal ca incheierea procesului verbal si aplicarea sanctiunii sa se faca dupa constatarea savarsirii contraventiei.

Răspunzând susținerilor apelantei, conform cărora, odata constatata savarsirea faptei- la 09.01.2014, nu s-ar justifica întocmirea procesului verbal de contravenție la o data ulterioara- anume la 05.02.2014, instanța de control judiciar reaminteste ca, cel putin in considerarea necesitatii unei juste aprecieri asupra individualizarii sanctiunii, prin prisma criteriilor de individualizare oferite de art.21 alin.3 din Og nr.2/2001, se justifica întocmirea procesului verbal de contravenție la o data ulterioara constatarii savarsirii faptei.

Din perspectiva tuturor celor mai sus expuse, este evident ca, intocmirea Notei de constatare din 21.01.2014, se circumscrie tocmai necesitatii unei juste aprecieri asupra individualizarii sanctiunii, prin prisma criteriilor de individualizare oferite de art.21 alin.3 din Og nr.2/2001, daca se are in vedere faptul ca la punctul nr.14, sunt cuprinse detalii privind atitudinea petentei, ulterior constatării contravenției, iar la punctul 15, se mentioneaza ca, eventualele sanctiuni se vor comunica la termenele prevazute de lege. (fl.30, dosarul primei instante)

Pe de alta parte, este evident ca Nota de constatare are o natura juridica si efecte diferite de procesul verbal de contraventie, cata vreme contine si masurile dispuse pentru viitor in sarcina petentei, respectiv termenele de realizare a acestora.

Referitor la invocata eludare a prevederilor art.16 alin.7 din Og nr.2/2001, privind acordarea posibilitatii reale petentei de a formula obiectiuni, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Pretinsa vatamare cauzata de imposibilitatea formularii obiectiunilor cu ocazia incheierii procesului verbal de contraventie, este inlaturata prin posibilitatea supunerii acestuia, controlului de legalitate si temeinicie al instantei de judecata, ceea ce inseamna, raportat la prevederile art.174-177 din Codul de Procedura Civila, ca, din aceasta perspectiva, nu poate fi retinuta nulitatea procesului verbal de contraventie.

In plus, prin Decizia nr. XXII /2007, ICCJ, a admis recursul in interesul legii, cu privire la consecintele nerespectarii cerintelor inscrise in art. 16 alin. 7 din Og Nr. 2/2001, (privind incunostiintarea contravenientului asupra dreptului de a face obiectiuni cu privire la actul de constatare), stabilind ca, nerespectarea acestora atrage nulitatea relativa a procesului verbal de constatare a contraventiei, nulitate care, potrivit art. 174-177 din Codul de Procedura Civila, devine operanta numai in ipoteza in care, vatamarea pricinuita partii, nu se poate inlatura decat prin anularea procesului verbal. Ca atare, chiar daca vatamarea se prezuma, pentru a opera nulitatea, trebuie indeplinita si conditia ca, ea (vatamarea) sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea procesului verbal.

Or, in speta, procesul verbal contestat, a fost supus cenzurii instantei, sub aspectul legalitatii si temeiniciei sale.

Instanta retine ca, nimic nu a impiedicat-o pe petenta apelanta ca, prin plangerea formulata impotriva procesului verbal astfel incheiat, sa indice toate imprejurarile de natura a contribui la justa apreciere asupra starii de fapt si de drept, asupra legalitatii procesului verbal contestat- ceea ce de altfel a si facut- accesul liber si direct la justitie nefiindu-i ingradit.

Faptul ca legiuitorul a permis nu numai consemnarea obiectiunilor celui caruia i se aduce o acuzatie de catre agentii constatatori, dar si posibilitatea accesului la justitie pentru stabilirea adevarului celor constatate, prin formularea plangerii impotriva procesului verbal de contraventie, reprezinta o garantie suficienta pentru drepturile petentei apelante.

