Contestaţie la executare. Decizia nr. 328/2013. Tribunalul BIHOR

Decizia nr. 328/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 1697/833/2011

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA NR. 328/R/CA/2013

Ședința publică din 18 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: V. I.

Judecător: O. I.

Judecător: V. A.

Grefier V. E. E.

Pe rol fiind judecarea recursului contencios administrativ înaintat de recurenta ., cu sediul în Salonta, .. 10, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SALONTA cu sediul în Salonta, ., jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 780/2012 pronunțată de Judecătoria Salonta, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei, av. F. A., în baza delegației de substituire pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimații.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și nu este legal timbrat, după care:

Reprezentanta recurentei depune la dosar dovada achitării taxei de timbru, conform chitanței nr._/15.01.2013 și timbru judiciar 0,30 lei. Arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de propus și solicită cuvântul asupra recursului.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socotește cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii contestației la executare, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru.

Instanța considerând cauza lămurită închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința nr. 780/2012 Judecătoria Salonta a respins ca nefondată excepția nulității absolute a Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._ din 14.09.2011 emisă de Garda Financiară Bihor – invocată de contestatoare;

A respins ca devenită lipsită de obiect excepția privind prematuritatea introducerii contestației la executare, invocată de intimatul C. G. al Gărzii Financiare prin Garda Financiară Bihor.

A respins contestația la executare astfel cum a fost formulată și precizată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimații C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SALONTA, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că :

Contestatoarea .. a formulat contestație împotriva deciziei de instituire de măsuri asiguratorii nr._/14.09.2011 și împotriva procesului verbal nr._/14.09.2011 - ambele întocmite de Garda Financiară Bihor, solicitând anularea acestora.

După disjungerea, la data de 07.12.2011, a capătului de cerere privind anularea procesului verbal nr._/14.09.2011 (încheiere de ședință fila 84), instanța a rămas sesizată cu cererea de anulare a deciziei de instituire de măsuri asiguratorii nr._/14.09.2011 întocmită de Garda Financiară Bihor, completată (f.132-133) cu cererile de:

- anulare a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/01.02.2011 emisă de Administrația Finanțelor Publice Salonta;

- anularea tuturor actelor de executare silită subsecvente emiterii deciziei nr._/01.02.2011, respectiv: decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/14.09.2011 emisă de Garda Financiară Bihor, precum și adresele de înființare a popririi asiguratorii cu nr._ și_ emise de Administrația Finanțelor Publice Salonta la data de 22.09.2011, precum și a tuturor celorlalte acte de executare emise ulterior.

Contestatoarea .. a invocat excepția nulității absolute a Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._ din 14.09.2011, pentru lipsa următoarelor mențiuni obligatorii prevăzute de art. 43 alin. 2 Cod procedură fiscală: obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt și temeiul de drept.

Referitor la acest aspect, instanța a constatat că Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._ din 14.09.2011 (f. 96-98, respectiv 110-112) a fost emisă de Garda Financiară Bihor - astfel cum s-a menționat în cuprinsul ei - în temeiul prevederilor art. 129 alin. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (temeiul de drept), întrucât s-a constatat obligația de plată a contestatoarei constând în taxa pe valoare adăugată, estimată la suma de 4.304.136 lei prin referatul întocmit de organul fiscal și stabilită prin actul administrativ fiscal nr._ din data de 14.09.2011 (motivele de fapt); s-a dispus instituirea popririi asiguratorii și a sechestrului asigurator (obiectul actului administrativ).

D. urmare, actul contestat cuprinde elementele reclamate de contestatoare, astfel că excepția nulității absolute a fost respinsă ca nefondată,

Referitor la excepția privind prematuritatea introducerii contestației la executare, invocată de intimatul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR, în temeiul art. 129 alin. 11 din OG 92/2003 conform căruia „împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172”:

Intimatul a considerat că articolul de lege mai sus amintit instituie două condiții care trebuie întrunite cumulativ pentru a se putea face, și anume: să existe un act prin care se dispun măsuri asiguratorii (în cazul de față decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/14.09.2011 emisă de Garda Financiară Bihor) și un act prin care se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii, acesta lipsind, un astfel de act putând fi realizat doar de organul de executare competent, în cazul de față un act al Administrației Finanțelor Publice al Mun. Salonta, care evident nu a existat.

