Pretentii. Sentința nr. 2134/2013. Tribunalul BRĂILA

Sentința nr. 2134/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 564/113/2013

Dosar nr._

OPERATOR DATE CP 4481

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 2134/FCA

Ședința publică din data de 20 Septembrie 2013

Completul compus din:

Președinte – G. E. V.

Grefier F. P.

Pe rol fiind soluționarea cauzei de C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul A. M. R., domiciliat în B., Calea Călărașilor, nr. 73, ., . procesual ales în B., ., nr.32, județul B., la avocat C. C., cu sediul în B., . în contradictoriu cu pârâta Administratia Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ., judetul B., având ca obiect, pretentii.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. R. C. pentru reclamantul A. M. R. substituind pe av. C. C. în baza delegatiei de substituire pe care o depune la dosar, lipsă fiind pârâta AFP B..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, cerere legal timbrată conform dovezilor de la dosar, după care,

Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Av. R. C. pentru reclamantul A. M. R., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.

Deliberând, instanța a pronunțat următoarea hotărâre de contencios administrativ:

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul A. M. R. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. pentru ca, prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta, să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1054 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule achitată si a dobânzii legale aferente până la data restituirii efective. De asemenea, reclamantul a solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata efectuate pe parcursul solutionarii cauzei.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că a dobandit dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Volkswagen si, pentru a-l putea înmatricula pentru prima data în România a plătit o taxă specială de primă înmatriculare în cuantum de 1054 lei.

Reclamantul a precizat ca aceasta taxa este ilegal încasată de pârâtă intrucat dispozițiile art.214/1-214/3 din Codul fiscal care reglementează și nivelul taxei speciale contravin art.90 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminări produselor importate față de produsele interne. Astfel, prin aplicarea taxei se introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor, fiind înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România. Intrucat art.90 paragraful 1 din Tratat face parte de la data de 01 ianuarie 2007 din dreptul intern, iar potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, s-a solicitat restituirea taxei ilegal încasate.

Desi a fost citata legal, pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. nu a formulat întâmpinare in cauza pentru a-si preciza pozitia procesuala.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri depuse la dosar de către reclamant.

Examinând acțiunea reclamantului prin prisma probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile in materie, tribunalul urmeaza a aprecia că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:

Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Volkswagen cu numarul de identificare WVWZZZ1JZ1W414336 conform contractului de vanzare cumparare din data de 06.09.2007 si a solicitat înmatricularea lui precum și acordarea numerelor de circulatie.

Pentru efectuarea acestor formalitati, acesta a fost însă obligat să achite taxa de primă înmatriculare în România în valoare de 1054 lei, desi Romania este stat membru al Uniunii Europene de la data de 01.01.2007, când a semnat Tratatul Comunității Europene, ratificat de România prin Legea nr.157/2005.

Reclamantul a formulat plângere prealabilă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, anterior introducerii prezentei actiuni prin care a solicitat pârâtei restituirea sumei de 1054 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, fără ca aceasta solicitare sa primeasca o solutie in favoarea sa.

În cauză s-a făcut dovada plății sumei menționate, conform chitanței . nr._/3.10.2007 pentru înmatricularea în țară a autoturismului marca Volkswagen cu numarul de identificare WVWZZZ1JZ1W414336.

La acel moment temeiul juridic al încasării taxei speciale îl reprezentau dispozițiile art.214/1-214/3 din Codul fiscal, sumele urmând a fi plătite cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de lege.pentru autoturisme și autovehicule

Se observă că taxa specială nu era percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci doar pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, ca și în cazul de față, unde urmau să fie reînmatriculate ca urmare a schimbarii proprietarului.

În drept, dispozițiile art.148 alineatul 2 din Constituția României arata că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne” iar conform alineatului 4 ”autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat”.

Aceste texte constitutionale instituie principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui national garantat in special de instantele judecatoresti precum si principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei.

Or, normele comunitare aplicabile in materie sunt art.25 CE care prevede „Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdictie se aplica de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal”, articolul 28 CE care arata „Intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent” precum si dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, care precizeaza ca „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.

Aceste prevederi au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară si se opun ca un stat membru sa adopte dispozitii precum cele ce figureaza la art.2141 – 2143 din Codul fiscal conform caruia persoanele care efectueaza achizitii intracomunitare de autoturisme neinmatriculate pe teritoriul national, sa achite o taxa speciala "de prima inmatriculare" pentru inmatricularea in Romania, aceasta taxa fiind o taxa cu efect echivalent in intelesul articolului 25 CE.

Notiunea de taxa cu efect echivalent rezulta dintr-o jurisprudenta constanta a Curtii Europene de Justitie (hotararile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, Outokumpu, C-213/96 si din 5 octombrie 2006, Nadasdi si Nameth, C-290/05 si C-333/05) care a constatat ca orice taxa pecuniara impusa unilateral asupra marfurilor in temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea si modul de aplicare ale acesteia, si care reprezinta o taxa speciala de inmatriculare propriu-zisa constituie o taxa cu efect echivalent in sensul articolelor 23 CE si 25 CE.

Dupa cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezinta in cadrul Tratatului CE o completare a dispozitiilor privind suprimarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispozitie are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (hotararile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05 si din 5 octombrie 2006, Nadasdi ./05 si C-333/05).

De asemenea, in materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat ca articolul 90 CE vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne cu privire la concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (hotararile din 29 aprilie 2004, Weigel, C-387/01 si Nádasdi si din 5 octombrie 2006 N. C-290/05 si C-333/05).