In plus, cata vreme Nota de constatare din 21.01.2014, a fost intocmita anterior incheierii - la data de 05.02.2014- a Procesului verbal de constatare a contraventie contestat si contine punctul de vedere al reprezentantului petentei ( exprimat de cei doi practicieni in insolventa imputerniciti in acest sens) in legatura cu aspectele constatate cu ocazia controlului din 09.01.2014, (pct.14) continutul acesteia fiind asumat prin aplicarea stampilei lichidatorului judiciar al petentei si a semnaturii imputernicitilor acestuia, nu se mai poate sustine ca, la momentul intocmirii procesului verbal de contraventie, nu a putut fi avuta in vedere si pozitia lichidatorului judiciar ca reprezentant al petentei, pe care nimic nu l-a impiedicat ca, la data de 21.01.2014, sa ridice obiectiuni cu privire la starea de fapt constatata la 09.01.2014, obiectiuni care sa solicite a fi consemnate in Nota de constatare, cata vreme i s-a cerut prezenta si punctul de vedere, respectiv sa solicite sa fie avute in vedere ulterior, cu ocazia intocmirii procesului verbal de contraventie- la data de 05.02.2014.

In fine, potrivit art. 19 din O. G. 2/2001, procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina de catre agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.

Din textul de lege precitat, rezulta in mod lipsit de echivoc ratiunea pentru care se impune semnarea procesului verbal de catre un martor, anume aceea de a confirma cele trei situatii, expres si limitativ prevazute de catre legiuitor, in care procesul verbal nu este semnat de contravenient.

In speta, procesul verbal contestat, nu a fost semnat de catre petenta intrucat, potrivit mentiunilor agentului constatator, aceasta nu a fost de fata - la momentul intocmirii lui, 05.02.2014- subl.ns. tehnoredactor ABA .

Procesul verbal nu este semnat nici de catre vreun martor, intrucat, potrivit mentiunilor agentului constatator, nu s-a putut identifica un martor la sediul C J A., al GNM, insa, acest aspect, nu reprezinta o cauza de anulabilitate a procesului verbal, neputandu-se retine existenta vreunei vatamari cauzate petentei, care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea procesului verbal de contraventie.

Aceasta intrucat, astfel cum s-a retinut in cele ce preced, nimic nu a impiedicat petenta ca, prin plangerea formulata impotriva procesului verbal astfel incheiat, sa indice toate imprejurarile de natura a contribui la justa apreciere asupra starii de fapt si de drept, accesul liber si direct la justitie nefiindu-i ingradit.

Referitor la descrierea faptei retinute in sarcina apelantei in procesul verbal contestat:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.02.2014, petenta S.C. UNELTE S. ACCESORII S.A. reprezentată prin lichidator judiciar Info Dip Insolvency SPRL a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 40.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 27 alin. 1 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și sancționată de art. 61 alin. 1 lit. a) din același act normativ.

În fapt s-a reținut că, în data de 09.01.2014, ora 13.30, ca urmare a unei sesizări, s-a efectuat control la punctul de lucru al petentei situat în A. I., ., constatându-se existența în halele de producție numite Sculăria V., Acoperiri metalice, Fabricație, Stație neutralizare și Tratamente, a unui volum de peste 30 mc deșeuri periculoase(ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate, recipienți metalici de 220 litri contaminați, recipienți de material plastic de 10-30 litri contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare) și deșeuri nepericuloase(cabluri electrice uzate, pământ, materiale de construcție, conducte de plastic distruse, sticlă spartă, etc) amestecate, dispersate pe pardoselile halelor menționate. S-au efectuat 28 de instantanee foto în data de 09.01.2014. Controlul a fost finalizat prin încheierea notei de constatare nr.52 a GNM CJ A.. Nota de constatare s-a încheiat la sediul CJ A. a GNM în data de 21.01.2014, în prezența reprezentanților împuterniciți ai . SA.

Potrivit art. 27 alin.1 din Legea 211/2011, producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase, inclusiv comercianții și brokerii care pot intra fizic în posesia deșeurilor au obligația să nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale.

Potrivit alin.2 din Legea 211/2011, amestecarea include diluarea substanțelor periculoase.

Potrivit art. 60 alni.1 litera a din Legea 211/2011, următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, încălcarea dispozițiilor art. 27 alin.1.

Raportat la starea de fapt retinuta in procesul verbal contestat si la continutul constitutiv al contraventiei relevat de textul art.27 alin.1 din Legea 211/2011, instanta de control judiciar retine ca, descrierea faptei, permite incadrarea acesteia in continutul constitutiv al contraventiei prevazute de art. 27 alin.1 din Legea 211/2011, cata vreme, s-a retinut, existenta unui volum de peste 30 mc deșeuri periculoaseidentificate expres de agentul constatator ca fiind: ulei uzat, cianură cristalizată, haine de protecție uzate, recipienți metalici de 220 litri contaminați, recipienți de material plastic de 10-30 litri contaminați, nămoluri de la galvanizare și neutralizare și deșeuri nepericuloaseidentificate de asemenea expres de agentul constatator ca fiind: cabluri electrice uzate, pământ, materiale de construcție, conducte de plastic distruse, sticlă spartă, etc. amestecate, dispersate pe pardoselile halelor menționate.

