Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 164/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 164/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 20190/271/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 164/R/CA/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C. O.
Judecător A. T.
Judecător D. B.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea recursului contencios administrativ și fiscal de recurenta ., cu sediul în loc.M. B., nr.145, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ BIHOR, cu sediul în loc.oradea, ., nr.4, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr._ din 15.12.2011, pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei, cons.jur.Doba N., potrivit delegației de la dosar, și reprezentanta intimatei, cons.jur.S. A., potrivit delegației de la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Reprezentantul recurentei, depune copia codului fiscal art.206/69 care a fost abrogat, solicită un termen de pronunțare pentru a depun e și concluzii scrise, arată că nu are alte probe.
Reprezentanta intimatei, arată la data întocmirii procesului verbal nu a fost abrogat art.206 ind.69 Cod fiscal, nu are alte probe.
Instanța nemaifiind alte cereri, chestiuni prealabile, considerând lămurită cauza, acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei, solicită admiterea recursului așa cum este motivat în scris, modificarea hotărârii primei instanțe în principal admiterea în întregime a plângerii contravenționale formulate împotriva procesului verbal ./200 nr._/29.09.2010, și în consecință anularea acestuia și a amenzii contravenționale stabilite, iar în subsidiar admiterea în parte a plângerii și pe cale de consecință înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei, solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea în întregime a hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Asupra recursului de față Tribunalul constată următoarele;
Prin sentința civilă nr._ din 15.12.2011, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în LOCALITATEA M. B., nr. 145, județul Bihor în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR – DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. BIHOR împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/151/29.09.2010.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/151/29.09.2010 încheiat de intimată, petenta a fost sancționată cu 20.000 lei amendă contravențională în temeiul art. 206 ind. 69 alin. 4 și 7 din Legea 571/2003 și art. 220 alin. 2 ind. 2 din OG 92/2003, întrucât la 01.07.2010 a achiziționat 8.000 l motorină și 500 l benzină înregistrate cu nota de recepție nr. 1/01.07.2011 și primite cu factura nr. 151/01.07.2010, cantitatea de 13.400 l motorină și 600 l benzină înregistrată că nota de recepție nr. 2/01.07.2010 și a efectuat trei vânzări de motorină: ff 51/01.07.2010 (86,02 l), ff 52/2010 (3,23 l) și ff 53/01.07.2010 (140 l ), deși societatea deține atestat din 02.07.2010. Au fost confiscate suma de 1.066,02 lei dobândită în urma vânzării de produse energetice în afara deținerii atestatului și a fost revocat atestatul nr. 96/02.07.2010.
Procesul verbal a fost semnat de petentă fără obiecțiuni.
Instanța de fond a apreciat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și a art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulității actului constatator, precum și mențiunile prevăzute de art.16 din O.G. nr.2/2001, care, deși nu atrag nulitatea, pot duce la anularea actului constatator.
Conform art. 206 ind. 69 alin. 4 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, operatorii economici care intenționează să comercializeze în sistem angro produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant și gaz petrolier lichefiat - sunt obligați să se înregistreze la autoritatea competentă conform procedurii și cu îndeplinirea condițiilor stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Fapta este prevăzută contravenție de alin. 7 al art. 206 ind. 69 din Legea 571/2003.
Aceaste prevederi erau în vigoare la data săvârșirii (01.07.2010) și a constatării faptei (29.09.2010), astfel că nu are relevanță abrogarea în anul 2009 a art. 244 și 244 ind. 1 din Codul fiscal, care nu au constituit temeiul legal al procesului verbal.
Petenta nu contestă situația de fapt reținută în procesul verbal, ci îi dă o altă interpretare decât intimata. Instanța apreciază că prin achiziționarea de motorină și benzină în cantități mari în data de 01.07.2010 (8.000 l motorină și 500 l benzină, 13.400 l motorină și 600 l benzină) și prin vânzarea lor ulterioară în aceeași zi, petenta a efectuat operațiunea de comercializare, fapt de comerț în sensul art. 3 pct. 1 Cod comercial (act normativ în vigoare la data de 01.07.2010). Ca atare, în data de 01.07.2010 petenta a comercializat angro produse energetice atestatul este valabil din 02.07.2010.
