Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 4905/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4905/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 8713/111/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 4905/CA/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C. O.
Grefier E. S.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza C. administrativ și fiscal privind pe reclamant G. I. O. cu domiciliul în Cordău, nr. 275/A, jud. Bihor, împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul procesual ales în Oradea, .. 2B, jud. Bihor, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în data de 19.06.2013 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.06.2013 când s-a pronunțat hotărârea.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul Bihor legal timbrată, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la restituirea sumei de 3.377 lei, reprezentând taxa auto de primă înmatriculare achitată cu chitanța . nr._/25.10.2007 . A solicitat obligarea pârâtei și la plata dobânzilor legale aferente de la data achitării taxei și până la momentul restituirii efective a sumei. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că a achiziționat dintr-o țară din Comunitatea Europeană un autoturism second – hand, marca Renault cu nr. de identificare VF1BG0M_ și pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească suma de 5.387 lei, reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
În esență, a susținut că dispozițiile art. 214 ind.1 Codul fiscal în temeiul cărora s-a achitat taxa specială pentru autoturisme cu ocazia primei înmatriculări în România, precum și cele cuprinse în OUG nr. 50/2008 în vigoare din 01.07.2008 demonstrează introducerea unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul reînmatriculării lor în țară, iar taxa de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule, deși derivă din reglementările Codului fiscal, contravine art. 90 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, respectiv ” nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, și prin urmare este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Oradea, a solicitat respingerea cererii, arătând că dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, pe de o parte pentru că nu suntem în prezența unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, iar pe de altă parte nu ne aflăm în prezența unui regim discriminatoriu întrucât obligația de plată a taxei de primă înmatriculare revine pentru toate autoturismele indiferent de țara de proveniență.
S-a mai arătat că taxa de primă înmatriculare a fost calculată conform dispozițiilor Codului fiscal, care prevede în mod clar la art. 214/l și următoarele atât modul de calcul, cât și scutirile de la plata acestei taxe, ori în cazul de față, reclamanta avea obligația plății taxei, și ca atare în mod temeinic și legal a calculat și încasat această taxă.
S-au invocat și prevederile art. 11 din OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare care prevede posibilitatea restituirii diferenței între taxa de primă înmatriculare și cea de poluare.
Cu privire la restituirea sumei de bani achitată cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare, instanța reține că prin chitanța . nr._/25.10.2007 reclamantul a achitat suma de 5.387 lei, ulterior fiindu-i restituită suma de 2010 lei.
Această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit iar cuantumul său se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Cod fiscal după criteriile și coeficienții de corelare ori de reducere a taxei prevăzute în anexele speciale ale legii. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și importate spre înmatriculare în România, după aducerea acestora în țară.
Instanța reține că, prin Legea nr.157/2005 România a ratificat Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană.
Potrivit art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, prevederile Tratatelor Constitutive ale U.E și ale celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
În conformitate cu prevederile art. 110 din TFUE „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară. Articolul 110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le‑ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la articolele 28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.
În ceea ce privește taxele aplicate autovehiculelor, Curtea stabilește că din lipsa unei armonizări în materie rezultă că fiecare stat membru poate să stabilească regimul acestor măsuri fiscale potrivit propriilor aprecieri. Astfel de aprecieri, asemenea măsurilor adoptate pentru punerea lor în aplicare, trebuie însă să fie lipsite de efectul descris mai sus.
Trebuie amintit că autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură.
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Ca urmare a efectului direct al art. 110 din TFUE, instanța constată că art. 214/1 – 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare normelor comunitare, iar taxa specială pentru înmatricularea autoturismului achitată de către reclamantă, în cuantum, de 3669 lei a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea dispozițiilor art. 110 din Tratat.
Cât privește capătul de cerere privind actualizarea sumei și plata de dobânzi legale la suma astfel obținută, instanța reține că potrivit art. 124 alin 1 și 2 rap. la art. 70 c. pr. fiscală, dobânda datorata în materie fiscală este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de acest cod și curge din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 din același act normativ. Textul de lege incident prevede și că acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Prin urmare, în raport de cele reținute, instanța va admite cererea de acordare a dobânzilor, acestea urmând a fi calculate prin raportare la prevederile textelor legale anterior menționate, până la data restituirii efective, cu începere de la data achitării taxei.
Dreptul reclamantului de a obține rambursarea taxei de poluare percepute cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința drepturilor conferite justițiabililor de normele comunitare care interzic astfel de taxe. Statul este obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii. În plus, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C‑397/98 și C‑410/98, punctele 87-89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C‑446/04, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich și alții, C‑113/10, C‑147/10).
Prin urmare, calculul dobânzilor datorate nu trebuie să aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 29). C‑234/10, punctul 65) – principiul efectivității.
A limita dobânzile la cele care curg începând la expirarea celor 45 de zile de la data înregistrării cererii de restituire, nu îndeplinește cerințele impuse de dreptul comunitar, conform jurisprudenței amintite și în Cauza C- 565/11 – M. I..
Pentru aceste considerente, constată că cererea precizată este întemeiată, astfel că în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantei suma achitată cu titlu de taxa specială pentru autoturisme, cu dobânzi legale.
În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, având în vedere culpa procesuală a pârâtei instanța o va obliga la plata sumei de 539,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea precizată, formulată de către reclamantul G. I. O. cu domiciliul în Cordău, nr. 275/A, jud. Bihor, împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul procesual ales în Oradea, .. 2B, jud. Bihor.
Dispune obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3.377 lei ce reprezintă taxa de primă înmatriculare achitată prin chitanța . nr._/25.10.2007 la care vor fi adăugate dobânzi legale calculate conform dispozițiilor codului de procedură fiscală de la data achitării taxei de poluare.
Obligă pârâta la plata sumei de 539,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 iunie 2013.
Pentru Președinte C. C. O. - promovat la C.A.O., semnează președintele instanței M. C.
Grefier,
E. S.
Red. jud. O.C.C.
Ex. 4/04.07.2013
Pt. conformitate se comunică azi .cu:
- reclamantul G. I. O. cu domiciliul în Cordău, nr. 275/A, jud. Bihor,
- pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul procesual ales în Oradea, .. 2B, jud. Bihor
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 5969/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 852/2013.... → |
|---|
