Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3438/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3438/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 1357/111/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR.3438/CA/2013
Ședința publică din data de 30 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. D.
GREFIER: B. F.
Pe rol fiind judecarea acțiunii precizate în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul S. C., cu domiciliul ales în Oradea, . nr.12A, ..16, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ALEȘD, cu sediul în Aleșd, ..1, jud.Bihor, și cu chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, ..294, Corp A, sector 6, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentanta reclamantului - avocat G. C., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, restul părților fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că procedura este completă, acțiunea este legal timbrată, după care:
Reprezentanta reclamantului depune la dosar dovada achiziționării autovehiculului dintr-un stat membru al Uniunii Europene și chitanța de plată a onorariului de avocat și arată că nu mai are alte probe de propus sau cereri de formulat.
Instanta, văzând că nu mai sunt alte cereri și probe, închide faza probatorie și acordă cuvântul părții prezente pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii conform petitului acesteia, având în vedere motivele descrise pe larg în cererea de chemare în judecată și probatoriul administrat în cauză. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Instanța, considerând cauza lămurită, închide dezbaterea ei și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
DELIBERÂND,
Constată că prin acțiunea precizată înregistrată la Tribunalul Bihor la data de 10.02.2012, legal timbrată, reclamantul S. C., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Aleșd, a solicitat obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme în cuantum de 938 lei achitată nelegal, actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății și plata cheltuielilor de judecată.
În fapt,arată că în cursul anului 2007 a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism second-hand, marca F., nr. de identificare ZFA_40, iar pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească taxa indicată în petitul cererii.
Mai învederează că în conformitate cu dispozițiile art. 214 ind.1 Codul fiscal, taxa specială pentru autoturisme era obligatorie cu ocazia primei înmatriculări în România, iar cuantumul acestei taxe datorată bugetului statului s-a calculat după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Cod fiscal, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unor coeficienți de valoare ori de reducere a taxei prevăzută în anexele speciale ale legii, dar această taxă specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România – stat comunitar începând cu 1 ianuarie 2007, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România după aducerea acestora în țară.
Consideră că această taxă demonstrează introducerea unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul neînmatriculării lor în țară, iar taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, deși derivă din reglementările Codului fiscal, contravine art. 110 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, respectiv ” nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect,produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare „ și prin urmare este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne.
Apreciază că prin analiza principiilor dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, conform art.148 alin.2 și 4 din Constituție, prin aplicarea supremației dreptului comunitar, în speță a articolului 110 din Tratat, introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule contravine normelor dreptului comunitar.
Prin cererea înregistrată la data de 04.01.2013, DGFP Bihor, în reprezentarea pârâtei, a solicitat chemarea în garanție a Administrației F. pentru Mediu, arătând că, în conformitate cu art.1 al.1 din OUG 50/2008, taxa pentru poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Chemata în garanție, deși legal citată, nu s-a prezentat la dezbateri și nici nu și-a exprimat poziția în scris față de acțiunea dedusă judecății.
Din coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, instanța reține în fapt următoarele:
Prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._, la data de 07.06.2007 reclamantul a achitat suma de 938 lei, cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
Această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit, iar cuantumul taxei speciale, datorată bugetului statului se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Codul fiscal .Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, ceea ce este evident creează un sistem discriminatoriu în raport cu produsele interne similare.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 110 paragraful 1 (fost art.90) din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă, instanța constată că aceasta stipulează faptul că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În conformitate cu dispozițiile Legii 157/2005 prin care România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană s-a prevăzut că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Ca urmare a efectului direct al art. 110 din Tratatul Comunității Europene, instanța constată că art. 214/1 – 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare, iar taxa pentru înmatricularea autoturismului de către reclamant, în cuantum, de 938 lei a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea dispoz. art. 110 alin.1 din Tratat, considerente față de care apreciază acest capăt de cerere ca fiind întemeiat și pe cale de consecință va obliga pe pârâtă să restituie taxa specială pentru autoturisme, în cuantum de 938 lei.
Pentru lipsirea reclamantului în mod nelegal de suma de 938 lei, în vederea reparării integrale a prejudiciului cauzat acestuia, în condițiile dispozițiilor Codului de procedură fiscală, instanța va obliga pârâta la plata dobânzii fiscale, calculată conform acestui act normativ.
Referitor la cererea de chemare în garanție, instanța urmează să constate că obiectul cauzei îl reprezintă solicitarea reclamantului de restituire a taxei de primă înmatriculare, reglementată de dispozițiile Codului fiscal. Ori, taxă de primă înmatriculare, spre deosebire de taxa de poluare, nu constituie venit la fondul pentru mediu și nu este administrată, respectiv încasată și nici gestionată de Administrația F. pentru Mediu, considerente pentru care, văzând în drept și disp.art.60 și urm. din C.,pr.civ., urmează să respingă ca nefondată cererea de chemare în garanție.
Ca o consecință a admiterii acțiunii, în baza art. 274 Cod proc.civilă, instanța urmează să oblige pârâta AFP Aleșd să plătească reclamantei suma de 539,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea precizată formulată de reclamantul S. C., cu domiciliul ales în Oradea, . nr.12A, ..16, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ALEȘD, cu sediul în Aleșd, ..1, jud.Bihor, și în consecință:
- obligă pârâta AFP Aleșd să restituie reclamantului suma de 938 lei, achitată cu chitanța . nr._/07.06.2007, reprezentând taxă de primă înmatriculare, sumă care urmează a fi actualizată cu dobânda fiscală calculată conform Codului de procedură fiscală.
Respinge cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, ..294, Corp A, sector 6.
Obligă pârâta AFP Aleșd la plata în favoarea reclamantului a sumei de 539,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. DorelBalaș F.
Red.B. D., jud.
Dact. BF în 21.05.2013.
5 ex.Pt.conf.3 .> - S. C.
- AFP Aleșd
- Adm.F. pt.Mediu
Azi, .2013.
| ← Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 53/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
