Anulare act administrativ. Sentința nr. 706/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 706/2015 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 737/116/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 706/2015
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. M. T.
Grefier C. V.
Pe rol pronunțarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta .. în contradictoriu cu pârâta A. CĂLĂRAȘI, având ca obiect anulare act administrativ decizia 3935/31.03.2015.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02 septembrie 2015, acestea fiind consemnate în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta, și când instanța, pentru a se depune concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 09 septembrie 2015, pentru când a pronunțat prezenta sentință civilă.
INSTANȚA
Asupra cauzei de contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Călărași sub nr._, reclamanta ., cu sediul în Călărași, ..30, ., a chemat în judecată pe pârâta A. Călărași, cu sediul în Călărași, ..26, ., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr.3935/31.03.2015 și Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/ 17.02.2015 emise de pârâtă.
In fapt, reclamanta arată că este o societate comerciala cu răspundere limitata avand ca obiect principal de activitate "fabricarea vinurilor din struguri" (CAEN 1102) si obiect secundar cultivarea cerealelor (CAEN 0111), care lucram 85,27 ha (57,76 ha vii si 27,51 ha arabil) in ..
Potrivit prevederilor legale in vigoare (OUG nr. 125/2006 cu modificările si completările ulterioare si OMADR nr. 246/2008), la data de 11.05.2012 arată că a depus la A. Calarasi cererea de plata nr.CL.-7099 pentru a beneficia de plata pe suprafața.
Cu adresa A. nr._/23.10.2014, precizează că a primit o solicitare de clarificare, motiv pentru care la rândul său, s-a adresat Primăriei Manastirea pentru a îi elibera înscrisuri cu care sa faca dovada utilizării terenurilor asa cum se prevedea la art.7 din OUG 125/2006 si art.4 din Ordinul MADR nr.246/2008, in forma care era in vigoare la data depunerii cererii de plata nr.CL-7099 din data de 11.05.2012. Actele solicitate menționează că i-au fost eliberate abia in data de 10.12.2014. Potrivit actelor eliberate de către Priinaria Manastirea, societatea reclamantă figureaza in Registrul agricol al comunei Manastirea cu suprafața totala de 85,27 ha, din care 43,9655 ha teren agricol primit in arenda si 41,3 ha teren agricol primit sub alte forme.
A. a considerat ca înscrisul produs este insuficient pentru a dovedi faptul ca lucrează terenul agricol in cauza si prin Procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/ 17.02.2015, a stabilit in sarcina ei un debit de 49.823,81 lei, respectiv returnarea întregii sume primite, ca si cand nu ar fi lucrat nici un metru din întreaga suprafața declarata.
Împotriva acestui Proces verbal, arată că a formulat contestatie pe care a depus-o la A. Calarasi, înregistrată sub nr. 3308/ 09.03.2015, contestatie care a fost solutionată prin Decizia nr.3935/31.03.2015, prin care se admite in parte contestatia, se accepta la plata suprafața de 1,36 ha fata de procesul verbal nr.2362/17.02.2015, insa suma care reprezintă debitul ramane total nemodificata.
In acest context, apreciază că Decizia nr. 3935/31.03.2015 emisă de A. Călărași, este întocmita cu incalcarea prevederilor legale invocate in preambul, netinand cont la stabilirea debitului de suprafeța acceptată la plata după soluționarea contestației.
In ceea ce privește aspectele de fond, precizează ca debitul, indiferent de cuantumul sau, este stabilit in sarcina reclamantei cu nesocotirea prevederilor legale in vigoare la data depunerii cererii de plata nr. CL-8149/ 07.05.2015 si efectuării plații.
Precizează ca dupa primirea solicitării de clarificare numărul_/23.10.2014, a făcut demersuri către Primaria localitatii Manastirea pentru a îi elibera înscrisuri cu care sa faca dovada utilizării terenurilor, asa cum se prevedea la art.7 din OUG 125/2006 si art.4 din Ordinul MADR nr. 246/2008 in forma care era in vigoare la data depunerii cererii de plata nr. CL-8149/ 07.05.2015.
Actele solicitate i-au fost eliberate abia in data de 10.12.2014, iar potrivit acestora arată că societatea figureaza in Registrul agricol al comunei Manastirea cu suprafața totala de 85,27 ha, din care 43,9655 ha teren agricol primit in arenda si 41,3 ha teren agricol primit sub alte forme.
