Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 5459/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5459/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 14764/271/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR.5459/CA/2013
Ședința publică de la 17 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Grefier N. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul C. de avocat F. A. cu sediul în Oradea, ., nr.44, . Bihor în contradictoriu cu pârâtele C. L. AL MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul în Oradea, Piața Unirii, nr.1, județul Bihor și POLIȚIA L. ORADEA cu sediul în Oradea, ..1, județul Bihor, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu răspund.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită astfel cum s-a arătat în Încheierea de ședință din data de 03.10.2013, când s-a amânat pronunțarea pentru 10.10.2013 și ulterior pentru azi, 17.10.2013, încheierile de ședință menționate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței cele de mai sus.
TRIBUNALUL
La data de 22.05.2013 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor dosar nr._ având ca obiect excepția de nelegalitate, invocată de petenta F. A., a art.6 pct.3,4,5 din HCL nr.640/2006 raportat la art.63, din OUG nr.195/2002, a art.162 al.2,3 din HCL nr.640/2006 raportat la art.63 din OUG nr.195/2002, art.143 din regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006, a art.133, art.191 al.1 lit.a din HCL din 640/2006 raportat la art.1 din OUG nr.2/2001și art.191 al.1 raportat la art.5 al.5 din OG 2/2001.
În cadrul plângerii contravenționale formulate împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/07.07.2012 încheiat la data de 03.08.2012.
În motivarea excepției de nelegalitate petenta a susținut că HCL nr.640/2006 dă un cu totul alt înțeles unor noțiuni definite exact de OUG nr.195/2002 în acest mod o HCL vine să modifice o ordonanță de urgență . Astfel, se referă în continuare reclamanta la următoarele noțiuni: „OPRIRE”- art.63 al.1 din OUG nr.195/2002, se consideră „oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute”, art.6 din HCL nr.640/2006- autovehiculul oprit- autovehiculul imobilizat pentru timp de maxim 5 minute cât este necesar pentru luarea sau lăsarea de persoane; „staționare”- art.63 al.1din OUG nr.195/2002, se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră „STAȚIONARE”, art.6 pct.4 din HCL nr.640/2006, autovehiculul staționat - autoturismul imobilizat pe drum public pentru un motiv altul decât acela de a evita un conflict cu un participant la trafic sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulație, iar imobilizarea nu se limitează la luarea sau lăsarea de persoane sau bunuri.
În acest mod, reclamanta apreciază că HCL adaugă la OUG pentru că nu se precizează ce fel de conflict are în vedere, unul anterior sau altul cauzat în trafic de către șoferi; „PARCARE”- art.63 al.4 din OUG nr.195/2002”se consideră staționarea vehiculelor în spații special amenajate sau stabilite și semnalizate corespunzător” iar art.6 pct. 5 din HCL 640/2006- autovehiculul parcat- autovehiculul oprit/staționat într-un loc special rezervat acestui scop și amenajat ca atare.
În continuare, petenta face referire la art.12 al.2 din HCL 640/2006 care definește noțiunea de „ocupare ilegală a domeniului public” și concluzionează că din modul de redactare se înțelege că noțiunea de „staționare în parcare publică amenajată” și noțiunea „parcare” nu sunt distincte, ci redau aceeași situație.
De asemenea, mai arată petenta, capitolul VII din HCL nr.640/2006 intitulat „Controlul opririi/staționării/parcării neregulamentare” nu definește explicit de înseamnă fiecare din aceste noțiuni și că, în final, se deduce cu certitudine faptul că, oprirea/staționarea/parcarea din parcările publice, fără a avea tichet sau abonament se consideră parcare neregulamentară, așa cum rezultă din art.162 al.2 și 3 din HCL .
În ceea ce privește art.133 al.3 din HCL care reglementează contravențiile în caz de neachitare a taxei de parcare, de asemenea, apreciază că nu parcarea fără tichet, abonament sau neplata taxei de parcare reprezintă contravenție ci faptul că nu se achită taxa de parcare în termen de 48 h de la comunicarea taxei, iar stabilirea sancțiunii de la 150 lei până la 500 lei este vădit disproporționată față de gradul de pericol social al faptei, raportat și la nivelul salariului minim pe economie.
În drept, petenta a invocat dispozițiile Legii nr.554/2004, HCL 640/2006, OUG 195/2002 și OG nr.2/2001.
La data de 26.06.2013 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate cu motivarea că nu sunt îndeplinite disp.art.4 al.2 din Legea nr.554/2004, în concret neexistând o legătură între fondul procesului și actul administrativ.
