Anulare act administrativ. Sentința nr. 71/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 71/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1633/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 71/C./2015
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B. B.
Grefier M. R.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta S. L. R. și pe pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat Jidvean A. pentru reclamantă și consilier juridic F. M. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocatul reclamantei depune la dosarul cauzei adresă emisă de Primăria Mun. B., cu privire la cererea reclamantei, de eliberare a dovezii prin care s-a solicitat acordarea alocației de stat.
Avocatul reclamantei susține că, astfel cum reiese și din adresa emisă de Primăria Mun. B., actele au fost comunicate pârâtei, conform borderoului anexat.
Reprezentantul pârâtei depune la dosarul cauzei cererea reclamantei, de acordare a alocației de stat pentru minori, un exemplar din acestea comunicându-se și cu avocatul reclamantei.
La interpelarea instanței, reprezentanții ambelor părți susțin că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în baza disp. art. 244 din Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea judecătorească.
Instanța, în baza disp. art. 392 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocatul reclamantei solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată, în sensul anulării deciziilor de respingere a acordării alocațiilor de stat pentru minorii S. Alexia M. și S. Darius I., cu obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de admitere a cererilor reclamantei, în sensul stabilirii și acordării alocației pentru cei doi minori.
Susține că, în mod nejustificat, pârâta a respins solicitarea reclamantei, fără a avea în vedere faptul că cei doi minori nu au beneficiat de alocație de stat în celălalt stat membru al Uniunii Europene. Arată că acest lucru a fost dovedit cu decizia emisă în Spania, care a fost ulterior tradusă și depusă la dosarul cauzei. Fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, pentru motivele expuse pe larg în conținutul întâmpinării.
Susține că, faptul că reclamanta nu a solicitat acordarea alocației de la statul spaniol, potrivit art. 2, 11 și 17 din Regulamentul Uniunii Europene nr. 883/2004, nu îi acordă reclamantei posibilitatea primirii acestei locații de la statul român. Arată că, în formularul E411, pct. 6.2, se reține că reclamanta nu a formulat cerere în fața statului spaniol, însă susține că, dacă reclamanta formula o cerere, avea dreptul de a primi o alocație de 24,25 Euro – pentru fiecare minor.
Precizează că nesolicitarea alocației în fața statului spaniol nu îi acordă dreptul primirii acesteia din partea statului român, alocațiile putând fi acordate din partea statului român doar în situațiile în care nu sunt întrunite condițiile de acordare ale statului spaniol.
Susține că faptul că statul spaniol a comunicat că venitul unuia din părinți depășește limita de plafon de 15.000 Euro/an, în luna august 2013, ulterior emiterii deciziilor de respingere a acordării alocațiilor, nu atrage anularea acestor decizii.
Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza disp. art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 11.03.2014, reclamanta S. L. R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A., ca, prin hotărâre, să se dispună:
- Anularea Deciziei nr._ de respingere a acordării alocației de stat pentru minorii S. Alexia M. și S. Darius I.;
- Obligarea pârâtei să emită decizie de acordare a alocației de stat pentru minorii S. Alexia M. și S. Darius I.:
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta susține că, în cursul anului 2013, a solicitat pârâtei acordarea alocației de stat pentru minorii S. Alexia M. și S. Darius I., însă, prin decizia contestată, pârâta a respins cererea sa, cu motivarea că soțul reclamantei – tatăl minorilor, muncește în Spania, astfel că minorii nu pot beneficia de alocație de stat în România, întrucât nu s-a făcut dovada că nu primesc alocație în Spania.
Arată că a depus cerere pentru plata alocației de stat pentru minori în Spania, însă statul spaniol a refuzat acordarea alocației pentru cei doi minori, astfel că respingerea cererii de plată a alocației de stat de către pârâtă este nejustificat.
Consideră că cererea pe care a formulat-o a întrunit toate condițiile prevăzute de legislația în vigoare, astfel că nu se justifică refuzul acordării acestui drept.
Mai arată că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a acestui conflict, solicitând pârâtei, prin notificarea înregistrată sub nr._/04.09.2013, să anuleze decizia nr._ de respingere a acordării alocației de stat pentru minorii S. Alexia M. și S. Darius I. și să emită o decizie prin care să acorde alocația de stat pentru cei doi minori, dar cererea sa a fost respinsă.