Precizează și ca acordarea de plați in cadrul schemelor de plata unica pe suprafața (SAPS) se face in conformitate cu reglementările europene in materie precum si cu reglementările naționale, in masura in care acestea nu prevăd condiții suplimentare, mai restrictive.
In ceea ce privește reglementările europene incidente in materia schemei unice de plata pe suprafața, menționează că sunt reprezentate de Regulamentele C.E nr.73/2009, nr.1209/2009, nr.l 121/2009. nr.l 122/2009. Referitor la aplicabilitatea Regulamentelor europene, arata ca acestea sunt acte cu caracter obligatoriu de la data intrării in vigoare, atat pentru statele membre cat si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. Conform prevederilor art. 288/TFUE (Tratatul privind funcționarea UE) "Regulamentul are aplicabilitate generala. Acesta este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica in fiecare stat membru." Astfel cum rezulta din art.288/TFUE, Regulamentul se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea ingradi aplicarea lui directa. In masura in care pentru acordarea sprijinului in materia schemei unice de plata pe suprafața, reglementările naționale prevăd condiții mai restrictive suplimentare fata de cele prevăzute de reglementările europene, primeaza regulamentele europene conform principiului, primatului dreptului european asupra dreptului național.
Sub acest aspect, apreciază ca normele europene primeaza asupra tuturor normelor naționale chiar ulterioare, indiferent de forța juridica a testului național in cauza. Principiul supremației normelor europene asupra normelor interne este consacrat in Romania de dispozițiile art. 148 alin.2 din Constitutia României.
Face și precizarea ca (potrivit art. 124 din regulamentul CE nr.73/2009) legislația europeana nu prevede condiționarea acordarii formei de sprijin aferente SAPS (schema de plata unica pe suprafața) de existenta unor documente doveditoare ale dreptului de folosința, aceste cerințe fiind prevăzute suplimentar si excesiv de legislația romaneasca in vigoare in anul 2014. Insa, reclamanta considera ca in speța de fata este aplicapila legislația cu prevederile in vigoare la data depunerii cererii si efectuării plații, respectiv legislația din anul 2013.
In argumentarea poziției sale invoca si raportul special nr.l6/2012 realizat de Curtea de Conturi Europeana intitulat " Eficacitatea schemei de plata unica pe suprafața, ca sistem tranzitoriu de sprijin pentru fermieri in noile state membre", in cuprinsul caruia s-a retinut la paragraful 20 faptul ca in Romania "Curtea a constatat ca sprijinul fusese plătit unor proprietari care nu desfasurau nici o activitate pe terenul respective, in timp ce fermierii care il utilizau efectiv nu aveau acces la acest sprijin". La punctul 24 se retine de catre Curte ca "recent autoritatile romane au luat o . masuri in vederea unei mai bune direcționări a plaților catre fermieri. Aceste masuri nu sunt decât parțial eficace, numeroși fermieri care utilizeaza efectiv terenurile in cauza fiind in continuare excluși de la plățile in cadrul SAPS".
In concluzie, arată că Curtea de Conturi europeana constata ca in Romania exista numeroase cazuri in care fermierii activi, care utilizeaza suprafețe agricole si efectuează lucrări agricole cu caracter regulat, continuu, cum este si in cazul său, (fapt necontestat de A.) pot fi in mod abuziv ori nejusitificat victime ale unor reduceri substanțiale.
Face și precizarea ca a plătit contravaloarea dreptului exploatarii terenului agricol in cauza proprietarilor si deținătorilor legali ai terenurilor, sens in care depune tabel cu evidențierea acestui fapt.
Considera abuziva masura reducerii drepturilor bănești ce i se cuvin, avandu-se in vedere toate argumentele prezentate mai sus.
In drept, a invocat art. 8 si 11 din Lg. 554/2004, OUG nr. 125/2006, ordinului MADR nr.246/2008 (ambele acte din legislația interna, in forma in vigoare la data depunerii cererii de plata si a efectuării plații, respectiv in forma din anul 2012), Regulamentele CE nr.73/2009 cu toate modificările ulterioare, Regulamentul CE nr. 1209/2005, Regulamentul CE nr. 1885/2006, HG nr.977/2012, Legea 1/2004.
În dovedirea acțiunii, a depus înscrisuri în copie.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu art.223 și art. 411 alin.l pct.2 din C. p.c.