In vederea garantarii neutralitatii impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piata nationala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decat Romania, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor inmatriculare. Aplicarea formulei de calcul prevazuta in art.2141 – 2143 din Codul fiscal conduce la cresterea nivelului taxei in functie de vechimea autovehiculului.

. Curtii rezulta ca un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si, prin urmare, sa nu produca, in nici un caz, efecte discriminatorii (hotararile Haahr Petroleum si din 23 octombrie 1997, Comisie/G., C-375/95).

Nu in ultimul rand, se observa ca C.J.C.E., in cauza Michel Humblot, similara spetei de fata care vizeaza taxa speciala din legislatia romaneasca, a aratat ca ”statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice, insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul C.E., adica sa nu fie discriminatoriu”. F. de faptul ca la vanzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul Romaniei si deja inmatriculate in Romania nu se percepe aceeasi taxa ca pentru autovehiculele second hand inmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate, spre utilizare, inmatriculare, in Romania, se incalca principiul discriminarii.

Trebuie subliniat ca, in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, potrivit art.220 din Tratatul C.E. „Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre”.

F. de toate cele mai sus expuse, tribunalul observa ca taxa de prima inmatriculare are un vadit caracter ilicit, fiind in discordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei, ale Tratatului C.E., dar si cu principiile instituite de C.J.C.E., in urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre. Asa fiind, se impune ca suma achitata de reclamant sa fie restituita in integralitate.

Referitor la sustinerile paratei privind instituirea taxei speciale de mediu/taxa de poluare prin O.U.G. nr.50/2008 si restituirea in limitele stabilite de acest act normativ, instanta urmeaza a observa ca acestea nu pot fi primite pentru urmatoarele motive:

Taxa speciala ce face obiectul prezentei cauze a fost incasata in baza legislatiei interne in vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 si care este apreciata ca fiind contrara normelor comunitare si, ca atare, se aplica principiul conform caruia cand un stat membru a impus sau aprobat o taxa contrara dreptului comunitar este obligat sa restituie taxa perceputa prin incalcarea acestuia.

Sub acest aspect, nu se poate retine justificat ca Statul R. are un temei legal de retinere a unei parti din taxa incasata ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze in parte cu o alta taxa ce urmeaza a fi perceputa in temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal in baza caruia s-a incasat nelegal taxa speciala. In plus, se observa ca noua taxa instituita de O.U.G. nr.50/2008 este stabilita pe alte principii decat taxa speciala anterioara, are alt mod de calcul si alta destinatie iar parata considera in continuare ca taxa speciala s-a perceput in baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Totodata, instanta apreciaza ca reclamantul are dreptul de a se adresa justitiei in scopul restituirii integrale a taxei si nu este obligat sa urmeze procedura administrativa care este destul de anevoioasa prevazuta de noul act normativ si normele de aplicare ale acestuia, cu atat mai mult cu cat actiunea este introdusa anterior adoptarii acestora. Nu in ultimul rand, se retine ca restituirea doar a diferentei intre taxa speciala incasata anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 iulie 2008 si taxa de poluare ce urmeaza a se percepe in temeiul actului normativ aplicabil dupa aceasta data pune problema aplicarii noului act normativ si pentru trecut, respectiv taxa speciala incasata ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiva a unui alt act normativ inactiv la data nasterii si consumarii raportului juridice de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivitatii legii consacrat de art.15 alin.2 din Constitutie.

Referitor la cererea accesorie privind dobânzile legale aferente până la data plății efective pentru lipsa de folosință a sumei de 1054 lei achitată la data de 3.10.2007, tribunalul o va aprecia ca fiind legala in vederea reparării integrale a prejudiciului cauzat reclamantului, potrivit art.1084 din Codul civil.

Față de toate considerentele expuse mai sus, instanța va aprecia că acțiunea reclamantului este fondată și, în temeiul art.18 alineatul 1 din Legea nr.554/2004, o va admite ca atare. Pe cale de consecință, va obliga pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. să ii restituie reclamantului suma de 1054 lei încasată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule de primă înmatriculare si dobânda legală aferentă până la data restituirii efective.

Ca parte cazuta in pretentii, pârâta va fi obligata, potrivit dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată efectuate de acesta pe parcursul procesului procesului (taxa judiciară de timbru, timbru judiciar si onorariul de aparator).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite ca fondată acțiunea formulată de reclamantul A. M. R., domiciliat în B., Calea Călărașilor, nr. 73, ., . procesual ales în B., ., nr.32, județul B., la avocat C. C., cu sediul în B., . în contradictoriu cu pârâta Administratia Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ., judetul Brăil.

Obligă pe pârâtă să restituie reclamantului suma de 1054 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule achitată si dobânda legală aferentă până la data restituirii efective.

Obligă pe pârâta să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publica, azi, 20.09.2013.

Președinte,

G. E. V.

Grefier,

F. P.

Red. si Dact. G.E.V.

4 ex./10.10.2013.

Minută

Admite ca fondată acțiunea formulată de reclamantul A. M. R., domiciliat în B., Calea Călărașilor, nr. 73, ., . procesual ales în B., ., nr.32, județul B., la avocat C. C., cu sediul în B., . în contradictoriu cu pârâta Administratia Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ., judetul Brăil.

Obligă pe pârâtă să restituie reclamantului suma de 1054 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule achitată si dobânda legală aferentă până la data restituirii efective.

Obligă pe pârâta să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publica, azi, 20.09.2013.

Președinte,

G. E. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 2134/2013. Tribunalul BRĂILA