Pretentii. Sentința nr. 998/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 998/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 1904/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 998/C./2014
Ședința publică de la 06 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. P.- Președinte Secție
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul S. V. D. în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A. și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat J. R. pentru reclamant, lipsind pârâtele.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că:
La data de 02.04.2014 reclamantul a depus la dosar o adresă prin care precizează că domiciliul este în A. I. .. 11 jud. A.. La adresă a anexat taxă judiciară de timbru în sumă de 300 lei.
La data de 23.04.2014 DGRFP B. în numele și pentru AJFP A. a depus întâmpinare .
La data de 05.05.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare .
La data de 05.06.2014 reclamantul a depus la dosar nota de cheltuieli la care a anexat chitanța onorariu avocat în sumă de 500 lei.
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța, în baza art. 237 pct. 7 raportat la art. 258, 265 din NCPC, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în baza art. 238 din NCPC estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind azi. .
Instanța deliberând mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal invocată de pârâta o va respinge întrucât conform art. 5 al. 5 din OUG 50/2008 taxa de poluare se calculează de autoritatea fiscală competentă iar potrivit alin. 4 din același articol taxa se plătește de contribuabil într-un cont distinct, deschis la unitățile Trezoreriei statului pe numele Administrației Fondului pentru Mediu. HG 686/2008 la art. 3 stabilește organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală competent să gestioneze respectiv să calculează și încasează)această taxă, mai exact administrațiile finanțelor publice teritoriale unde contribuabilul este înregistrat din punct de vedere fiscal și în cadrul cărora funcționează unitățile de trezorerie.
Avocatul reclamantului susține că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată conform notei depuse.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului A. în dosar nr._ reclamantul S. V. D. în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A. și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. a solicitat obligarea pârâtelor sa restituie reclamantului, dobânda legală aferentă sumei de 3007 lei, achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare și pentru perioada cuprinsă între data plății taxei și data formulării cererii de restituire a sumei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că i-a fost admisă cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare, însă dobânda i-a fost acordată de la data cererii de restituire și nu de la data plății taxei a cărei restituire a solicitat-o.
În drept au fost invocate Decizia CJUE I. M. din data de 18.04.2013,art.148 alin.2 din Constituția României; L 554/2004.
Cererea a fost legal timbrata.
Pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. în numele și pentru ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând în esență că taxa pe poluare constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu. Având în vedere dispozițiile art. 12, 14 și art. 22 din L 500/2002 privind finanțele publice organele fiscale teritoriale nu pot restitui sumele gestionate de alt ordonator de credite, în speță Administrația Fondului pentru Mediu, indiferent că este vorba de taxa pe poluare sau de dobânda aferentă acestei taxe.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin sentința administrativă nr. 2072/C./2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, rămasă irevocabilă a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant pentru restituire taxă de primă înmatriculare și au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma achitată cu titlu de taxa de primă înmatriculare, precum și dobânda legală aferentă sumei începând cu data cererii de restituire și până la restituirea efectivă.
Ulterior pronunțării hotărârii mai sus menționată, la data de 18.04.2013, în Cauza C-565/11 (M. I. împotriva AFP Sibiu, AFM), CJUE a soluționat cererea de pronunțare a unei decizii preliminare formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu, care privește interpretarea dreptului Uniunii în raport cu un regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei respective.
Cu această ocazie, s-a reținut că „atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C‑397/98 și C‑410/98, R.., p. I‑1727, punctele 87-89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C‑446/04, R.., p. I‑_, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, precum și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich și alții, C‑113/10, C‑147/10 și C‑234/10, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 65).”
Curtea a arătat că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. „Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii „.
Astfel, Curtea a reținut că, în speță, un regim precum cel prevăzut de art.124 Cod pr. fiscală, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință deoarece „ (..) această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Având în vedere cele de mai sus, (..) dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe care sunt sesizate cu o problemă similară.
În consecință, instanța constată că cererea reclamantului este întemeiată, astfel că va fi admisă, iar în baza art. 453 NCPC vor fi obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată formulate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. V. D. cu domiciliul în A. I., ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A. I. cu sediul în A. I., ., jud. A. și DIRECȚIA G. FINANȚELOR PUBLICE A. cu sediul în A. I., ., jud. A..
Obligă pârâții să restituie reclamantului dobânda aferentă sumei de 3007 lei, conform Codului de procedură fiscală, începând cu data de 28.01.2008 și până la data de 26.12.2011.
Obligă pârâții la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul A..
Pronunțată in ședința publica din 06.06.2014.
Președinte, A. C. P. Președinte Secție | ||
Grefier, R. C. |
Red. Tehnoredact PAC/ 5 ex./10.06.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1215/2014. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 155/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