Având în vedere că, față de depunerea de către intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Salonta a dosarului de executare silită, respectiv a adreselor de poprire nr._,_ și_ din 22.09.2011 (f. 86-90), cererea inițială a contestatoarei a fost completată (f.132-133) cu cererea de anulare a tuturor actelor de executare silită subsecvente emiterii deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/14.09.2011 emisă de Garda Financiară Bihor, instanța a constatat că excepția prematurității a devenit lipsită de obiect, în consecință a respins-o ca atare.

În legătură cu fondul cauzei, contestatoarea a arătat că nu există un titlu de creanță care să stea la baza deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, procesul verbal de control nr._/14.09.2011 neputând fi primit ca și titlu de creanță, iar în lipsa unui titlu de creanță, măsurile instituite sunt nelegale.

Afirmația a fost nefondată, întrucât în conformitate cu prev. art. 129 alin. 3 din OG 92/2003: „Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii”.

Instanța a mai reținut că Decizia contestată - astfel cum a rezultat din actele comunicate de Garda Financiară Bihor în anexele adresei nr._/13.02.2012 (f. 106 – 120), precum și din chiar cuprinsul Deciziei, aceasta a fost emisă în baza Referatului justificativ al măsurilor asigurătorii emis la data de 14.09.2011 de ANAF – MFP Garda Financiară Bihor – Oradea, în care s-a menționat că a existat indicii/elemente care au indicat pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, estimând, totodată, taxa pe valoarea adăugată la suma de 4.304.136 lei, precum și al actului administrativ fiscal nr._/14.09.2011.

Prin actul administrativ fiscal/procesul verbal nr._/14.09.2011 emis de Garda Financiară Bihor (f. 99-101) s-au reținut, în esență, următoarele:

La data de 23.08.2011 Biroul Județean de Informații Fiscale sub nr._ înregistrat la Garda Financiară Bihor sub nr._, a comunicat rezultatul verificărilor executate de autoritatea fiscală din Ungaria și Slovacia. Conform acestor date s-a constatat - cu privire la relația comercială pe care societatea contestatoare a avut-o cu societatea AT Global Trade SRO Slovacia - că reprezentantul legal al AT Global Trade SRO a declarat că el a acționat ca mediator în tranzacțiile cu produsele din carne efectuate cu contestatoarea.

În urma demersurilor efectuate de inspectorii fiscali, în martie 2011 autoritățile fiscale din Germania au comunicat că societatea Vendera Gmbh Corporation, căreia societatea AT Global Trade SRO Slovacia i-a facturat mai departe produsele achiziționate de la contestatoare, nu există.

Având în vedere cele transmise de autoritățile fiscale slovace, s-au efectuat verificări prin sistemul VIES și s-a constatat că societatea AT Global Trade SRO nu a declarat achizițiile de produse din carne de la . Salonta. Au fost verificate actele contabile puse la dispoziție de administratorul societății, constatându-se faptul că . a înregistrat în contabilitatea proprie toate livrările de produse din carne, a depus declarațiile legale (declarația 390), trimestrial sau lunar, au fost evidențiate facturile fiscale de livrare însoțite de documente de transport (anexa 4).

Volumul total al livrărilor în perioada 2009 – 2011 este în sumă totală de_ lei, reprezentând baza impozabilă fără TVA.

Autoritățile fiscale din Slovacia au comunicat că tranzacțiile cu produse din carne au fost ireale (fictive) și operațiunile nu au fost reale, rezultând că beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA conform legislației în vigoare, existând suspiciunea că beneficiarul ar fi fost necunoscut și nu le-a pus la dispoziție documentele fiscale cu privire la realizarea acestor operațiuni și tranzacții comerciale, în aceste condiții considerând că operațiunile și tranzacțiile comerciale dintre cele două societăți nu sunt scutite de TVA și societatea C. SRL Salonta avea obligația de a colecta TVA, de a o înregistra și a o vira la bugetul de stat aferent livrărilor efectuate, suma totală fiind de_ lei, anexa 5.

