Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2019/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2019/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 5723/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 380/2015
Ședința publică de la 11 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător A. M.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul formulat de petentul P. M., împotriva sentinței civile nr.2019 din data de 03.03.2014 pronunțată de Judecatoria P., în dosarul nr._, intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER P., având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. V. pentru apelantul-petent, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar, la data de 03.02.2015, precizare formulată de apelantul-petent P. M., prin care arată că își însușește și susține atât apelul, cât și răspunsul la întâmpinare formulate prin avocat V. P., și împuternicire avocațială nr._ și, la data de 10.02.2015, cerere de strigare a dosarului la sfârșitul ședinței, formulată de avocat V. P., apărător ales al apelantului-petent.
Avocatul apelantului-petent arată că nu mai staruie în cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
Tribunalul constată ca rămasă fără obiect cererea de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, formulată de avocat V. P., apărător ales al apelantului-petent, în raport de prezenta acesteia în sala de judecată și de susținerile formulate de aceasta, în sensul că nu mai staruie în aceasta cerere.
Avocatul apelantului-petent arată că nu are cereri prealabile de formulat în cauza.
Tribunalul acordă cuvântul pe probe.
Avocatul apelantului-petent solicită proba cu înscrisuri, respectiv cele existente la dosar și înscrisurile pe care le depune la dosar la acest termen de judecată, constând în schita de plan întocmită de apelantul-petent, cu privire la împrejurările producerii accidentului, și atestat de pregătire profesională a instructorilor de conducere auto, . nr._ emis pe numele apelantului-petent P. M..
Tribunalul încuviințează în temeiul art.478 alin.2 și art.479 alin.2 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisuri solicitată de apelantul-petent, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă solutionării cauzei.
Avocatul apelantului-petent arată că nu are alte cereri de formulat în cauza.
Tribunalul retine că intimatul, prin întâmpinare, nu solicită administrarea de probe noi în apel și, raportat la actele și lucrările dosarului, constată terminata cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond asupra apelului.
Avocatul apelantului-petent solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține. Arată că instanța de fond nu a apreciat în nici un fel cu privire la faptul că în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției nu este descrisă savârșirea faptei. Astfel nu s-a precizat directia de mers, astfel încât să se poata aprecia daca cele arătate în procesul-verbal de contravenție ar putea fi reale sau nu. Mai mult, prin întâmpinare se arată că petentul circula pe . contrasens, fără a se menționa direcția de mers si fără a fi amintita ., în mod neîntemeiat instanța de fond a îndepărtat declarația martorului propus de petent. Apelantul-petent este instructor auto, iar martorul propus de acesta este cel care se afla la volanul mașinii în momentul în care petentul a fost oprit de echipajul de politie. Depoziția acestui martor se coroborează cu schița depusă la dosar la acest termen de judecată. Din probele administrate în cauză, rezultă că petentul nu a încălcat nici o regulă de circulație, astfel că, potrivit motivelor expuse, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței de fond și pe fondul cauzei admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai-sus în data de 14.03.2013, petentul P. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ARGEȘ anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . numărul_/06.03.2013.
În motivare, petentul a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției este netemeinic, nefiind vinovat de fapta constată, acesta nefăcând altceva decât să tragă pe dreapta pentru a lua un elev în mașină.
În drept, au fost invocate disp.OG 2/2001 .
Prin sentința civilă nr. 2019 din data de 03.03.2014 pronunțată de Judecatoria P., a fost respinsă plângerea, reținându-se în considerente următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . numărul_/06.03.2013, petentul a fost sancționat cu amenda în cuantum de 450 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 60 de zile în baza art. 101 alin.3 lit. d din OUG 195/2002, pentru săvârșirea contravenției constând în aceea că, în data de 04.03.2013, petentul, în calitate de instructor, a permis numitului O. A. să conducă auto cu nr. de înmatriculare_ pe . contrasens.