Limitele de amendă pentru contravenția prevăzută la 220 alin. 2 ind. 2 din OG 92/2003 sunt între 20.000 lei și 50.000 lei, iar agentul constatator a aplicat amenda minimă. Același text legal prevede revocarea atestatului și confiscarea sumei de bani dobândită prin vânzarea de produse energetice în afara perioadei atestatului.
Instanța de fond a reținut cantitatea apreciabilă de produse energetice achiziționată într-o singură zi, astfel încât amenda de 20.000 lei respectă criteriilor de individualizare a sancțiunii, conform art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
Pentru motivele de mai sus, instanța de fond a respins plângerea ca neîntemeiată.
Instanța de fond a constatat că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva hotărârii, în termenul de exercitare a căii de atac, a declarat recurs petenta . solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a fotărârii, iar pe fond, în principal, admiterea în totalitate a plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de contravenție contestat, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare.
În motivarea recursului, s-a invocat, în primul rând, că hotărârea recurată este rezultatul încălcării sau a aplicării greșite a textului de lege. În acest sens, se arată că în mod nelegal a concluzionat prima instanță că abrogarea expresă a art.244-244 ind. 1 L.571/2003 este lipsită de relevanță, în condițiile în care, ea însăși a reținut că reglementarea faptei reținute în sarcina sa este art. 206 ind.69, al.4 și 7 din același act normativ, iar între cele două dispoziții legale există o strânsă legătură.
Mai mult, prin O.G.30/31.08.2011 de modificare a L.571/2003 a avut loc abrogarea dispozițiilor art 206 ind.69, al.4 și 7 C.fiscal, care constituie temeiul contravenției.
În continuare se arată că instanța de fond s-a pripit să concluzioneze că achiziționarea unei cantități mari de carburanți la data de 01.07.2010este de natură să confirme efectuarea de către aceasta a operațiunii de comercializare în lipsa atestatului emis în data de 02.07.2010.
Pe de altă parte, s-a susținut că la aplicarea sancțiunii nu s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și urm. din C.pr.civ.; L.571/2003, O.G.2/2001..
Intimatul, prin consilier juridic, prezent la dezbaterea recursului, s-a opus admiterii acestuia, solicitând menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Examinând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată, instanța reține următoarele:
Referitor la critica recurentei privind abrogarea textului art. 244-244 ind.1 C.fiscal, este de reținut că la data savârșirii faptei contravenționale aceste dispoziții legale erau în vigoare; chiar dacă ulterior au fost abrogate, fapta contravențională nu a fost dezincriminată, această sancțiune fiind reglementată apoi de dispozițiile art. 206 ind.69 din C.fiscal.
Cât privește susținerea recurentei în sensul că nu a fost dovedită fapta reținută în sarcina sa în procesul verbal de contravenție - aceea de comercializare a produselor energetice, aceasta este contrazisă de cele 3 facturi emise de aceasta la data de 01.07.2010, indicate în anexa 1 la PVC atacat. În mod judicios a reținut prima instanță că recurenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, în condițiile în care la data comercializării nu deținea atestatul de comercializare a produselor accizabile.
Referitor la individualizarea sancțiunii aplicate, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art.21 al.3 din O.G.2/2001, sanctiunea se aplica în limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, tinându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsita fapta, de modul si mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Prin prisma dispozițiilor legale invocate, instanța reține că raportat la pericolul social concret al faptei săvârșite și circumstanțele personale ale intimatei care nu recunoaște gravitatea faptei sale, încercând să inducă în eroare instanța prin prezentarea unor fapte nereale, sancțiunea amenzii contravenționale de 20.000 lei, reprezentând minimul special prevăzut de legea mai favorabilă pentru fapta săvârșită, este proporțională, scopul preventiv al normei contravenționale nefiind atins prin aplicarea sancțiunii avertismentului.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea atacată este legală și temeinică, nefiind nici un motiv de casare ori modificare din cele prevăzute de art.304 C.pr.civ, instanța, în temeiul art.312 va respinge, ce neîntemeiat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta ., cu sediul în loc.M. B., nr.145, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ., nr.4, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr._ din 15.12.2011, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 04 Februarie 2013.
Președinte, C. C. O. | Judecător, A. T. | Judecător, D. B. |
Grefier, M. M. |
Red.jud.fond. L.C.U.
Red.jud.recurs T.A./04.03.2013
Tehn.red.M.M. 2 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 886/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2786/2013.... → |
|---|