Potrivit celor prezentate mai sus, organul de control a considerat că produsele din carne reprezentând livrări intracomunitare au fost valorificate și comercializate fără îndeplinirea condițiilor legale, existând suspiciunea că aceste livrări s-au făcut în scopul sustragerii în parte sau în totalitate a contribuabilului de la plata obligațiilor fiscale TVA la bugetul de stat.

Contestatoarea a arătat că starea de fapt a fost greșit reținută de Garda Financiară, întrucât contractul încheiat în localitatea Salonta la data de 01.08.2009 între . și . a fost unul de livrare produse și nu de intermediere sau comisionare (copie contract f. 10-11).

Instanța a apreciat că, deși contestatoarea a susținut că toate documentele necesare desfășurării activității de vânzare cumpărare a produselor respective s-au întocmit în conformitate cu legislația națională și extra comunitară (respectiv prevederile art. 143 alin. 2 lit. a din Titlul VI din Legea 571/2003 privind codul fiscal, potrivit cărora sunt scutite de taxe „livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care comunică furnizorului un cod valabil de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru”), conform verificărilor efectuate prin sistemul VIES în urma celor transmise de autoritățile fiscale slovace, s-a constatat că societatea A.T. Global Trade SRO nu a declarat achizițiile de produse de carne de la C. SRL Salonta, beneficiarul nefiind deci înregistrat în scopuri de TVA.

În consecință, existând în speță în mod rezonabil suspiciunea de sustragere de la plata obligațiilor fiscale, în temeiul textelor de lege precizate, instanța a respins ca nefondată contestația la executare astfel cum a fost formulată și precizată de contestatoarea .. Salonta în contradictoriu cu intimații C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR – Oradea și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SALONTA, cu privire la decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/14.09.2011 emisă de Garda Financiară Bihor, precum și la actele de executare subsecvente efectuate de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Salonta.

A constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs timbrat cu 97 lei taxă timbre și 0,3 lei timbre judiciar, recurenta ., în contradictoriu cu intimații C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SALONTA, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii contestației la executare.

În motivarea recursului se arată în esență că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică întrucât organelle de control au pornit de la o premisă greșită rezultată din interpretările eronate a constatărilor efectuate de autoritățile fiscale din Slovacia, precum și din interpretarea tendențioasă a răspunsurilor date de administratorul . SRO, arătându-se în primul rând că în data de 01.08.2009 a fost încheiat în loc.Salonta un contract de livrare între recurenta și . care a fost depus de câtre Garda Financiară și care nu poate fi asimilat unui contract de intermediere și de comisionare . Se arată că în conformitate cu legislația națională și internațională s-au încheiat toate documentele necesare desfășurării activității de vânzare cumpărare a produselor respective, facturile s-au încheiat fără a se însera și TVA (deoarece livrările s-au făcut între două societăți plătitoare de TVA, s-au efectuat verificîrile în sistemul VIES). Produsele au fost livrate la beneficiar care la rândul ei le-a revândut câtre .>

Recurenta susține că intimații în mod greșit au considerat că . o societate inexistentă întrucât această societate este o societate offshore.

Recurenta susține că nu au avut nici o legătură cu reprezentanții acestei societăți, au avut relații comerciale doar cu . SRO, societate cu care au avut încheiat exclusive un contract de vânzare cumpărare și nu un contract de intermediere

Recurenta susține că la baza întocmirii procesului verbal astat comisia rogatorie provenită de la autoritatea fiscal din Slovacia iar conținutul răspunsurilor a fost distorsionat. În afara de acel act, autoritățile din Slovacia au întocmit două acte de control pe care intimații nu au luat în considerare respective: procesul verbal de primire la dezbaterea verbal din 07.02.2011 în care administratorul . prezintă situația raportului commercial pe care l-a avut cu recurenta și în care a depus documentația avută la dispoziție precum și procesul verbal al dezbaterii verbale din 15.07.2011 în care administratorul societății răspunde la 10 întrebări în care confirm expres faptul că mărfurile trecute în facturi au fost primate, livrarea s-a făcut în Ungaria și în Komarn, transportul s-a efectuat cu două autovehicule TIR iar beneficiarul a asigurat transportul precum și toate cheltuielile de transport au fost suportate de acesta.