Procesul-verbal a fost semnat de către petent fără obiecțiuni.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului-verbal, instanța, verificând forma procesului-verbal de contravenție, a reținut că agentul constatator este competent în raport cu art. 2 din OUG 195/2002 coroborat cu art. 15 alin. 2 și 3 din OG 2/2001, iar mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG 2/2001 sunt inserate, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că situația de fapt reținută de agentul constatator nu a fost contrazisă de probele administrate în cursul judecății.
În acest sens, instanța a reținut că săvârșirea faptei rezultă în mod incontestabil din cuprinsul procesului-verbal și din raportul agentului constatator
Declarația martorului O. A. a fost înlăturată, instanța apreciind că este contrazisă de susținerile petentului din plângerea contravențională și conține o . inadvertențe. Astfel, petentul arată în motivarea plângerii că nu a intrat pe contrasens pentru că nu a făcut decât să tragă pe dreapta pentru a lua un elev în mașină, pe când martorul arată că în realitate părăseau parcarea situată vis-a-vis de stația de petrol LUKOIL. Fapta a fost săvârșită în luna martie la ora 16:10, martorul arată că era toamnă și ora prânzului, când se lucra la Podul Viilor.
Pentru aceste considerente, instanța a conchis că procesul verbal întocmit în cauza este temeinic.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța a reținut că potrivit art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002, fapta petentului se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III de sancțiuni și cu suspendarea dreptului de a conduce timp de 60 de zile. În conformitate cu dispozițiile art. 98 alin. 4 din OUG 195/_, pentru clasa a III de sancțiuni se aplică de la 6 la 8 de puncte amendă. Conform art. 98 alin. 2 din OUG 195/2002, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța a reținut că sancțiunea a fost corect individualizată, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, față de pericolul ridicat de a se produce un accident de circulație ca urmare a faptei săvârșite de către petent, acesta circulând pe contrasens.
Petentul P. M. a declarat apel impotriva hotararii Judecatoriei P., criticand-o ca nelegala si netemeinica.
Astfel, instanta nu a anlizat sustinerile petentului privind descrierea faptei, in sensul ca fapta nu a fost clar si concret prezentata. Nu s-a prezentat directia de mers, astfel incat sa se poata aprecia asupra situatiei.
In intampinare se sustine ca petentul a circulat pe Calea Bucuresti, pe contrasens, fara a se preciza directia din care venea si fara a se mai aminti ., la acel moment, un sens de circulatie al Caii Bucuresti era blocat, datorita unor lucrari pe carosabil.
In mod neintemeiat a fost indepartata declaratia martorului, simplul fapt ca acesta nu si-a amintit data savarsirii contraventiei neconstituind un element in raport de care sa se aprecieze declaratia ca nesincera.
S-a sustinut ca, fiind instructor auto, petentul nu isi permite sa incalce regulile de circulatie, in primul rand, pentru ca si-ar pierde locul de munca, iar, in al doilea rand, pentru ca ar da o lectie gresita elevilor.
In drept, au fost invocate disp. art.466 C.pr.civ., OG nr.2/2001.
Analizand actele si lucrarile dosarului, fata de criticile invocate, tribunalul considera apelul nefondat.
Astfel, sub aspectul modului in care fapta a fost descrisa, tribunalul constata ca neindicarea directiei de mers nu reprezinta un element care sa conduca la nulitatea procesului-verbal, neputandu-se sustine ca lipseste fapta si nefiind incidente disp. art.17 din OG nr.2/2001.
..16 din OG nr.2/2001, agentul constatator are obligatia de a indica toate imprejurarile in care fapta a fost savarsita, insa omisiunile sub acest aspect ar putea conduce la anularea procesului-verbal, doar in masura in care astfel s-ar produce o vatamare petentului ce nu ar putea fi inlaturata altfel decat prin anularea actului.
In cauza de fata, tribunalul retine, pe de o parte, ca petentul nu a avut de facut nici un fel de obiectiuni la momentul sanctionarii sale, nici macar sub aspectul directiei din care se deplasa. Pe de alta parte, formuland plangerea contraventionala, petentul nu a facut nici un fel de aparari privind directia din care se deplasa, sustinand ca nu a circulat pe contrasens, sectorul de drum nefiind sens unic. Or, in procesul-verbal de contraventie nici nu s-a retinut ca ar fi circulat pe o ., ci doar ca, circuland pe . cu . efectuat viraj stanga, patrunzand pe contrasens.
