Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr. 2367/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2367/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 175/44/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C. A. ȘI FISCAL
Sentința 2367/Fca/2013
Ședința publică de la 11 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte - C. G. I.
Grefier - F. D.
Pe rol judecarea cauzei formulată în materia contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta U. A. Teritorială a comunei Tufești, cu sediul în comuna Tufești, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta C. de C. a României - Camera de C. a Județului B., cu sediul în B., ..1, având ca obiect litigii C. de C. (Legea Nr.94/1992).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic P. D. pentru reclamantă și consilier juridic Ț. C., pentru pârâta C. de C. a României - Camera de C. a Județului B., în baza delegațiilor de reprezentare la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată – prin încheierea din data de 07.03.2013 C. de Apel G. a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea la Tribunalul B., secția a II-a civilă și de contencios administrativ; etapa procedurii prealabile a fost finalizată conform prevederilor legale; cauza fost amânată față de lipsa de apărare a reclamantei, după care;
Consilier juridic P. D. pentru reclamantă depune la dosar delegație de reprezentare.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat în cauză instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic P. D. pentru reclamanta UAT Tufești solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată precum și admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrative arătate, considerând că în mod corect au fost acordate acele drepturi salariale funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al UAT Tufești.
Consilier juridic Ț. C. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii și a cererii de suspendare ca neîntemeiate. Arată că în acest sens a existat practica Tribunalului B., respectiv în dosarul nr._ .
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea sentință în contencios administrativ.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel G. sub nr._ petenta U. A. Teritorială a comunei Tufești a solicitat în contradictoriu cu intimata C. de C. a României – Camera de C. a Județului B. anularea parțială a actului administrativ procesul-verbal nr. 6348/09.11.2012 pct. 18 referitoare la drepturi salariale reprezentând indemnizația de dispozitiv a funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate a UAT Tufești. De asemenea s-a mai solicitat anularea parțială a Deciziei nr. 47/10.12.2012 pct.16 referitoare la drepturi salariale acordate nelegal funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate Tufești precum și anularea Încheierii 3/04.02.2013 referitoare la acordarea nelegală a unor drepturi salariale a funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al UAT Tufești.
De asemenea în temeiul art. 15 alin.1 din Legea 554/2004 petenta a solicitat suspendarea actelor administrative fiscale până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivarea cererii petenta a arătat că în perioada 04.10._12 s-a efectuat la UAT Tufești activitatea de audit financiar pentru anul 2011, activitate care s-a finalizat cu încheierea procesului-verbal nr. 6348/09.11.2012, prin care auditorii publici externi ai Camerei de C. B. au constatat un număr de așa zise abateri de la legalitate care ar fi determinat producerea de prejudicii, proces verbal care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 47/10.12.2012.
În susținerea celor constatate auditorii au invocat o . elemente care au fost expuse în mod eronat și interpretate în defavoarea reprezentanților entității auditate, UAT Tufești, fiind ignorate dovezile prezentate în notele de relații de persoanele cu atribuții în domeniul în care s-au constatat abaterile, precum și obiecțiunile formulate la procesul-verbal mai sus menționat precum și contestația formulată la Decizia nr. 47/10.12.2012.
Pentru perioada 01.01._12 indemnizația de dispozitiv a fost acordată cu respectarea Sentinței nr. 934/29 octombrie 2009 pronunțată de C. de Apel G., hotărâre care devine obligatorie conform prevederilor art. 274 din Codul Muncii care se completează cu dispozițiile art. 278-280 Cod procedură civilă.
Începând cu luna ianuarie 2010 funcționarii publici din instituție a fost încadrat pe funcții conform Legii 330/2009 avându-se în vedere salariul de bază avut la data de 31.12.2009. Menționăm faptul că în luna decembrie 2009, UAT Tufești a fost obligată prin Sentința civilă nr. 934/29 octombrie 2009 să calculeze corect și legal salariile aferente perioadei 01.08._09, deci și pentru luna decembrie 2009. Astfel este evident că în luna ianuarie 2010, angajatorul trebuia să aibă în vedere salariul aferent lunii decembrie 2009 calculat conform Sentinței Judecătorești.
Petenta a precizat că indemnizația de dispozitiv acordată salariaților este un drept câștigat, fiind acordată conform Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, iar prin Ordinul 496/2003 a MAI se stipula faptul că această indemnizație se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și în temeiul Deciziei civile nr. 934/29.10.2009 a Curții de Apel G..
În opinia petentei acest drept a fost acordat respectându-se prevederile Legii 330/2009, indemnizația de dispozitiv fiind inclusă în salariul de bază al celor ce îl primiseră în anul 2009.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ fiscal petenta consideră că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 14 din Legea 554/2004.
Consideră petenta că prin punerea în aplicare a măsurilor dispuse de intimată se poate produce un prejudiciu material ce va perpetua grav funcționarea activității unității administrativ teritoriale.