Ca atare, este responsabilitatea agentilor constatatori ai institutiilor abilitate sa identifice si sa indice expres in actele de constatare, materialele si substantele care au natura deseurilor periculoase, respectiv a deseurilor nepericuloase, astfel cum s-a procedat si in speta de fata, ramanand ca cei care contesta natura de deseuri periculoase a acestora, sa-si motiveze sustinerile si sa dovedeasca contrariul.

Oricum in speta, petenta apelanta, nu si-a asumat a contesta natura de deseuri periculoase a uleiului uzat, cianurii cristalizate, hainelor de protecție uzate, recipienților metalici de 220 litri contaminați, recipienților de material plastic de 10-30 litri contaminați, nămolurilor de la galvanizare și neutralizare, limitandu-se sa sustina ca, fapta nu ar fi clar individualizata, cata vreme, nu rezulta nici amestecul si nici care sunt substantele periculoase prevazute de Legea 211/2011.

Referitor la lipsa vinovatiei petentei apelante in savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa:

In speta, persoana juridica sanctionata contraventional este S.C. Unelte S. Accesorii SA, nicidecum lichidatorul judiciar al acesteia.

Imprejurarea ca fata de S.C. Unelte S. Accesorii SA, a fost deschisa procedura insolventei, aflandu-se in faliment, este lipsita de releventa si nu poate constitui o cauza exoneratoare de raspundere, cata vreme, potrivit art. 113-115 din Legea 85/2006, odata desemnat, lichidatorul judiciar are obligatia legala de a proceda la sigilarea si inventarierea bunurilor debitorului si de a uza de toate procedurile legale in acest scop. Aceasta cu atat mai mult in considerarea faptului ca, potrivit propriilor sustineri, lichidatorului judiciar nu i s-a predat un inventar al problemelor de mediu.

Faptul ca fostii reprezentanti- de jure sau de facto- ai petentei apelante S.C. Unelte S. Accesorii SA, au impiedicat lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor legale, nu poate reprezenta o cauza de exonerare a raspunderii contraventionale a petentei care, ca subiect de drept distinct de reprezentații sai – fie ca e vorba de fostii administratori sociali, de fostul administrator special, de fosti asociati sau de administratorul/lichidatorul judiciar- este ținuta de respectarea obligațiilor legale, in speța de obligația negativa, de a nu amesteca diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale. Or, este incontestabil ca, petenta, se poate regresa, impotriva celor despre care, actualul sau reprezentant - lichidatorul judiciar, sustine ca au tergiversat in mod culpabil, inventarierea activelor debitoarei, determinand astfel, in opinia lichidatorului judiciar si savarsirea contraventiei prevazute de art.27 alin.1 raportat la art. 60 alin.1 litera a din Legea 211/2011.

Obligatia negativa (de a nu face) antementionata, fiind una de rezultat si nu de mijloace, odata constatata neindeplinirea ei, motivele care au determinat intarzierea indeplinirii ei, sunt lipsite de relevanta sub aspectul existentei vinovatiei, ele putand constitui cel mult, elemente de circumstantiere, de natura a fi avute in vedere eventual, cu ocazia individualizarii sanctiunii, aspecte ce urmeaza a fi analizate infra.

Asa fiind, in mod corect a sustinut intimata ca, imprejurarea că anterior controlului GNM din 09.01.2014 și ulterior acestuia, apelanta, prin intermediul unei alte societăți, a transportat în vederea eliminării o parte din deșeurile periculoase nu reprezintă un motiv de exonerare de răspundere, având în vedere contravenția reținută în sarcina sa, raportat la prevederile OG nr. 2/2001.

Tot astfel, consecvent cu toate cele ce preced, demersurile efectuate la nivelul anului 2011, la APM A., de către lichidatorul judiciar, pentru a i se comunica inventarul/evidenta tuturor substanțelor monitorizate ale petentei, nu justifica neindeplinirea de către aceasta, la nivelul anului_14, a obligației negative, de a nu face, adică de a nu amesteca diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale, reglementata de art.27 alin.1 din Legea 211/2011. Dovada ca, lichidatorul judiciar a gasit solutia rezolvarii impedimentelor derivand din lipsa inventarului privind substantele monitorizate de APM si, in vederea rezolvarii problemelor de mediu ale societatii, a contactat ., cu care a incheiat contractul nr.5161/5735/13.11.2013.

