Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 538/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 538/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 5751/196/2012
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 538/Rca/2013
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. V.
Judecător A.-A. P.
Judecător C. R.
Grefier M. S.
Pe rol soluționarea recursului în materie C. administrativ și fiscal declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul în B., ., împotriva sentintei civile nr. 1293/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în B., Cl. G. nr. 86, având ca obiect-anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. B. M. pentru intimata ., în baza împuternicirii avocațiale nr._/7.11.2013 depusă la dosar, lipsă fiind recurenta AFP B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care învederează instanței că procedura este legal îndeplinită, acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este declarat în termen legal, motivat, după care;
Av. B. M. pentru intimata arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare acordand cuvantul partii prezente.
Aparatorul intimatei solicita respingerea recursului ca nefondat, considera ca instanta de fond a pronuntat o hotarara temeinica si legala.
In fapt petenta a fost sanctionata pentru ca nu a depus declaratia de venit, insa aceasta este o declaratie informativa, petenta nu a realizat venituri, nu a avut TVA de plata la bugetul de stat, iar prin nedeclararea acesteia nu s-a adus nici un prejudiciu bugetului. Petenta a depus declarațiile privind cifra de afaceri trimestrial așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar .
Fațăde materialul probator administrat în cauza rezulta ca săvârșirea contraventiei nu a fost cu intentie, iar fapta este de o gravitate redusa. Considera ca instanta de fond in mod corect a apreciat ca sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei si pentru aceste motive solicita respingerea recursului ca nefondat.
Deliberand, instanta a pronuntat urmatoarea decizie in contencios administrativ.
TRIBUNALUL
Asupra recursului contencios de față;
Prin sentința civilă nr.1293/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Braila în dosarul nr._, s-a in parte plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul in Braila, .. 86, in contradictoriu cu intimata DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE - AFP BRAILA, împotriva procesului verbal de contravenție ./2009 nr._/28.02.2012 si in consecinta s-a dispus inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale aplicate, in cuntum de 5000 lei,cu avertisment.
Spre a hotărî astfel instanța de fond a reținut ca prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ./2009 nr._/28.02.2012 încheiat de intimată, petenta a fost sancționată cu amendă de 5000 de lei pentru faptul că nu a depus la termenul stabilit de lege declarația de mențiuni 010, faptă prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. b și sancționată de art. 219 alin. 2 lit. d din OG 92/2003.
Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului contravenientului, acesta formulând în termen legal, prezenta plângere.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Față de apărările petentei instanța a constatat următoarele:
Procesul verbal de comunicare al procesului verbal de contravenție cuprinde semnătura martorului pe formularul rămas în posesia intimatei (fila 15 dosar).
Deși procesul verbal de contravenție nu cuprinde mențiuni referitoare la reprezentantul societății, nulitatea este una relativă iar petenta nu a arătat și nici nu a demonstrat vătămarea sa sub acest aspect.
Împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei pot fi constatate și în instanță, orice vătămare a petentei urmând a fi acoperită.
Art. 156 din Codul fiscal cuprinde alte prevederi legale decât cele menționate în actul atacat însă nici sub acest aspect nu s-a arătat vreo vătămare.
Verificând temeinicia procesului verbal, instanța constată că fapta există însă sancțiunea aplicată este disproporționată față de fapta comisă și lipsa de urmări a acesteia.
Petenta a depus declarațiile privind cifra de afaceri trimestrial, conform disp. art. 156/1 alin. 4 din C.F., așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar (file 24 - 57).
Instanța a apreciat că față de modificările legislative dese și multitudinea obligațiilor administrativ-fiscale ale contribuabililor, coroborat cu faptul că intimata nu a demonstrat nici un motiv ilicit pentru care petenta ar fi făptuit contravenția cu intenție, gravitatea faptei este mică.
Potrivit prevederilor art. 7 alin.3 din OUG 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În conformitate cu art. 5 alin.5 din OUG 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG 2/ 2001 instanța a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentă și a înlocuit sancțiunea aplicată prin procesul verbal de contravenție, respectiv amenda contravențională în cuantum de 5000 lei, cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Braila considerand-o nelegala pentru urmatoarele motive:
Recurenta a sustinut ca prin hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art. 304 pct.9 c.p.c, respectiv s-au interpretat și aplicat dispozițiile art. 7 alin.2 din OG nr. 2/2001 „Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”.
În speță, recurenta a apreciat că fapta cum este cazul în acest litigiu, nu poate fi considerată ca fiind de o gravitate redusă așa cum a apreciat prima instanța.
A susținut recurenta că situația de fapt reală, respectiv faptul că petenta nu și-a îndeplinit obligațiile declarative la termenele prevăzute de lege, este dovedită de actele existente la dosarul cauzei recunoscută de aceasta prin plângere.
Nu prezintă relevanță în cauza nici motivarea că întârzierea în depunerea declarației nu ar fi de mare importanță și nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment deoarece voința legiuitorului este expresă în sensul că întârzierea depunerii declarațiilor fiscale peste termenul prevăzut de lege constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei și nu cu avertisment.
Intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat deoarece sentinta atacata este temeinica si legala, instanta de fond facand o temeinica si judicioasa analiza a situatiei de fapt si de drept retinuta.
Procedând la examinarea sentinței atacate prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu conform art.3041 Cod procedură civilă sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că recursul este nefondat.
In urma unei analize temeinice si corecte a sustinerilor partilor, a probelor de la dosar si a dispozitiilor legale incidente in cauza, instanta de fond a retinut ca in cauza, fata de circumstantele concrete de savarsire a faptei, se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment.
Procedand astfel in cauza dedusa judecatii instanta de fond nu a generalizat sub nici o forma rationamentul privind gradul de pericol social concret al faptei,astfel ca hotararea data nu poate produce efecte decat intre partile din cauza. Faptul ca petenta intimata savarsit contraventia din necunoasterea dispozitiilor legale care sunt in permanenta modificare si nu cu intentia de a prodduce o paguba sau de a avea un folos, aceasta imprejurare constituie o circumstanta care poate conduce la aplicarea unei sanctiuni mai blande.
Este adevarat ca vointa legiuitorului manifestata in disp.art.219 alin 1 lit.b din OGnr.92/2003 este aceea ca nedepunerea in termen a Declaratiei de mentiuni 110 privind cifra de afaceri sa fie sanctionata cu amenda de la 1000 la 5000 lei,dar, tot legiuitorul a prevazut in OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor ca instanta de judecata poate inlocui sanctiunea aplicata cu sanctiunea avertismentului chiar si atunci cand legea care stabileste contraventia nu prevede aceasta sanctiune. Rezulta ca numai instanta de judecata are aceasta competenta,nu si agentul constatator care este limitat, in speta, la aplicarea OG92/2003 .
In consecință, pentru considerentele mai sus expuse tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de DFFP-AFP Braila si va mentine ca temeinica si legala sentinta civila nr.1299/15.02.2013 pronuntata de Judecatoria Braila in dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul în B., ., împotriva sentintei civile nr. 1293/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în B., Cl. G. nr. 86.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2013.
Președinte Judecător Judecător
V. M. L. P. A. A. R. C.
Grefier
S. M.
Red VML/Tehnored SR
3 ex/4.02.2014
Jud fond J. S.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1141/2013.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 479/2013. Tribunalul... → |
|---|