Recurenta pentru motivele sus arătate susține că nu a încălcat prevederile legislației naționale și nici prevederile intracomunitare.

Recurenta arată că în data de 22.06.2012 a fost subiectul unui control de la finanțe ocazie cu care s-a întocmit: p.v. nr.837/22.06.2012 întocmit de ANAF- DGFP Bihor; dispoziția nr.798/10.08.2012 privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală; fișa nr.860/22.06.2012 privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală; decizia nr.F-BH 861/22.06.2012 privind nemodificarea bazei de impunere; decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală; raport de inspecție fiscală nr.F-BH-639/22.06.2012. Din aceste acte de control rezultă că pe parcursul derulării activității nu au încălcat legislația aplicabilă referitoare la TVA.

În drept sunt invocate prevederile art.172 li 129 C.proced.fiscală.

Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod proc. civilă, instanța stabilește că motivele invocate în susținerea prezentului recurs sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Astfel, instanța de fond a rămas sesizată cu cererea de anulare a deciziei de instituire de măsuri asiguratorii nr._/14.09.2011 întocmită de Garda Financiară Bihor, completată cu cererile de:

- anulare a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/01.02.2011 emisă de Administrația Finanțelor Publice Salonta;

- anularea tuturor actelor de executare silită subsecvente emiterii deciziei nr._/01.02.2011, respectiv: decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/14.09.2011 emisă de Garda Financiară Bihor, precum și adresele de înființare a popririi asiguratorii cu nr._ și_ emise de Administrația Finanțelor Publice Salonta la data de 22.09.2011, precum și a tuturor celorlalte acte de executare emise ulterior.

Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._ din 14.09.2011 (f. 96-98, respectiv 110-112) a fost emisă de Garda Financiară Bihor - astfel cum s-a menționat în cuprinsul ei - în temeiul prevederilor art. 129 alin. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (temeiul de drept), întrucât s-a constatat obligația de plată a contestatoarei constând în taxa pe valoare adăugată, estimată la suma de 4.304.136 lei prin referatul întocmit de organul fiscal și stabilită prin actul administrativ fiscal nr._ din data de 14.09.2011 (motivele de fapt); s-a dispus instituirea popririi asiguratorii și a sechestrului asigurator (obiectul actului administrativ).

D. urmare, în mod temeinic și legal s-a constata că actul contestat cuprinde elementele reclamate de contestatoarea recurentă.

În conformitate cu prev. art. 129 alin. 3 din OG 92/2003: „Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii”.

Decizia contestată - astfel cum a rezultat din actele comunicate de Garda Financiară Bihor în anexele adresei nr._/13.02.2012, precum și din chiar cuprinsul Deciziei, a fost emisă în baza Referatului justificativ al măsurilor asigurătorii emis la data de 14.09.2011 de ANAF – MFP Garda Financiară Bihor – Oradea, în care s-a menționat că a existat indicii/elemente care au indicat pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, estimând, totodată, taxa pe valoarea adăugată la suma de 4.304.136 lei, precum și al actului administrativ fiscal nr._/14.09.2011.