Faptul ca, antementionatul contract a fost incheiat abia la finele anului 2013, datorita invocatei lipse a lichiditatilor petentei falite, nu poate constitui o cauza exoneratoare de raspundere, intrucat, din 2011, pana in 2013, lichidatorul judiciar a beneficiat de un interval de timp cel putin rezonabil pentru a responsabiliza participantii la procedura insolventei, interesati in maximizarea sau cel putin conservarea patrimoniului debitoarei prin evitarea acumularii de debite constand in amenzi contraventionale, de a avansa sumele necesare rezolvarii problemelor de mediu ale acesteia, sau de a aproba achitarea acestor sume din lichiditatile existente in patrimoniul petentei. De altfel, insusi lichidatorul judiciar al petentei admite in motivele de apel, ca, demersurile de solutionare a problemelor de mediu, au fost demarate in noiembrie 2013, iar aprobarea Comitetului Creditorilor a intervenit in 07.03.2014- adica dupa aproximativ 3 luni –subl.ns. tehnoredactor ABA.

Astfel, se pune in mod legitim intrebarea: ``Daca demersurile de solutionare a problemelor de mediu, ar fi fost demarate in cursul anului 2011 sau 2012, raportat la intervalul relativ scurt de timp, dupa care a intervenit aprobarea Comitetului Creditorilor - aproximativ 3 luni- se mai ajungea ca la finele anului 2013/ inceputul anului 2014, petenta sa nu-si fi indeplinit obligatia reglementata de art. 27 alin.1 din Legea 211/2011? ``

De vreme ce aprobarea Comitetului Creditorilor a intervenit dupa aproximativ 3 luni de la demararea acestora, daca demersurile de solutionare a problemelor de mediu, ar fi fost demarate in cursul anului 2011 sau la inceputul anului 2012, nu se mai ajungea ca la finele anului 2013/ inceputul anului 2014, petenta sa nu-si fi indeplinit obligatia reglementata de art. 27 alin.1 din Legea 211/2011, ci dimpotriva, se poate prezuma rezonabila ca, cel tarziu la finele anului 2012, inceputul anului 2013, petenta si-ar fi indeplinit obligatia reglementata de art. 27 alin.1 din Legea 211/2011.

Tocmai de aceea, imprejurarea ca, la data de 10.01.2014, au fost incheiate ultimele procese verbale de predare deseuri catre ., nu poate fi privita nici macar ca un element de circumstantiere in favoarea petentei apelante, ci, ca o dovada ca, dupa doar doua luni fara trei zile de la incheierea contractului de preluare a deseurilor, activitatea de preluare a acestora a fost finalizata, ceea ce denota ca, pasivitatea culpabila a petentei – oricare ar fi reprezentantii sai – a determinat neindeplinirea de catre aceasta, a obligatiei reglementate de art. 27 alin.1 din Legea 211/2011.

Asa fiind, referitor la individualizarea sanctiunii aplicate prin prisma criteriilor oferite de 21 alin.3 din Og nr. 2/2001, instanta de control judiciar retine ca, in speta nu se poate dispune inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate, dat fiind faptul ca apararile formulate atat in fata primei instante cat si in apel, denota ca petenta, nici macar dupa sanctionarea sa contraventionala, nu a inteles responsabilitatile ce-i revin, interesul sau major fiind unul de natura pecuniara, anume acela de a obtine . alta exonerarea de plata amenzii contraventionale.

Or, potrivit dispozițiilor art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite iar conform art. 7 alin.2 din același act normativ: avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă.

În speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege mai sus menționat, neputându-se considera că fapta reținută în sarcina petentei apelante prezintă un grad de pericol social redus; dimpotriva, ratiunea si spiritul reglementarilor legale in materie, releva faptul ca gravitatea faptei rezida in primul rand in impactul si consecintele negative, cauzate de eludarea dispozitiilor legale, constand in obligația producătorilor și deținătorilor de deșeuri periculoase, de a nu amesteca diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale.

