Pretentii. Sentința nr. 1621/2013. Tribunalul BRĂILA

Sentința nr. 1621/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 6379/113/2012

Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C.

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința Nr.1621

Ședința publică din data de 23 mai 2013

Completul compus din:

Președinte - M. S., judecător,

Grefier – I. L.

Pe rol, soluționarea acțiunii de contencios administrativ formulată de reclamantul C. D., cu domiciliul în B., ., ..48, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., cu sediul în B., ., având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat V. G. care substituie pe avocat G. C. pentru reclamant, lipsă fiind pârâta.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că procedura de citare este completă, acțiunea fiind netimbrată.

Avocat V. G. pentru reclamant depune la timbru judiciar de 0,50 lei, chitanța din 22 mai 2013 privind achitarea taxei de timbru în sumă de 40 lei, chitanța din 20 mai 2013 privind onorariul de avocat în sumă de 200 lei, delegația apărătorului ales, delegație de substituire și concluzii scrise.

Având cuvântul, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Deliberând, instanța a pronunțat următoarea hotărâre;

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /2011 reclamantul C. D. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. pentru a se dispune obligarea acesteia la restituirea sumei de 1166 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule achitată, ce urmează a fi actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că potrivit contractului de vânzare cumpărare anexat a dobândit dreptul de proprietate asupra unui autoturism iar pentru a putea înmatricula acest autoturism în România a plătit o taxă specială de primă înmatriculare în valoare totală de 1166 lei, apreciată ca fiind ilegal încasată de pârâtă.

S-a precizat că dispozițiile art. 214/1-214/3 din Codul fiscal (abrogate în prezent), care reglementau nivelul taxei speciale contravin dispozițiilor art. 90 paragraf 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, ce interzice statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare.

Prevederile menționate limitează astfel libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.

Esențial este că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate după aducerea acestora în țară.

Cum dispozițiile din Tratatul de Instituire a Comunității Europene fac parte de la data de 01 ianuarie 2007 din ordinea de drept intern, iar potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, s-a solicitat restituirea taxei ilegal încasate.

În dovedirea acțiunii s-a administrat proba cu acte: acte de proveniență ale autoturismului - cartea de identitate a autovehiculului și dovada efectuării procedurii prealabile.

Legal citată pârâta nu a formulat întâmpinare.

Începând cu data de 01.07.2008 a fost instituită taxa specială de mediu/ taxa de poluare, iar conform art. 11 din O.U.G. nr.50/2008, se poate restitui reclamantei numai diferența de taxă.

Astfel, s-a apreciat că solicitarea de restituire integrală a taxei este nefondată, plata fiind făcută în temeiul legislației în vigoare la acel moment, respectiv art.214 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în scopul înmatriculării autoturismului în România.

La data plății taxei autoturismul achiziționat de reclamant nu se încadra în scutirile reglementate prin art.2143 din Codul fiscal, iar nivelul taxei auto a fost stabilit potrivit art.2141 din același act .

Examinând acțiunea formulată pe baza probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:

Anterior sesizării instanței reclamantul s-a adresat A.F.P. B. cu plângere prealabilă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, prin care a solicitat restituirea sumei de 1166 lei, achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, fără o soluționare favorabilă însă.

La momentul încasării taxei speciale temeiul juridic îl reprezentau dispozițiile art.214/1-214/3 din Codul fiscal, abrogate în prezent, sumele urmând a fi plătite cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de lege . pentru autoturisme și autovehicule

Se reține că taxa specială nu era percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, unde urmau a fi reînmatriculate.

Cum legea română nu face diferența între autoturismele noi și cele rulate, deja înmatriculate, se constată încălcarea principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor iar pentru egalitate de tratament juridic se impune restituirea taxei speciale de primă înmatriculare plătită în baza dispozițiilor menționate din Codul fiscal.

În drept, potrivit dispozițiilor art.148 alineat 2 din Constituția României „ prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene… au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne” iar conform alineatului 4 ”autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat”.

În acest sens instanța constată că dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocate de reclamantă prevăd că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.

Dispozițiile menționate interzic statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminări produselor importate față de produsele interne.

De asemenea, potrivit art.28 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Aceste prevederi au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară.

Cum dispozițiile art.2141 – 2143 din Codul fiscal conțin reglementări contrare, instanța constată că taxa de primă înmatriculare instituită este ilegală, încălcând prevederile art. 28 și ale art.90 paragraful 1 din Tratatului de Instituire a Comunității Europene și ale Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005, care prevăd că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin acestea și prin actul de aderare.

În consecință nu se poate reține punctul de vedere al pârâtei în sensul că reclamanta ar fi îndreptățită numai la restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare plătită în baza dispozițiilor legale în vigoare la acel moment și taxa specială de mediu/ taxa de poluare, instituită ulterior prin O.U.G. nr.50/2008.

Față de cele expuse, instanța constată că acțiunea reclamantului este fondată și o va admite ca atare, iar în temeiul art.18 alineat 1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ va obliga pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiul B. să restituie taxa specială ilegal încasată.

Pârâta datorează și dobânzile legale aferente, până la data plății efective, pentru lipsa de folosință a sumei de 1166 lei achitată de reclamantă, în vederea reparării integrale a prejudiciul cauzat acesteia, potrivit art.1082 și art.1084 Cod civil.

Având în vedere disp. art.274 cod pr.civilă, instanța va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite ca fondată acțiunea formulată de reclamantul C. D., cu domiciliul în B., ., ..48, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., cu sediul în B., . și în consecință;

Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1166 lei taxă de primă înmatriculare, actualizată cu rata dobânzii începând cu data de 05 decembrie 2012 până la data plății efective.

Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 240 lei.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 mai 2012.

Președinte, Grefier,

M. S. I. L.

Red.S..M/06 iunie 2013

Dact.L..I/4 ex/06 iunie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 1621/2013. Tribunalul BRĂILA