Acţiune în constatare. Sentința nr. 5291/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5291/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 6443/111/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 5291/CA/2013
Ședința publică de 03 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. A.
GREFIER: V. E. E.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ în primă instanță introdusă de reclamanta M. A. M., cu domiciliul în sat Oșorhei, ., . cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, .. 12, județ Bihor, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare legal îndeplinită, acțiunea este legal timbrată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Se constată că reclamanta a depus prin Serviciul Registratură la data de 03.10.2013 Note de ședința.
Instanța considerând cauza lămurită, închide dezbaterea ei și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 03.07.2012, sub număr de dosar_, reclamanta M. A. M. a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ BIHOR, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate dreptul său la indemnizația pentru creșterea celui de-al doilea copil născut din sarcina gemelară, potrivit dispozițiilor OUG 148/2005, să oblige pârâta la emiterea unei decizii privind plata retroactivă a indemnizației pentru creșterea celui de-al doilea copil născut din sarcina gemelară începând cu data de 01.10.2007 până la 18.06.2009 și să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei (600 lei/lunăx 21 luni) reprezentând indemnizației pentru creșterea celui de-al doilea copil născut din sarcina gemelară începând cu data de 01.10.2007 până la 18.06.2009, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta arată că prin Decizia nr._/22.11.2007 i s-a stabilit dreptul pentru la indemnizație pentru creșterea copilului, în cuantum de 600 lei. Ulterior, după adoptarea L.239/2009 i s-a stabilit dreptul la indemnizație pentru cel de-al doilea copil prin Decizia nr._/03.12.2009.
La data de 23.05.2012 prin cererea înregistrată sub nr. 8827 a solicitat pârâtei plata retroactivă a indemnizației pentru creșterea celui de-al doilea copil, cerere soluționată, însă, nefavorabil.
În drept au fost invocate dispozițiile OUG 148/2005, Legea 239/2009, Decizia nr.26/2011 a ICCJ, Legea nr.554/2004.
Pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ BIHOR a formulat întâmpinare, prin care, pe cale de excepție, a invocat tardivitatea cererii și prescripția dreptului la acțiune, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea excepției de tardivitate, arată că de la data comunicării deciziei prin care s-a aprobat acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în cuantum de 600 lei, începând cu data de 01.10.2007, au trecut mai mult de 30 de zile, termen în care aceasta putea fi contestată, prin urmare reclamanta este decăzută din dreptul de a contesta actul administrativ.
În ipoteza cazul în care reclamanta susține că decizia nu i-a fost comunicată, luând în considerare că, potrivit art.23 din H.G. nr.1025/2006, plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului se efectuează începând cu luna următoare aprobării cererii iar sumele primite cu titlu de indemnizație lunare pentru creșterea copilului reprezintă acceptare tacită a deciziei, consideră că reclamanta trebuia să conteste decizia în termen de 30 de zile de la primirea indemnizației, termen care de asemenea nu a fost respectat.
Întrucât cererea reclamantei este depusă cu mult peste termenele prevăzute de lege pentru contestarea deciziei, solicită admiterea excepției tardivității introducerii acțiunii și lipsa îndeplinirii procedurii prealabile, conform dispozițiilor Legii nr.554/2004.
Referitor la excepția prescripției, susține că este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958, care începe să curgă de la data nașterii dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului, respectiv de la data de 01.10.2007, deci la data introducerii acțiunii acest termen era împlinit.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că O.U.G. nr.148/2005 recunoaște dreptul la acordarea unei singure indemnizații pentru familie, indiferent dacă aceasta are gemeni, pe considerentul că această indemnizație reprezintă un substitut al salariului, deoarece în perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului contractul individual de muncă al celui în cauză este suspendat, conform legii.
Măsurile de protecție socială prevăzute de O.U.G. nr.148/2005 și reluate de art.2 alin.1 din Normele aprobate prin H.G. nr.1025/2006, urmăresc îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului și nu reprezintă măsuri de protecție a copilului. Astfel, recunoașterea drepturilor prevăzute în ipoteza normei legale, pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil, nu reprezintă o problemă de nelegalitate și nu încalcă principiul egalității de tratament între copii proveniți dintr-o sarcină multiplă, nefiind vorba de drepturi ce aparțin copilului.