Decizia de instituire de măsuri asiguratorii nr._/14.09.2011 a fost emisă cu respectarea ordinului nr.2.605/21.10.2010 pentru aprobarea Procedurii de aplicare efectivă a măsurilor asiguratorii prevăzute de OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Prin actul administrativ fiscal/procesul verbal nr._/14.09.2011 emis de Garda Financiară Bihor (f. 99-101) s-au reținut, în esență, următoarele:

La data de 23.08.2011 Biroul Județean de Informații Fiscale sub nr._ înregistrat la Garda Financiară Bihor sub nr._, a comunicat rezultatul verificărilor executate de autoritatea fiscală din Ungaria și Slovacia. Conform acestor date s-a constatat - cu privire la relația comercială pe care societatea contestatoare a avut-o cu societatea AT Global Trade SRO Slovacia - că reprezentantul legal al AT Global Trade SRO a declarat că el a acționat ca mediator în tranzacțiile cu produsele din carne efectuate cu contestatoarea.

În urma demersurilor efectuate de inspectorii fiscali, în martie 2011 autoritățile fiscale din Germania au comunicat că societatea Vendera Gmbh Corporation, căreia societatea AT Global Trade SRO Slovacia i-a facturat mai departe produsele achiziționate de la contestatoare, nu există.

Având în vedere cele transmise de autoritățile fiscale slovace, s-au efectuat verificări prin sistemul VIES și s-a constatat că societatea AT Global Trade SRO nu a declarat achizițiile de produse din carne de la . Salonta. Au fost verificate actele contabile puse la dispoziție de administratorul societății, constatându-se faptul că . a înregistrat în contabilitatea proprie toate livrările de produse din carne, a depus declarațiile legale (declarația 390), trimestrial sau lunar, au fost evidențiate facturile fiscale de livrare însoțite de documente de transport (anexa 4).

Volumul total al livrărilor în perioada 2009 – 2011 este în sumă totală de_ lei, reprezentând baza impozabilă fără TVA.

Autoritățile fiscale din Slovacia au comunicat că tranzacțiile cu produse din carne au fost ireale (fictive) și operațiunile nu au fost reale, rezultând că beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA conform legislației în vigoare, existând suspiciunea că beneficiarul ar fi fost necunoscut și nu le-a pus la dispoziție documentele fiscale cu privire la realizarea acestor operațiuni și tranzacții comerciale, în aceste condiții considerând că operațiunile și tranzacțiile comerciale dintre cele două societăți nu sunt scutite de TVA și societatea C. SRL Salonta avea obligația de a colecta TVA, de a o înregistra și a o vira la bugetul de stat aferent livrărilor efectuate, suma totală fiind de_ lei, anexa 5.

Potrivit celor prezentate mai sus, organul de control a considerat că produsele din carne reprezentând livrări intracomunitare au fost valorificate și comercializate fără îndeplinirea condițiilor legale, existând suspiciunea că aceste livrări s-au făcut în scopul sustragerii în parte sau în totalitate a contribuabilului de la plata obligațiilor fiscale TVA la bugetul de stat.

În ceea ce privește apărările formulate de recurentă, aceleași apărări pe care le-a invocat și în fața instanței de fond, în mod temeinic și legal s-a reținut netemeinicia acestora întrucât în urma verificărilor efectuate prin sistemul VIES în urma celor transmise de autoritățile fiscale slovace, s-a constatat că societatea A.T. Global Trade SRO nu a declarat achizițiile de produse de carne de la C. SRL Salonta, beneficiarul nefiind deci înregistrat în scopuri de TVA.

Față de aceste motive precum și datorită faptului că în prezenta cale de atac nu s-au administrat înscrisuri din care să rezulte o situație contrară celei reținute de instanța de fond, va r Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta . în contradictoriu cu intimații C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SALONTA împotriva sentinței civile nr. 780 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Salonta, pe care o va menține în totalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta ., cu sediul în Salonta, .. 10, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin GARDA FINANCIARĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SALONTA cu sediul în Salonta, ., jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 780 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Salonta, pe care o menține în totalitate.

IREVOCABILĂ.

Fără cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședință publică 18.03.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

V. I. O. I. V. A.

Grefier,

V. E. E.

Red.jud. V.I./16.04.2013

Jud.fond.B.C.

Tehnored.V.E.

Nr. ex. – 2 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 328/2013. Tribunalul BIHOR