Fața de cele de mai sus, solicită admiterea acțiunii.
În drept: Legea nr. 61/1993.
În probațiune, copia adresei nr._/04.09.2013, decizia de neacordare a alocației de stat din Spania, traducerea deciziei din Spania.
La data de 09.04.2014, pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială A. a formulat întâmpinare, prin care solicită a se respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S. L. R. ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta susține următoarele:
1. Prin acțiunea în contencios administrativ formulată, reclamanta S. La ura R. a solicitat anularea deciziei nr._ emisă de AJPIS A., privind respingerea cererii de acordare a alocației de stat pentru minorii S. Alexia și S. Darius I..
Consideră neîntemeiată acțiunea, deoarece la data depunerii cererii și a actelor doveditoare, precum și la data emiterii deciziei nr._/16.07.2013, rezultă că reclamanta nu a solicitat de la autoritățile din Spania, acordarea alocației de stat pentru cei doi minori.
Arată că cele de mai sus rezultă din formularul E411, la pozițiile 6.1 și 6.2 completate de autoritățile spaniole, care confirmă că reclamanta desfășoară activitate profesională în Spania începând cu data de 04.02.2009, că nu a formulat o cerere pentru acordarea alocației de stat, iar dacă ar fi solicitat, avea dreptul la 24,25 euro/lună, pentru fiecare copil.
Din documentele depuse de reclamantă la AJPIS A., formularul E 411 și Solicitarea suplimentară de informații, rezultă că nu a depus o cerere în statul competent, respectiv Spania, pentru acordarea prestațiilor sociale.
Or, potrivit Regulamentului (CE) NR. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, art.2(l), pct.17 din Partea introductivă și art. 11 din Titlul II. stabilirea legislației aplicabile, statul competent pentru acordarea prestațiilor sociale (alocația de stat) pentru minorii S. Alexia și S. Darius I., este Spania, motivat de faptul că tata desfășoară activitate salariată în Spania, iar mama, nu realizează venituri în România. Citează din actul normativ invocat mai sus:
„(1) Persoanele cărora li se aplică prezentul regulament sunt supuse legislației unui singur stat membru. Această legislație se stabilește în conformitate cu prezentul titlu.
(2) In aplicarea prezentului titlu, persoanele cărora li se acordă o prestație în numerar ca urmare sau ca o consecință a desfășurării unei activități salariate sau independente se consideră că desfășoară activitatea menționată. Această dispoziție nu se aplică în cazul pensiei de invaliditate, pentru limită de vârstă sau de urmaș sau al indemnizațiilor pentru accidente de muncă, boli profesionale sau al prestațiilor de boală în numerar, care acoperă tratamentul pentru o perioadă nelimitată.
(3) Sub rezerva articolelor 12-16:
(a) persoana care desfășoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru respectiv;"
Față de cele ce preced, consideră că aplicarea dispozițiilor legale incidente speței, s-a făcut în mod corect, AJPIS A. a stabilit corect statul competent să acorde prestațiile familiale/alocația de stat, respectiv Spania.
Faptul că reclamanta nu a solicitat acest drept din Spania nu o îndreptățește să îl solicite din România. Aplicarea Regulamentului nr.883/2004 este obligatorie nu facultativă pentru toate statele membre U.E. inclusiv Elveția.
Aplicarea unitară a acestor prevederi legale, înlătură situațiile ca aceeași familie să beneficieze de aceleași prestații familiale din mai multe state europene. Astfel, în situația în care reclamanta primește alocația de stat din România în baza legislației interne, poate ulterior să solicite acest drept și din Spania, pentru perioada anterioară, deoarece până în prezent nu 1-a solicitat.
Din acest motiv se folosește formularul E 411 de către statele comunitare, din care rezultă situația familială, veniturile realizate, dacă persoana are dreptul la prestații familiale, dacă le-a solicitat sau nu, etc.
Susține că, din documentele depuse, rezultă că reclamanta nu a solicitat alocația de stat de la autoritățile spaniole, până la data de 16.07.2013, data emiterii deciziei de respingere a acordării alocației de stat, deși îndeplinea condițiile legale din acel stat și putea beneficia de acest drept. Potrivit art.2 alin. 1 din Regulament, acesta se aplică atât resortisanților într-un stat membru, cât și membrilor de familie și urmașilor acestora. în speța de față, dacă tata realizează venituri în Spania, drepturile familiale, respectiv dreptul la alocația de stat, se acordă de statul spaniol.