Raportat la valoarea socială ocrotită –mediul inconjurator, contravenția prev.de art.27 alin.1 raportat la art. 60 alin.1 litera a din Legea 211/2011, prezintă un grad de pericol social abstract foarte ridicat, ilustrat în primul rând de limitele ridicate ale amenzii stabilite de legiuitor pentru sancționarea acesteia- de la 20.000 lei, la 40.000 lei.

În ceea ce privește consecințele achitării amenzii asupra patrimoniului societății, acestea puteau fi evitate, în măsura în care petenta apelanta respecta întru-totul prevederile legale.

Mai mult, nimic nu a impiedicat-o pe recurenta petenta ca, in cel mult 48 de ore de la data comunicarii procesului verbal de contraventie, sa achite suma de 10.000 lei, ceea ce indiscutabil era de natura a-i afecta mai putin patrimoniul, fata de suma de 40.000 lei, fara ca, achitarea celor 10.000 lei, sa o impiedice sa conteste procesul verbal de contraventie sau sa insemne o recunoastere a vinovatiei. Cu o minima diligenta si prudenta, petenta apelanta putea sa achite cei 10.000 lei, prezervandu-si astfel lichiditatile necesare, in conditiile in care este in insolventa.

În absența unor împrejurări obiective și concrete, care sa fi fost dovedite de petenta apelanta, in sensul justificarii înlocuirii amenzii cu sancțiunea AVERTISMENT, nici prima instanța, nici instanta de control judiciar nu au nici un temei pentru a proceda la reindividualizarea sancțiunii.

Așadar, raportat la toate cele ce preced, atitudinea petentei relevă faptul că aceasta nu conștientizează că a săvârșit o faptă ilicită și nu regretă comiterea acesteia, sens în care aplicarea unei sancțiuni mai blânde decât amenda stabilita prin procesul verbal contestat nu este în măsură să realizeze o prevenție eficientă cu privire la săvârșirea altor fapte contravenționale, precum și o sancționare corectă în funcție de circumstanțele concrete existente la încheierea procesului –verbal.

Comportamentul petentei, ulterior datei de 09.01.2014, cand a fost constatata savarsirea faptei si masurile luate de aceasta pana la data de 21.01.2014 si in continuare, nu reprezinta decat ceea ce trebuia petenta apelanta sa realizeze anterior constatarii savarsirii contraventiei de catre intimata, fiind incontestabil ca neluarea respectivelor masuri ori, stoparea procedurilor privind preluarea in vederea eliminarii, a deseurilor detinute de petenta, nu faceau decat sa o expuna la noi sanctiuni.

Daca s-ar accepta sustinerile petentei apelante, in conformitate cu care, un asemenea comportament, ar trebui privit cel putin ca o circumstanta de atenuare a raspunderii in sensul reducerii sanctiunii amenzii contraventionale aplicate sau inlocuirii ei cu avertisment, ar lipsi de efect vointa legiuitorului si scopul preventiv al sanctionarii unor asemenea fapte .

Raportat la cele de mai sus, tribunalul constată că amenda aplicată este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei, astfel ca si din aceasta perspectiva, solutia primei instante este rezultatul corectei aplicari si interpretari a legii.

Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse, retinand ca este nefondat, in temeiul art. 480 alin.1 din Codul de Procedura Civila, va respinge apelul declarat de apelanta S.C. Unelte S. Accesorii SA, prin lichidator judiciar INFO- DIP INSOLVENCY SPRL, împotriva Sentinței Civile nr. 1163/2014 a Judecătoriei Alba Iulia.

In temeiul art. 453 din acelasi act normativ, raportat la solutia dispusa, va respinge cererea apelantei privind acordarea cheltuielilor de judecată avansate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta S.C. Unelte S. Accesorii SA, prin lichidator judiciar INFO- DIP INSOLVENCY SPRL, împotriva Sentinței Civile nr. 1163/2014 a Judecătoriei Alba Iulia.

Respinge cererea apelantei privind acordarea cheltuielilor de judecată avansate în cauză.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 11.12.2014.

Președinte, M. P.		Judecător, B. A. A.
	Grefier, R. C.

Red.Tehnored. ABA.

4 ex./11.01.2015

Jud.fond – A. G.

← Pretentii. Sentința nr. 540/2014. Tribunalul ALBA		Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 775/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 74/2014. Tribunalul ALBA Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 105/2014. Tribunalul ALBA Pretentii. Sentința nr. 541/2014. Tribunalul ALBA Pretentii. Sentința nr. 540/2014. Tribunalul ALBA Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 775/2014. Tribunalul ALBA