Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 219/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 219/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 4973/271/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 219/R/CA/2013
Ședința publică de la 18 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. V.
Judecător I. V.
Judecător I. O.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurentul D. E., cu dom.loc.Săcuieni, ..15, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ..18, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.2918 din 22.02.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei, cons.jur.A. N., potrivit delegației de la dosar, lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Asupra recursului de față Tribunalul constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.2918 din 22.02.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul D. E., domiciliat in SACUIENI, DEALU NOU, nr. 15, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI BIHOR, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/04.03.2011.
Fără cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele;
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/04.03.2011, în temeiul art. 1, lit. a) din legea nr. 12/1990, s-a dispus sancționarea petentului cu amenda contravenționala in cuantum de 1000 de lei, dispunându-se totodată si măsura complementara a confiscării.
In fapt s-a reținut că petentul „ a fost identificat in data de 02.03.2011, ora 23 la . Frontiera Bors, conducând auto. Cu nr de înmatriculare GAA 821 in care avea un nr. de 6 cai pentru care nu a putut prezenta toate actele de proveniența, fapt constatat de DSV Bihor in p-v nr._/02.03.2011 ”
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat că aceasta a fost depusă în termen legal si că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001.
Fiind încheiat de un agent al ordinii publice pe baza constatării personale ale acestuia, procesul-verbal de contravenție are valoarea unui înscris probator preconstituit, făcând dovada până la proba contrară cu privire la situația de fapt descrisă în cuprinsul său.
Petentul nu a administrat în fata instanței probe care să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, deși sarcina probei revenea acesteia în conf. cu prev. art. 1169 C.civ., potrivit căruia cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Apărarea petentului, in sensul cade fapt „s-a deplasat in localitatea Bors transportând un număr de 6 cabaline cu intenția de a face schimb cu o alta persoana domiciliata in localitatea Bors”, nu poate fi reținuta de către instanța.
Aceasta susținere a petentului este contrazisa de probele administrate in cauza. Astfel, din declarația martorului audiat pentru petent H. I. ( declaratia de la fila 26 dosar), rezulta ca petentul transporta caii spre localitatea T.. Martorul Hendre Erszebet ( f. 35 – 36 dosar) a declarat ca „petentul a cumpărat caii de la piața din loc. Salard urmând a-i duce acasă, insa s-a hotărât sa facă un ocol prin loc. Biharia pentru a vedea si alti 2 cai pe care ar fi fost interesat sa-i cumpere de asemenea.”
Avans in vedere ca declarațiile martorilor audiați pentru petent sunt contradictorii, infirmând cele susținute de petent, instanța de fond le-a înlăturat, urmând a nu tine seama de acestea la soluționarea cauzei.
Martorul Comaniciu A. ( f. 31 dosar), audiat pentru intimata a declarat ca a fost de fata la momentul in care petentul a fost surprins de organele de control pe raza Punctului de Frontiera Bors transportând un nr. de 6 cabaline si ca organele de politie i-au solicitat petentului documentele de însoțire cu privire la caii transportați insa acesta nu a putut sa le prezinte.
Martorul a mai declarat ca petentul a prezentat un nr. de 6 pașapoarte insa in urma verificărilor pe care le-a efectuat in calitate de medic veterinar, s-a constatat ca cele 6 pașapoarte aparțin altor 6 cai. De asemenea martorul a mai declarat ca, la întrebarea organelor de control, petentul a arătat ca se afla întâmplător in Vama Bors, mergând la benzinărie sa alimenteze. Totodată martorul a mai arătat ca asupra unuia din cei 6 cai transportați de petent a fost instituit un sechestru asigurator deoarece acesta a făcut obiectul unui alt transport ilegal.
Apărarea petentului în sensul ca procesul verbal de contravenție contestat ar fi lovit de nulitate pe motiv ca fapta sa a fost greșit încadrata in drept de către agentul constatator nu poate fi reținuta de către instanța.
Aceasta deoarece, in conformitate cu prevederile art. 1, lit. a) din legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite “Constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte: a)efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege;”, iar potrivit lit. e) constituie contravenție “efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;”
In speța instanța de fond a reținut ca petentul a efectuat acte de comerț fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, in sensul art. 1 lit. a) si lit. e) din legea nr. 12/1990, anume nu a putut prezenta organelor de control actele de proveniența ale cabalinelor transportate. După cum rezulta din declarația martorului Comaniciu A.,petentul a prezentat un nr. de 6 pașapoarte insa in urma verificărilor efectuate, s-a constatat ca cele 6 pașapoarte aparțin altor 6 cabaline.
Referitor la cererea subsidiara de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, pentru lipsa pericolului social, instanța de fond a apreciat de asemenea neîntemeiata, in condițiile in care, cu ocazia controlului, petentul a încercat sa inducă in eroare organele de control, prezentându-le drept documente legale de însoțire pașapoartele altor 6 cabaline decât cele transportate.