Or, desi anumite elementele lipsesc din descrierea faptei, situatia este lamurita prin raportul agentului constatator, raport depus ca urmare a imprejurarii ca, potrivit art.34 din OG nr.2/2001, judecarea plangerii contraventionale se face cu citarea si ascultarea tuturor partilor implicate, si avand valoarea de proba. Astfel, agentul de politie a precizat in acest raport (f.16 dosar fond) ca autoturismul in discutie circula pe . 92 catre Podul Viilor, iar la intersectia cu Calea Bucuresti a efectuat viraj stanga, patrunzand pe contrasens si creand pericol de accident. In aceste conditii, tribunalul constata ca fapta descrisa in procesul-verbal reprezinta contraventia prev. de art.101 alin.3 lit.d din OUG nr.195/2002.
Tribunalul retine ca persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Respectand dreptul la aparare al petentului, instanta de fond a incuviintat audierea martorului propus, respectiv elevul care conducea autovehiculul sub supravegherea petentului, instructor auto. Tribunalul constata insa, lecturand aceasta declaratie, ca prima instanta a sesizat in mod corect ca exista elemente de natura a pune in discutie sinceritatea martorului. Imprejurarea ca martorul nu si-a amintit cel putin anotimpul in care a avut loc incidentul reprezinta un astfel de element, esential fiind insa faptul ca declaratia acestuia intra in contradictie cu sustinerile petentului. Astfel, tribunalul observa ca petentul nu a pus in discutie locul in care autovehicul a fost oprit, respectiv Calea Bucuresti, ci doar a sustinut ca era necesara prezentarea directiei de mers, pentru lamurirea situatiei de fapt. Din declaratia martorului reiese insa ca interventia agentilor de politie ar fi avut loc in cu totul alta zona, respectiv pe .-vis de benzinaria Luke Oil, imediat dupa ce petentul si martorul aflati in masina ar fi iesit din parcarea benzinariei situata dupa rondul din pct. Podul Viilor (cum se observa si din schita intocmita de insusi apelantul), iar nu inainte, cum sustine martorul, potrivit caruia se deplasau dinspre autogara veche (confirmand astfel si informatiile din raportul agentului constatator). Aceste inadvertente fac si tribunalul sa se indoiasca de realitatea declaratiei martorului, care a incercat sa afirme o situatie pe care nici chiar petentul nu a sustinut-o prin plangerea sa.
In aceste conditii, tribunalul considera ca nu s-a reusit rasturnarea prezumtiei relative de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul-verbal de contraventie, iar situatia de fapt expusa in linii mari in procesul-verbal este confirmata de probele adminsitrate.
Cat priveste modul de individualizare a sanctiunilor aplicate, tribunalul considera ca gravitatea faptei consta tocmai in imprejurarea ca petentul desfasura activitate de instructor auto la momentul savarsirii faptei. Aceasta activitate impune o exigenta sporita in ceea ce priveste respectarea regulilor de circulatie pe drumurile publice, instructorii auto avand si rol de formatori morali ai viitorilor conducatori auto, prin respectul pentru lege si pentru ceilalti participanti la trafic pe care trebuie sa il transmita elevilor. Prin urmare, nu exista nici un argument viabil care sa justifice o alta maniera de sanctionare a petentului, aplicarea unui avertisment si eventuala inlaturare a sanctiunii complementare fiind contraproductive in situatia data.
Pentru aceste argumente, tribunalul urmeaza a retine sentinta ca legala si temeinica si, in baza art.480 C.pr.civ., a respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de petentul P. M., domiciliat în . .. 39, jud. Argeș, CNP_, împotriva sentinței civile nr.2019 din data de 03.03.2014 pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER P., cu sediul in P., ., jud. Arges, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 Februarie 2015.
Președinte, R. V. | Judecător, A. M. | |
Grefier, G. G. |
red., tehnored. A.M.
19.02.2015/4 exp.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 143/2015. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 12/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