Cu titlu de practică judiciară, a indicat Decizia nr._/2013, Dosar nr._ a Curții de Apel A. I..
2. Deoarece reclamanta în cauza de față a depus la dosar o adresă de la autoritățile spaniole Provincia Zaragoza eliberată la data de 17.10.2013, din care rezultă că „depășește limita de venit", rezultă că, în prezent poate îndeplini condițiile de acordare a alocației de stat de la statul Român, urmând să-și depună cerere și acte doveditoare la primăria de domiciliu pentru acordarea alocației de stat, conform Legii nr.61/1993 privind alocația de stat.
Precizează că documentul menționat mai sus nu a fost depus de reclamantă la AJPIS A. până în prezent.
Față de această situație, acest capăt de cerere este prematur formulat, deoarece acordarea dreptului se poate face pe cale administrativă, dacă se depune cerere și acte doveditoare, conform dispozițiilor legale incidente în materie.
În concluzie, solicită respingerea acțiunii reclamantei S. L. R. ca neîntemeiată.
În drept: Legea nr. 61/199, art.2,6,7, H.G.R. nr.577/2008, art.3,7,9, REGULAMENTUL (CE) NR. 883/2004 al parlamentului european și al consiliului, art.1,2,10,11,17 și următoarele.
La termenul de judecată din data de 02.12.2014, în cadrul ședinței publice, reclamanta a depus la dosarul cauzei precizare de acțiune, prin care solicită și anularea Deciziei nr._ de respingere a acordării alocației de stat pentru minorul S. Darius I. și a Deciziei nr._ de respingere a acordării alocației de stat pentru minora S. Alexia M.;
În rest, își menține acțiunea așa cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin deciziile nr._/16.07.2013 respectiv nr._/16.07.2013 emise de către pârâtă s-a respins cererea de acordare a alocației de stat pentru minorii S. ALEXIA M. respectiv S. DARIUS I..
Așa după cum rezultă din actele sus-menționate, motivul respingerii acestor cererii constă în împrejurarea că “ conform art. 11 din Reg 883/2004 – R.L. are acte de reședință și desfășoară activitate profesională în Spania”.
Potrivit adresei aflate la fila 28 dosar emisă de Institutul Național de Asigurări Sociale - Direcția Provinciei Zaragoza rezultă că reclamanta nu încasează alocație de stat pentru îngrijire copii aflați în întreține în statul spaniol.
Conform Cererii de informații privind dreptul la prestații familiale în statul de reședință al membrilor familiei - formular E411 – filele 32, 33 dosar rezultă că reclamanta din prezenta cauză a exercitat activitate profesională în perioada 13.11.2008 – 04.06.2009 și 08.02.2011 – 04.08.2011 și nu a formulat cerere de acordare a alocației de stat.
Prin adresa emisă la data de 18.08.2014 Guvernul Spaniei – Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale - Institutul Național de Asigurări Sociale a comunicat “că în urma examinării datelor înregistrate …certifică că d-nei L. R. S. cu N.I.E. X6500077R i s-a refuzat acordarea prestației familiale pentru copil aflat în întreținere prin Rezoluția din 17.10.2013 și nu a făcut nicio contestație la aceasta în termenul legal prevăzut de lege”.
Așa după cum rezultă din adresele care au însoțit cererea, reclamanta din prezenta cauză locuiește împreună cu copii în localitatea B., minorii nebeneficiind de alocație de stat la momentul introducerii cererii nici din partea statului spaniol nici din partea statului roman.
Prin răspunsul aflat la fila 5 dosar și prin apărările formulate instanța reține că pârâta din prezenta cauză a justificat neacordarea alocației de stat justificat de împrejurarea că statul care trebuie să acorde alocația de stat este statul spaniol iar reclamanta din prezenta cauză nu a depus cerere de acordare a alocației de stat Spania.
Această apărare a pârâtei nu este susținută de materialul probator administrat având în vedere adresa emisă la data de 18.08.2014 de Guvernul Spaniei – Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale - Institutul Național de Asigurări Sociale prin care s-a arătat “că în urma examinării datelor înregistrate …certifică că d-nei L. R. S. cu N.I.E. X6500077R i s-a refuzat acordarea prestației familiale pentru copil aflat în întreținere prin Rezoluția din 17.10.2013 și nu a făcut nicio contestație la aceasta în termenul legal prevăzut de lege”.