Constatând că acțiunea corespunde exigențelor legale, tribunalul a dispus comunicarea către pârâtă, care a depus în termen legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea pentru următoarele motive:
În conformitate cu dispozițiile cuprinse în art.2 din OUG nr. 125/2006, schemele de plăți directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele :
a) schema de plată unica pe suprafață (SAPS);
b) plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal:
c) plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;
d) Schema de plată pentru culturi energetice;
e) Schema de plată separată pentru zahăr.
Pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, conform art.7 alin.(l) din OUG nr.125/2006, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor administrat de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:
a)să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha;
b)să declare toate parcelele agricole;
c)să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;
d)să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice^ în condițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;
e)să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația
națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației;
f)să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință și șă poată face dovada ca utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;
g)să furnizeze toate informațiile solicitate de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, în termenele stabilite;
h)să permită efectuarea controalelor de către Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens;
i)să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultura cu a parcelelor învecinate;
j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății. Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatatiei, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere.
Conform prevederilor art. 4 din Ordinului M.A.D.R nr. 246/2008, „Documentele doveditoare solicitate producătorului agricol, conform art. 7 alin. (1) Ut. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006, aprobată cu modificări șicompletări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare, privind dreptul de folosință a terenului agricol sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare cile dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participațiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, înscrisuri sub semnătură privată și alte acte care fac dovada utilizării terenului, cum ar fi adeverința eliberată de primărie conform înscrierilor din registrul agricol, sau alte acte doveditoare. "De asemenea conform art. 6 din același act normativ „Documentele prevăzute la art. 4 și 5 se prezintă, după caz, la depunerea cererii de plata de către producătorul agricol sau la solicitarea reprezentanților Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură ... în vederea efectuării procedurilor de administrare și control."
Așadar în campania 2013, reclamanta . a depus cerere de sprijin la A., Centrul Județean Călărași, înregistrată cu nr. CL8149/07.05.2013 pentru suprafața de 85,21 ha.
În data de 13.01.2014 se emite decizia de plată nr._/13.01.2014, pentru suprafața solicitată, prin care se acordă plăți pe suprafață în cuantum de_,81 lei lei defalcate astfel: SAPS_,79 lei, PNDC 2572,12 lei.
Urmare a verificărilor efectuate la data de 23.10.2014 se trimite solicitarea de clarificare nr._/23.10.2014 prin care reclamantei i se solicită prezentarea documentelor doveditoarea ale dreptului legal de folosință asupra terenurilor declarate în cererea de plată, în conformitate cu prevederile art. 7 din OUG 125/2006 și ale OM ADR 246/2008.
Conform solicitării de clarificare, avea obligația să se prezinte la sediul A., Centrul Județean Călărași, în termen de 10 zile cu documentele solicitate. Această obligație este menționată expres și de prevederile art. 6, din OM ADR 246/2008 precizat mai sus.
Mai mult decât atât, la data formulării cererii de plată, .., prin reprezentantul său a semnat formularul III. 1"Angajamente și declarații"care prevede la punctul 4 faptul că "A. poate solicita documente suplimentare în orice moment pe care trebuie să le prezint în termen "
Urmare a nerespectării obligațiilor legale, respectiv neprezentarea în termen a documentelor solicitate, s-a procedat la reinstrumentarea dosarului, retrăgându-se întreaga suprafață solicitată la plată pentru campania 2013, respectiv 85,21 ha cuantumul debitului fiind de_,81 lei.La aplicarea sancțiunii s-au avut în vedere prevederile art. 58 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea. modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, și anume -. în ceea ce privește o erună de culturi, dacă suprafața declarată în cadrul ; uneia dintre schemele de ajutor pe suprafața, cu excepția celor pentru cartofii pentru amidon și pentru semințe prevăzute la titlul IV capitolul 1 secțiunile 2 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009. este mai mare decât suprafața determinată în conformitate cu articolul 57 din prezentul regulament, ajutorul se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul diferenței constatate, dacă aceasta depășește 3% sau două hectare, fără a depăși însă 20% din suprafața determinată.
În cazul în care diferența constatată este mai mare de 20% din suprafața determinată, nu se acordă niciun ajutor pe suprafață pentru grupa de culturi în cauză.
În cazul în care diferența este mai mare de 50%, agricultorul este, de asemenea, exclus de la primirea unei sume egale cu suma corespunzătoare diferenței dintre suprafața declarată si suprafața determinată în conformitate cu articolul 57 din prezentul Regulament."