S-a depus la dosar, de către intimată, HCLL privind aprobarea regulamentului pentru stabilirea cadrului general de gestionare a parcărilor din municipiul Oradea, raportul de specialitate și regulamentul cu toate anexele, HCL de modificare și completare a HCL nr.640/2006 și note de ședință.
Analizând cauza suspusă soluționării în raport de probele administrate și dispozițiile legale aplicabile, instanța constată și reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/07.07.2012 încheiat de Poliția L. Oradea- Administrația Imobiliară Oradea, petenta a fost sancționată în conformitate cu HCL 640/2006 reținându-se că în data de 16.01.2012 ora 2,22 PM a fost depistat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe domeniul public, parcat neregulamentar, fiind încălcate dispozițiile art.191 lit.a din HCL nr.640/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva procesului verbal de contravenție indicat, petenta a formulat plângere contravențională, iar la data de 22.03.2013 a invocat excepția de nelegalitate a unor dispoziții din HCL nr.640/2006, Judecătoria Oradea prin Încheierea de ședință din data de 10.05.2013 a sesizat Tribunalul Bihor- Secția a II-a Civilă de C. Administrativ și Fiscal cu excepția de nelegalitate.
Pentru a fi valid, orice act administrativ trebuie să fie adoptat de o autoritate publică competentă, cu respectarea formei și procedurii prevăzute de lege și în conformitate cu conținutul legii.
Art.4 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ reglementează o tehnică juridică prin care o parte într-un proces, căruia i se opune un act administrativ pe care îl consideră nelegal, poate cere ca instanța de contencios să verifice legalitatea actului, în situația în care actul este declarat nelegal, acesta devenind inopozabil părții împotriva căruia a fost invocat. Admiterea excepției de nelegalitate are drept consecință blocarea efectelor actului administrativ contestat, el fiind, în cadrul litigiului, inoperant.
În cauză, față de cele expuse anterior, instanța reține că petenta nu contestă competența autorității publice emitente de a adopta un astfel de act și nici forma și procedura cu care HCL a fost adoptată . De altfel, analizând din oficiu aceste aspecte, instanța constată că au fost respectate condițiile de competență și de formă cu privire la actul administrativ.
În ceea ce privește legalitatea actului atacat, instanța reține, de asemenea că, petenta nu contestă faptul că a parcat un autoturism într-un loc în care ocuparea domeniului public se putea face doar cu plata unei taxe și nici faptul că la momentul la care a parcat autoturismul nu plătise această taxă.
Pe de altă parte, procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, care, ca orice act administrativ se bucură de prezumțiile relative de legalitate, autenticitate și veridicitate.
Prezumția de veridicitate a actului administrativ înseamnă că acesta este prezumat a constata o stare de fapt conformă celei reale, până la proba contrară.
În cauză, petenta a susținut că noțiunile „oprire”, „staționare” și „parcare”, în HCL 640/2006 care aprobă regulamentul pentru stabilirea cadrului general de gestionare a parcărilor din municipiul Oradea, au un alt înțeles decât cel din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice și cel din OG nr.2/2001- privind regimul juridic al contravențiilor, în ceea ce privește cuantumul amenzii raportat la pericolul social al faptei.
Faptul că prin HCL 640/2006, autoritatea publică locală a condiționat existența contravenției de neachitarea într-un anumit termen a taxei stabilite pentru oprire/staționare/parcare neregulamentară nu contravine prevederilor legale, respectiv OG nr.2/2001, iar art.191 al.1 din HCL are în vedere „ocuparea unui loc de parcare” și nu „oprirea” sau „staționarea”, noțiuni la care se face referire și unde sunt definite respectiv OUG nr.195/2002.
În consecință, având în vedere considerentele de fapt și de drept arătate, instanța apreciază că este îndeplinită și condiția conformității actului administrativ cu legea și va respinge acțiunea ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge excepția de nelegalitate formulată de reclamantul C. de avocat F. A. cu sediul în Oradea, ., nr.44, . Bihor în contradictoriu cu pârâtele C. L. AL MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul în Oradea, Piața Unirii, nr.1, județul Bihor și POLIȚIA L. ORADEA cu sediul în Oradea, ..1, județul Bihor.
Cu recurs în 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
S. D. S. N.
Red.S.D.
Dact.S.N./5 ex/3 ./- reclamantul F. A.
-pârât POLITIA LOCALA ORADEA
-pârât C. L. ORADEA
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3435/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3438/2013.... → |
|---|