Prin întâmpinare, depusă în termen legal intimata a solicitat respingerea ca nefondată a prezentei cereri.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea efectelor actelor administrativ fiscale intimata consideră că măsurile dispuse prin procesul verbal au ca scop înlăturarea neregulilor constatate și nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 14 din Legea 554/2004.
Consideră intimata că drepturile salariale ale personalului din cadrul autorităților și unităților publice au fost stabilite începând cu data de 01.01.2010 în mod exclusiv de legea 330/2009.
În opinia intimatei actul administrativ este legal întocmit. Prin incheierea din data de 20.03.2013 C. de Apel Galati a dispus scoaterea de pe rol a cauzei si inaintarea spre competenta solutionare la Tribunalul Braila.
Analizând motivele invocate de reclamantă prin prisma probelor administrate de aceasta, a apărărilor invocate de pârâtă și prin prisma prevederilor legale aplicabile în materie, tribunalul va constata că prezenta acțiune este nefondată pentru următoarele considerente:
Indemnizația de dispozitiv, în cuantum de 25% din salariul de bază este un drept salarial a cărui acordare, până la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, era reglementată prin lege numai pentru personalul instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, nu și pentru personalul instituțiilor din subordinea autorităților locale, respectiv din subordinea primăriilor.
Astfel, potrivit art. 13 din legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Potrivit art. 1 din aceeași lege, dispozițiile acesteia se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
De asemenea, art. 13 alin. 1 din OUG nr. 30/2007, precizează că, în domeniul administrației publice, instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Ministerului Administrației și Internelor sunt: Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Inspectoratul General pentru situații de Urgență, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și Arhivele Naționale, instituțiile subordonate unităților administrativ-teritoriale neregăsindu-se printre acestea.
Mai mult decât atât, din practica ICCJ, prin raportare la Decizia nr. 37/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin acre s-a admis recursul în interesul legii, declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 138/1999 pricind salarizarea și ale drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, în sensul că indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută la art. 13 din acest act normativ, se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne.
În acest sens, funcționarii publici din cadrul instituției nu pot fi încadrați într-una din categoriile sus-menționate în Decizia nr. 37/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel conform legii cadru 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial încetează drepturile salariale suplimentare stabilite prin acte juridice în favoarea personalului autorităților și instituțiilor publice.
Sporul de dispozitiv nu putea fi acordat nici în anul 2011 când a intrat în vigoare Legea 284/2011 ce a stabilit un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
Deci pentru întreaga perioadă ian.2010-oct.2012 plățile nelegale reprezentând indemnizația de dispozitiv și contribuțiile sociale aferente sunt în sumă de 92.555 lei la care au fost calculate necuvenite.
Susținerile reclamantei conform cărora plata sumelor din lunile aprilie 2011, respectiv decembrie 2011 pentru procurarea cadourilor de către salariații instituției s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare nu sunt fondate.
Entitatea verificată, procedând conform celor arătate mai sus, a încălcat prevederile art. 14 alin.3 și art. 23 alin.1 din legea 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în M.O. nr. 618/18.07.2006, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că: „Nici o cheltuială nun poate fi înscrisă în bugete prevăzute la art. 1 alin.2 și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială” și respectiv „Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale”.
Astfel, deficiența constatată s-a datorat nerespectării prevederilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare. In ceea ce priveste sustinerile petentei ca indemnizatia de dispozitiv a fost acordata in temeiul deciziei nr 934/29.10.2009 a Curtii de Apel Galati instanta apreciaza ca aceeasta indemnizatie nu mai putea fi acordata incepand cu 1.01.2010 data intrarii in vigoare a legii cadru 330/2009. In ceste conditii argumentele invocate de unitate in sustinerea legalitatii acordarii acestui spor in perioada 1.01.2010 – 30.09.2012 sunt in mod vadit contrare dispozitiilor legale aplicabile in acest sens. De altfel si dispozitiile art. 10 din OUG 1/2010 potrivit carora acest drept nu mai putea fi acordat incepand cu 1.01.2010 data intrarii in vigoare a legii 330/2009.
În ceea ce privește cererea de suspendare a efectelor actelor administrative, tribunalul urmează să o respingă ca neîntemeiată aceasta neîntrunind condițiile prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004.
Reclamanta nu a făcut dovada întrunirii condițiilor referitoare la paguba iminentă ce s-ar produce. Măsurile luate de intimată se referă la înlăturarea unor nereguli constatate și nu la recuperarea unor sume ce ar prejudicia activitatea instituției verificate.
Pentru cele expuse mai sus instanța urmează a respinge ca nefondată atât contestația cât și cererea de suspendare a efectelor actului administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta U. A. Teritorială a comunei Tufești, cu sediul în comuna Tufești, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta C. de C. a României - Camera de C. a Județului B., cu sediul în B., ..1.
Respinge cererea de suspendare a efectelor actului administrativ formulată de reclamanta U. A. Teritorială a comunei Tufești, cu sediul în comuna Tufești, ., jud. B..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11 decembrie 2013.
Președinte,Grefier,
C. G. IconaruFlorina D.
Red. I.C.G.Dact. F.D.
4ex./18.12.2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 600/2013. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 602/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
