Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3947/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3947/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 3223/111/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI C. ADMINISTRATIV
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 3947/CA/2013.
Ședința publică din 27 mai 2013.
PREȘEDINTE: D. R.
GREFIER: L. S.
Pe rol fiind pentru azi, judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul G. R.-F., cu domiciliul în Șuncuiuș, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI ALEȘD, cu sediul în Aleșd, .. 1, jud.Bihor, ADMINSITRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea, .. 2B, jud.Bihor și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București sect. 6, .. A nr. 294, având ca obiect: contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamantului, av. C. A., în baza împuternicirii avocațiale de substituire a av. P. C., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederând instanței că acțiunea este legal timbrată, se constată că prin registratura instanței s-a depus la dosar o cerere de probațiune însoțită de înscrisuri din partea reclamantului, după care:
Instanța, întreabă reprezentantul reclamantului la care dintre pârâți s-a achitat taxa de primă înmatriculare, cine este pârâtă în prezenta cauză.
Reprezentantul reclamantului, invederează instanței că plângerea prealabilă a fost depusă de către reclamant la AFP Aleșd, reclamantul având domiciliul în loc. Bălnaca, care aparține de această instituție, iar răspunsul la plângere a fost emis de pârâta AFP Oradea, la care s-a achitat și taxa de poluare. Consideră că pentru opozabilitate, ambele instituții sunt pârâte în prezenta cauză.
De asemenea, reprezentantul reclamantului, depune la dosar copia certificatului de înmatriculare al autovehiculului, din România și arată că nu mai are alte probe, cereri sau excepții de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în fond.
I n s t a n ț a, încuviințează proba cu înscrisuri și văzând că nu se solicită alte probe, cereri sau excepții, consideră lămurită cauza, închide faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantului, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, a se dispune obligarea în principal a pârâtei AFP Oradea la restituirea sumei, în subsidiar obligarea pârâtei AFP Aleșd să restituie reclamantului suma menționată în petitul acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Arată că lasă la aprecierea instanței cererea de chemare în garanție.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul Bihor la data de 30.03.2012, legal timbrată, reclamantul G. R.-F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI ALEȘD obligarea pârâtei AFP Aleșd la restituirea sumei de 2.752 lei ce reprezintă diferența nerestituită din taxa specială pentru autoturisme achitată prin chitanța . nr._/31.03.2008, precum și dobânda legală calculată de la data achitării taxei.
În fapt, a arătat că a achiziționat dintr-o țară din Comunitatea Europeană un autoturism second – hand și pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească suma de 2.752 lei, reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
În esență, a susținut că dispozițiile în temeiul cărora s-a achitat taxa specială pentru autoturisme cu ocazia primei înmatriculări în România, demonstrează introducerea unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul reînmatriculării lor în țară, iar taxa achitată contravine art. 90 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, respectiv prevede ca nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, și prin urmare este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, arătând că în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004 reclamantul contestator trebuia să solicite anularea actului administrativ la organul emitent, și după aceea se putea adresa instanței de contencios Administrativ. Pe fond, a solicitat respingerea cererii, arătând că dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, pe de o parte pentru că nu suntem în prezența unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, iar pe de altă parte nu ne aflăm în prezența unui regim discriminatoriu întrucât obligația de plată a taxei de primă înmatriculare revine pentru toate autoturismele indiferent de țara de proveniență.
S-a mai arătat că taxa de primă înmatriculare a fost calculată conform dispozițiilor Codului fiscal, care prevede în mod clar la art. 214/l și următoarele atât modul de calcul, cât și scutirile de la plata acestei taxe, ori în cazul de față, reclamanta avea obligația plății taxei, și ca atare în mod temeinic și legal a calculat și încasat această taxă.
S-au invocat și prevederile art. 11 din OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare care prevede posibilitatea restituirii diferenței între taxa de primă înmatriculare și cea de poluare.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu cu argumentul că suma achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare, constituie, potrivit dispozițiilor art.1 al.1 din OUG nr. 50/2008 venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Chemata în garanție, Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare.
Analizând cererea prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate și a normelor legale incidente, instanța a constatat următoarele:
Cu privire la restituirea sumei de bani achitată cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare, instanța reține că prin chitanța . nr._/31.03.2008 pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții reclamantul a achitat suma de 5.623 lei, ulterior fiindu-i restituită suma de 2.871 lei, așa cum rezultă din înștiințarea de restituire nr. 114/14.08.2008.
Această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit iar cuantumul său se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Cod fiscal după criteriile și coeficienții de corelare ori de reducere a taxei prevăzute în anexele speciale ale legii. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și importate spre înmatriculare în România, după aducerea acestora în țară.
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamant, instanța constată că acesta stipulează faptul că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În conformitate cu dispozițiile Legii 157/2005 prin care România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 din Tratatul Comunității Europene, instanța constată că art. 214/1 – 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare normelor comunitare, iar taxa specială pentru înmatricularea autoturismului achitată de către reclamantă, în cuantum, de 5.623 lei a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea dispozițiilor art. 90 alin.1 din Tratat.
Cât privește capătul de cerere privind actualizarea sumei și plata de dobânzi legale la suma astfel obținută, instanța reține că potrivit art. 124 alin 1 și 2 rap. la art. 70 c. pr. fiscală, dobânda datorata în materie fiscală este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de acest cod și curge din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 din același act normativ. Textul de lege incident prevede și că acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Aceste dispoziții contravin însă Dreptului Uniunii Europene. În cauza I. împotriva Statului Român, Cauza C‑565/2011, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, la cele care curg începând cu ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. S-a reținut că principiul efectivității impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei.
Prin urmare pentru o despăgubire efectivă, reclamantul este îndreptățit a primi dobândă pentru taxa achitată cu încălcarea dreptului Uniunii, din momentul plății acesteia.
Pentru aceste considerente, constată că cererea este întemeiată, astfel că în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantei suma achitată cu titlu de taxa specială pentru autoturisme, cu dobânzi legale conform codului de procedură fiscală.
Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de către reclamantul G. R.-F., cu domiciliul în Șuncuiuș, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI ALEȘD, cu sediul în Aleșd, .. 1, jud.Bihor și ADMINSITRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea, .. 2B, jud.Bihor.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta AFP Aleșd împotriva chematei în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6.
Dispune obligarea pârâtei AFP Aleșd la restituirea sumei de 2.752 lei ce reprezintă diferența nerestituită din taxa specială pentru autoturisme achitată prin chitanța . nr._/31.03.2008 precum și dobânda fiscală calculată de la data achitării taxei.
Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 27.05.2013.
PREȘEDINTE: GREFIER:
D. R. L. S.
Red. D.R.
5 ex/18.06..2013 pt. conf. 3 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 18/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 4227/2013.... → |
|---|
