Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2013/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 13635/196/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B R Ă I L A
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA_ /2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte:S. M.
Judecător: V. D.
Judecător: S. M.
Grefier: M. I.
La ordine fiind soluționarea recursului de contencios administrativ declarat de recurentul Ș. S. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului B., împotriva sentinței civile nr.134/10.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ ; având ca obiect – anulare proces-verbal de contravenție . nr._/04.10.2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, conform dispozițiilor art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care învederează instanței următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; recursul este declarat în termen legal, motivat, cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, cauza se află la primul termen de judecată, la dosar s-a depus cerere judecare în lipsă din partea recurentului, după care;
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie în contencios administrativ:
TRIBUNALUL
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr.134/10.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de Ș. S. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului B. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 04.10.2012.
Pentru a se hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._, încheiat de intimată la data de 04.10.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 350 lei (5 puncte amendă) și suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, luându-se măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, în temeiul art. 120 alin. 1 lit. j din RAOUG nr. 195/2002, prin raportare la art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 reținându-se în fapt că, la data de 04.10.2012, ora 1652, a condus autocamionul cu nr. de înmatriculare_, pe DN 2B dinspre Oprișenești către I. și s-a angajat în depășirea unui autocamion în timp ce din sens opus venea un autoturism. iar conducătorul acestuia a fost obligat să frâneze pentru a evita coliziunea.
Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 7 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, prin art. 120 alin. 1 lit. j din R.A.O.U.G. nr. 195 din 2002, legiuitorul a interzis depășirea când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii. De asemenea, art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 prevede că nerespectarea regulilor privind depășirea constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Astfel, prin raportare la situația de fapt reținută de agentul constatator, instanța constată că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost corect încadrată în dispozițiile legale mai-sus amintite.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat, instanța a constatat că nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție. Astfel, respectarea cu ocazia unei proceduri care poate fi calificată drept "penală", a unei asemenea garanții vine să restabilească echilibrul dintre autorii prezumați ai faptelor nelegale și autoritățile desemnate să-i urmărească și să-i sancționeze. Totuși, Curtea s-a pronunțat (Cauza A. contra României) în sensul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
Prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul nu este una absolută, ci relativă, fiind răsturnată în cauza de față prin întocmirea procesului-verbal, mai ales că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată prin propriile simțuri ale agentului constatator.
Mai mult decât atât, instanța a constatat că petentul a recunoscut faptul că a efectuat depășirea în cauză, însă a susținut că, prin manevra efectuată, nu a pus în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, având vizibilitate foarte bună, iar autovehiculul care circula din sens opus se afla la o distanță considerabilă, aspecte care însă nu au fost probate de acesta.
Prin urmare, în lipsa unor alte probe propuse de petent, instanța a reținut temeinicia contravenției imputate petentului prin procesul-verbal contestat.
În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentului o amendă în cuantum de 350 lei (5 puncte amendă) și măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, ceea ce se încadrează în limitele prevăzut de art. 100 alin. 3 lit. e prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001, respectiv punerea în pericol grav a celorlalți participanți la trafic prin încălcarea regulilor privind depășirea, atât înainte, cât și în timpul efectuării manevrei, luând în considerare și faptul că aceasta este o cauză generatoare de evenimente rutiere grave, instanța a apreciat că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptei săvârșite, iar agentul constatator a procedat la o corectă individualizare a acestora.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petenta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În acest sens susține că sub aspectul legalității procesul verbal de contravenție, instanța nu a verificat . numărul cărții de identitate consemnat de agentul constatator caz în care ar fi putut observa că aceste date nu corespund cu cele ale petentului.
Sub aspectul temeiniciei, recurentul susține că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat, nu corespunde realității întrucât manevra de depășire a fost efectuată corect.
De altfel, din înregistrarea video, probă existentă la dosarul cauzei, rezultă că depășirea nu a fost efectuată în condiții în care să fie puși în pericol participanții la trafic.
Pentru aceste motive, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și în rejudecare admiterea plângerii contravenționale.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele conform dispozițiilor art.3041 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție s-a reținut că recurentul în calitate de conducător al autocamionul cu nr. de înmatriculare_, în timp ce se deplasa din direcția Oprișenești - I. a efectuat o manevră de depășire a altui autovehicul în timp ce din sens opus venea un alt autovehicul al cărui conducător auto a fost nevoit să frâneze pentru evitarea unei coliziuni.
Deși, în conformitate cu dispozițiile art.31 din O.G. nr.2/2001 procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, în anumite situații sarcina probei cade în sarcina agentului constatator.
În speță, deși procesul verbal de contravenție a fost încheiat în urma înregistrării video realizate de agentul constatator, în fața instanței acestea nu au fost prezentate, susținându-se că nu mai există în materialitatea lor.
În aceste condiții, în lipsa unor probatorii care să susțină cele consemnate de agentul constatator, respectiv a planșelor foto sau a înregistrărilor video, Tribunalul constată că instanța de fond în mod greșit a reținut temeinicia procesului verbal de contravenție, inversând sarcina probei.
Deși, în considerentele sentinței atacate a făcut trimitere la dispozițiile art.6 din Convenția Europei – a Drepturilor Omului, instanța de fond reține că prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul nu este una absolută ci relativă și concluzionează că a fost răsturnată în cauză prin însăși faptul încheierii procesului verbal de către agentul constatator care a constatat fapta contravențională prin propriile simțuri.
Or, în condițiile în care nu s-a putut dovedi cu certitudine săvârșirea faptei reținută prin procesul verbal de contravenție și nici împrejurările care-i determină caracterul contravențional, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință netemeinică a cărei reformare se impune,
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.312 cod de procedură civilă raportat la 304 pct.9 cod de procedură civilă, Tribunalul urmează să admită recursul formulat și în rejudecare să modifice sentința atacată, să admită plângerea contravențională și să desființeze procesul verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite ca fondat recursul formulat de recurentul Ș. S. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului B., împotriva sentinței civile nr.134/10.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Modifică sentința și în rejudecare;
Admite plângerea și desființează procesul verbal de contravenție . nr._/04.10.2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 septembrie 2013.
Președinte,Judecător, Judecător,
S. M. V. DanielaSpiță M.
Grefier,
Pt. M. I.
Încetat delegație de transfer
Grefier șef secție - C. Steluța
Jud.fond R.- N. P.
Red.V.D.
Dact.M.S./Ex.3/18.11.2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 970/2013. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 102/2013.... → |
|---|