Având în vedere că la momentul formulării cererii de acordarea a alocației de stat minorii – cetățeni români - locuiesc împreună cu mama lor – cetățean roman - în România și nu primesc alocație de stat din partea statului spaniol instanța reține că în cauză nu este aplicabil Regulamentul CE nr. 883/2004 care să justifice neacordarea alocației de stat de către statul român.
Prin chiar decizia invocată de către pârâtă ca și practică judiciară – decizia nr._/2013 pronunțată în dosar_ de către Curtea de Apel Alba Iulia - în sensul argumentării soluției de respingere a cererii de acordare a alocației de stat se reține că “ reclamanta ar fi trebuit să solicite plata alocației de stat mai întâi de la autoritățile elene și abia apoi, în caz de refuz al acestora, să se adreseze statului român”.
Or, în prezenta cauză reclamanta a făcut dovada refuzului statului spaniol de acordarea a alocației de stat pentru copii minori.
Instanta retine ca, prevalandu-se de acest act comunitar in justificarea refuzului de acordare a alocatiei de stat, parata eludeaza dispozitiile art. 20 alin.2 teza finala din Constitutia Romaniei si, in acelasi timp, incalca dreptul fundamental al minorului de a fi protejat in realizarea drepturilor sale, privind acordarea alocatiei de stat.
Potrivit art. 20 alin.2 teza finala din Constitutia Romaniei, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne, contin dispozitii mai favorabile.
Pentru identitate de ratiune, aplicarea prioritara a Constitutiei sau a legilor interne cu dispozitii mai favorabile pentru cetatenii romani, are loc si atunci cand acestea vin in concurs cu reglementarile comunitare.
Or, potrivit art. 49 alin.1 din Constitutia Romaniei, copiii si tinerii se bucura de un regim special, de protectie si asistenta in realizarea drepturilor lor, iar potrivit alin.2 al aceluiasi articol, statul acorda alocatii pentru copii.
Textul legii fundamentale, nu face nici un fel de distinctie, atunci cand consacra dreptul copiilor de a beneficia de alocatii de stat.
Transpunand legislativ dreptul constitutional al copiilor, de a beneficia de alocatii de stat, art. 1 din Legea 61/1993, statueaza că se instituie alocatia de stat pentru copii, ca forma de ocrotire a statului, acordata tuturor copiilor, fara discriminare.
Mai mult, potrivit art. 2 din acelasi act normativ, beneficiaza de alocatie de stat pentru copii si copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie, rezidenti, in conditiile legii, in Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii.
Față de cele anterior arătate, instanța constată că este neîntemeiat refuzul pârâtei de acordare a alocației de stat, motiv pentru care va admite cererea formulată de reclamanta S. L. R., CNP_ domiciliată în B., . ., jud. A. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A. cu sediul în A. I., .. 10B, jud. A..
Va anula deciziile nr._/16.07.2013 respectiv nr._/16.07.2013 emise de către pârâtă de respingere a alocației de stat pentru minorii S. ALEXIA M. respectiv S. DARIUS I..
Va obliga pârâta să emită decizie de acordare a alocației de stat pentru minorii S. ALEXIA M., CNP_ respectiv S. DARIUS I., CNP_ începând cu dara formulării cererii de acordare 19.03.2013.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S. L. R., CNP_ domiciliată în B., . ., jud. A. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A. cu sediul în A. I., .. 10B, jud. A..
Anulează deciziile nr._/16.07.2013 respectiv nr._/16.07.2013 emise de către pârâtă de respingere a alocației de stat pentru minorii S. ALEXIA M. respectiv S. DARIUS I..
Obligă pârâta să emită decizie de acordare a alocației de stat pentru minorii S. ALEXIA M., CNP_ respectiv S. DARIUS I., CNP_ începând cu dara formulării cererii de acordare 19.03.2013.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul A..
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2015.
Președinte, M. B. B. | ||
Grefier, M. R. |
Red. BB
Tehnored. BB
4 ex. /30.04.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 756/2015.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 17/2015.... → |
|---|