Conform dispozițiilor art.1 alin.1 din O.U.G. nr.148/2005, începând cu data de 01.01.2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei, sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei, iar potrivit art.2 din același act normativ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.239/2009 (publicată în M.Of.nr.403/15.06.2009), cuantumul indemnizației prevăzute la art.1 alin.1 se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
Din coroborarea acestor texte de lege, rezultă că începând cu data de 18.06.2009, mamele care au dat naștere la gemeni, tripleți sau multipleți, beneficiază de o majorare a indemnizației pentru creșterea copilului cu 600 lei/lună începând cu cel de-al doilea copil provenit dintr-o asemenea naștere. Însă, pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr.239/2009, nu există temei de drept pentru acordarea acestei majorări de indemnizație, întrucât art.2 din O.U.G. nr.148/2005 prevedea acordarea unei singure indemnizații pentru fiecare naștere, nefăcând distincție dacă în urma nașterii a rezultat unul sau mai mulți copii.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile C.proc.civ., Legea nr.554/2004, O.U.G. nr.148/2005, Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr.148/2005 aprobate prin H.G. nr.1025/2006.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta M. A. M. este mama a doi copii proveniți din aceeași naștere (gemeni) și anume M. A. D. și M. A. Darius, născuți la data de 19.08.2007.
În urma solicitării de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, prin Decizia nr._/22.11.2007, s-a stabilit că este îndreptățită să primească o indemnizație de 600 lei începând cu data de 01.10.2007.
Ulterior, după adoptarea L.239/2009 i s-a stabilit dreptul la indemnizație pentru cel de-al doilea copil prin Decizia nr._/03.12.2009, dar numai începând cu data de 18.06.2009, data intrării în vigoare a Legii.
La data de 23.05.2012, reclamanta s-a adresat pârâtei solicitând acordarea indemnizației de 600 lei și pentru cel de-al doilea copil născut din sarcina gemelară, având în vedere că indemnizația acordată este corespunzătoare doar pentru unul dintre copii.
Pârâta a răspuns prin adresa nr._ din 16.06.2011, susținând că plângerea este lipsită de temei legal.
Prin apărările formulate în cursul procesului, a susținut că, din coroborarea prevederilor O.U.G. nr.148/2005, art.2 alin.1 din H.G. nr.1025/2006 și ale Legii nr.239/2009, rezultă că doar începând cu data de 18.06.2009 (data intrării în vigoare a Legii nr.239/2009), mamele care au dat naștere la gemeni, tripleți sau multipleți, beneficiază de o majorare a indemnizației pentru creșterea copilului cu 600 lei/lună începând cu cel de-al doilea copil provenit dintr-o asemenea naștere. Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr.239/2009, nu există temei de drept pentru acordarea acestei majorări de indemnizație, întrucât art.2 din O.U.G. nr.148/2005 prevedea acordarea unei singure indemnizații pentru fiecare naștere, nefăcând distincție dacă în urma nașterii a rezultat unul sau mai mulți copii.
Analizând prioritar excepțiile invocate în cauză, în conformitate cu dispozițiile art.137 C.proc.civ., instanța le va respinge ca neîntemeiate.
Cât privește excepția tardivității cererii, invocată de pârâtă, instanța reține că reclamanta nu a atacat Decizia nr._/22.11.2007, acțiunea sa având ca obiect obligarea pârâtei la plata unei indemnizații de 600 lei pentru cel de-al doilea copil, dintre gemeni, pentru care nu s-a acordat aceasta indemnizație. În această ordine de idei, instanța reține că acesta se circumscrie sintagmei „recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată”, ce se regăsește în textul art.1 din L.554/2004, situație în care nu este necesară efectuarea procedurii prealabile reglementate de dispozițiile art.7. Prin urmare va fi respinsă excepția tardivității cererii.
Din economia dispozițiilor O.U.G. nr.148/2005 rezultă ca indemnizația pentru creșterea copilului are natura juridică a unui drept de creanță, astfel ca îi sunt aplicabile prevederile Decretului nr.167/1958 privind prescripția extinctivă.
La o primă vedere, ar părea că termenul de prescripție exctinctivă de 3 ani, pentru un drept de creanță născut la data de 01.10 2007 s-ar fi împlinit la data introducerii acțiunii, anume 03.07.2012. În realitate însă, acesta a fost întrerupt, prin emiterea Deciziei nr._ la data de 03.12.2009, decizie prin care pârâta a recunoscut că reclamanta este îndreptățită la indemnizația pentru creșterea celui de-al doilea copil. Ori, potrivit dispozițiilor art. 16 lit a din Dec 167/1958 „Prescripția se întrerupe: prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcuta de cel în folosul căruia curge prescripția.”