Fată de cele de mai sus, instanța de fond a constatat că fapta petentului întrunește în drept elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. art. 1, lit. a) si e) din legea nr. 12/1990 si pentru considerentele de fapt si de drept expuse, apreciind plângerea ca neîntemeiata, in baza art. 34 din OG 2/2001, a respins-o.
Instanța de fond a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în teremen legal recurentul D. E., cu dom.loc.Săcuieni, ..15, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ..18, jud.Bihor, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție . nr._/04.03.2011.
În subsidiar s-a solicitat înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea măsurii complementare a confiscării cu consecința restituirii bunurilor confiscate.
În motivarea recursului se arată că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică, dată cu interpretarea eronată a probelor administrate în cauză. Astfel se susține de câtre recurent că a achiziționat cabalinele într-o piață autorizată din . bună credință în ceea ce privește existența controalele sanitar veterinare pentru animalele achiziționate, animale pe care le-a transportat la domiciliu.
În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.9 și 7 C.proced.civ.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod proc. civilă, instanța stabilește că motivele invocate în susținerea prezentului recurs sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță prin procesul-verbal de contravenție . nr._/04.03.2011, în temeiul art. 1, lit. a) din legea nr. 12/1990, s-a dispus sancționarea recurentului cu amenda contravenționala in cuantum de 1000 de lei, dispunându-se totodată si măsura complementara a confiscării.
In fapt s-a reținut că recurentul „ a fost identificat in data de 02.03.2011, ora 23 la . Frontiera Bors, conducând auto. Cu nr de înmatriculare GAA 821 in care avea un nr. de 6 cai pentru care nu a putut prezenta toate actele de proveniența, fapt constatat de DSV Bihor in p-v nr._/02.03.2011
Din probele administrate în cauză a rezultat că recurentul D. E. in data de 02.03.2011, ora 23 la . Frontiera Bors, la solicitarea organelor de control nu a putut prezenta pentru cele șase cabaline transportate, certificat sanitar veterinare de transport și nici dovada achiziționării acestor cabaline deși susținea că este proprietarul animalelor cumpărate în ziua respectivă dintr-o piață din .> Pentru animalele transportate, recurentul a prezentat carnetele de identificare al ecvinelor respectiv pașaportul equideului dar, în aceste acte la rubrica proprietar erau menționate alte persoane decât recurentul iar acesta nu a prezentat nici dovada achiziționării animalelor. Totodată, recurentul nu a prezentat nici autorizație sau înregistrare sanitar veterinară pentru a atesta dreptul de a transporta cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare GAA 821, animale vii.
În conformitate cu prevederile art. 1, lit. a) din legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite “Constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte: a)efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege;”,
Din probele administrate în cauză a rezultat că recurentul a efectuat acte de comerț fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, in sensul art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, anume nu a putut prezenta organelor de control contractele de vânzare – cumpărare pentru a atesta proveniența animalelor, certificat sanitar veterinar, autorizație sau înregistrare sanitar veterinară pentru a atesta dreptul de a transporta cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare GAA 821, animale vii.
Aceste înscrisuri nu au fost depuse de recurent nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de recurs
Cu privire la măsura confiscării prima instanță a reținut în mod temeinic și legal că atâta timp cât fapta reținută există, este evident că și confiscarea s-a făcut în mod legal.
Referitor la sancțiunea aplicată prin actul sancționator, se constată că recurentul petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 1.000 lei, stabilită în conformitate și în limitele speciale prevăzute de art.2 lit. c) din Legea nr.12/1990 (amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei), fiind stabilită amenda minimă.
Atât actul normativ care sancționează contravenția cât și modul de redactare a acestei fapte contravenționale, denotă ca scop legitim prevenirea desfășurării de activități comerciale ilicite. Cu privire la severitatea sancțiunii aplicate în cazul nerespectării unei asemenea exigențe, s-a respectat proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei, respectiv sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența CEDO în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi.
Analizând circumstanțele săvârșii faptei reținută în sarcina recurentului, prima instanță a apreciat în mod temeinic și legal că fapta contravențională a fost în mod corect individualizată, scopul urmărit de petent fiind acela de a eluda dispozițiile legale în materie privind desfășurarea de activități comerciale licite.
Pentru aceste motive, va respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul D. E., cu dom.loc.Săcuieni, ..15, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ..18, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.2918 din 22.02.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o va menține în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul D. E., cu dom.loc.Săcuieni, ..15, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI BIHOR, cu sediul în loc.Oradea, ..18, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.2918 din 22.02.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totalitate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 Februarie 2013
Președinte, A. V. | Judecător, I. V. | Judecător, I. O. |
Grefier, M. M. |
Red.jud.fond.F.O.B.
Red.jud.recurs V.I./15.03.2013
Tehn.red.M.M. 2 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 764/2013.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 4325/2013. Tribunalul... → |
|---|