Sub aspectul temeiniciei acțiunii, instanța constată că problema de drept care se impune clarificată în cauză se referă la modul de stabilire a cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului în cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior intrării în vigoare a Legii nr.239/2009 pentru modificarea art.2 din O.U.G. nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.148/2005, „începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 800 lei, iar conform art.2, „începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemnizației prevăzute la art.1 alin.1 este de 600 lei”.
Art.1 alin.1 din O.U.G. nr.148/2005 a fost modificat prin art.1 din Legea nr.257/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.746 din 4.11.2008), în sensul stabilirii că "începând cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni”, și apoi, prin art.12 din O.U.G. nr.226/2008 privind unele măsuri financiar-bugetare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 31.12.2008), în sensul precizării că "începând cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei".
Din interpretarea dispozițiilor O.U.G. nr.148/2005, în forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr.239/2009, rezultă că acordarea drepturilor prevăzute de acest act normativ se raportează în primul rând la interesul copilului.
De altfel, așa cum se menționează în preambulul O.U.G. nr.148/2005, acest act normativ are ca scop îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, precum și stimularea creșterii natalității și diminuarea fenomenului de abandon al copiilor.
Pentru îndeplinirea acestui scop, s-a instituit o indemnizație ce reprezintă o prestație minimală de asistență socială cu caracter universal, care nu este supusă sistemului contributiv.
Realizarea scopului propus de către legiuitor nu se poate atinge decât în situația în care fiecare dintre copii rezultați dintr-o sarcină gemelară sau multiplă beneficiază de aceleași drepturi ca și copilul rezultat dintr-o sarcină simplă.
Soluția conform căreia fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă beneficiază de indemnizația în cuantum fix prevăzută de art.1 alin.2 din O.U.G. nr.148/2005 este în acord cu spiritul legii, având în vedere și faptul că la data de 10 iunie 2009 a fost adoptată Legea nr. 239/2009 care, printr-un articol unic, modifică art.2 din ordonanță și statuează: "cuantumul indemnizației prevăzute la art.1 alin.1 se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere".
Prin urmare, această lege a lămurit controversele apărute în practică, referitoare la posibilitatea acordării unei sume fixe suplimentare pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă, și, deși aceste prevederi legale nu se aplică retroactiv, ele înlătură inechitățile constatate pe cale jurisprudențială și vin să întărească argumentele anterior menționate, în sensul că la acordarea indemnizației prevăzute de art.1 alin.1 din O.U.G. nr.148/2005 trebuie să se aibă în vedere și numărul de copii, nu doar numărul de nașteri.
De altfel, instanța constată că această chestiune de drept referitoare la modul de stabilire a cuantumului indemnizației pentru creșterea celui de-al doilea și a următorilor copii născuți din sarcini multiple, pentru intervalul anterior intrării în vigoare a Legii nr.239/2009, a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.26 din 14.11.2011, dată în recurs în interesul legii. Conform acestei decizii, obligatorie potrivit art.3307 alin.4 C.proc.civ., „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.1 alin.1 și art.6 alin.1 din O.U.G. nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, până la . Legii nr.239/2009 pentru modificarea art.2 din O.U.G. nr.148/2005, indemnizația lunară pentru creșterea copilului prevăzută de art.1 alin.1 din ordonanță se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, în cuantum de: 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008; 600 lei sau, opțional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 17 iunie 2009”.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, instanța va admite în parte acțiunea, astfel că va obligă pârâta să plătească reclamantei indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 600 lei și pentru cel de-al doilea copil născut în data de 19.08.2007 din sarcină gemelară, drepturile urmând a fi acordate începând cu data de 01.10.2007 și până la data de 18.06.2007.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a pârâtei, va fi obligată acesta, în favoarea reclamantei la plata sumei de 4,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității introducerii acțiunii și a prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, invocate de pârâta.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta M. A. M., cu domiciliul în sat Oșorhei, ., . cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ BIHOR,cu sediul în Oradea, .. 12, județ Bihor, și în consecință:
Obligă pârâta în favoarea reclamantei la plat sumei de 12.600 lei ( 600 lei/ lună x 21 luni ) reprezentând îndemnizația pentru creșterea celui de –al doilea copil născut din sarcina gemelară începând cu data de 01.10.2007 până în 18.06.2009.
Obligă pârâta în favoarea reclamantului la plata sumei de 4,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 03.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
T. A. V. E. E.
Red. jud. T.A./09.10 .2013
Red.V.E.
Ex. 4
Pt. conformitate se comunică azi 09.10.2013
- Reclamant M. A. M., cu domiciliul în sat Oșorhei, ., .> Pârât AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ BIHOR,cu sediul în Oradea, .. 12, județ Bihor
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 4315/2013. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 337/2013.... → |
|---|