In ceea ce privește susținerile reclamantei că ar fi solicitat Primăriei ., înscrisuri care să facă dovada "utilizării" terenului pentru care s-a depus cererea de plată, precizează că aceste documente trebuiau să existe la data formulării cererii de plată și nu la o dată ulterioară. Adeverința nr. 7310/10.12.2014 emisă de . nu precizează perioada la care se referă și este eliberată la o data ulterioară depunerii cererii de plată. De asemenea se specifică faptul că "pentru suprafața de 41,30 ha teren agricol din cure 27,70 vii și 13,60 ha arabil nu există documente care fac dovada utilizării legale a terenului. Mai mult decât atât aceeași adeverință figurează în Registrul agricol "conform declarației personale" și nu conform evidențelor deținute de această instituție.
Așa cum menționează și reclamantul art. 4 alin. (1) din OMADR 246/2008 precizează "Documentele doveditoare solicitate producătorului agricol, conform art. 7 alin. (I) Ut. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare, privind dreptul de folosință a terenului agricol sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de f arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participațiune, ^ contractul de închiriere, contractul de comodat, înscrisuri sub semnătură privată și alte acte care fac dovada utilizării terenului, cum ar fi adeverința eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. "
Subliniază că legiuitorul face o distincție clară între dreptul de folosință și utilizarea efectivă a terenului. Dovada utilizării terenului se face într-adevăr cu adeverința eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol, dar aceasta trebuie depusă în completarea documentelor ce fac dovada dreptului legal de folosință. Susținerile precum că acest înscris ar fi suficient pentru dovedirea dreptului de folosință sunt în neconcordanță cu prevederile legale. Nu există nicio prevedere legală conform căreia adeverința eliberată de o primărie reprezintă un ț înscris care atestă folosința terenului cu titlu legal.
Reclamanta motivează nelegalitatea actului administrativ contestat cu faptul că a plătit „contravaloarea dreptului exploatării terenului agricol în cauză proprietarilor și deținătorilor legali." Precizează că această situație nu are nici un fel de legătură cu acordarea de plăți conform OUG 125/2006 de către A., neexistând nici un fel de prevedere legală în acest sens.
Conform art. 2, alin. 1 lit. a) din OUG 66/2011 neregula este definită de ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Ca urmare încălcarea în orice mod a prevederilor legale naționale prin neprezentarea documentelor în termen, constituie abatere de la legalitate urmând a fi sancționată conform prevederilor invocate în cuprinsul întâmpinării.
În ceea ce privește decizia de soluționare a contestației nr.3935/31.03.2015 precizează că deși i-au fost acceptate la plată unele suprafețe de teren, suma datorată nu se modifică deoarece procentul de supradeclarare depășește 50% în această situație sancțiunea fiind aceeași.
În dovedirea apărărilor, a depus înscrisuri în copie.
În drept, a invocat art.205-208 C., OUG nr.125/2006, OG nr.92/2003, Legea 1/2004, Legea nr.554/2004, Ordinul MADR nr.246/2008
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 12.06.2015, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtei, menținându-și punctul de vedere exprimat în acțiune.
Tot la această dată, reclamanta a depus și cerere completatoare la acțiunea introductivă, solicitând și anularea deciziei nr._/12.02.2015 emisă de pârâtă.
În motivarea cererii completatoare, a arătat că își menține motivele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată pe care le apreciem aplicabile și de care înțelegem să ne folosim și în motivarea prezentei cereri completatoare.
Mai menționează doar că împotriva Deciziei nr._/12.02.2015 emisă de pârâta A. Călărași am formulat contestație administrativă înregistrată la A. Călărași sub nr.3307/ 09.03.2015). Prin decizia nr._/24.03.2015 a fost reanalizată Decizia nr._/ 12.02.2015 și s-au stabilit față de Decizia_/ 12.02.2015 o diferență sancțiuni multianuale de - 794,86 Ici în cadrul SAPS și de -28,11 lei în cadrul PNDC1.
Precizează, așa cum a arătat în cererea introductivă, că a formulat contestație și împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.2362/17.02.2015, contestație înregistrată la A. Călărași sub nr. 3308/ 09.03.2015. Numai această contestație arată că a fost soluționată prin Decizia nr. 3935/ 31.03.2015 emisă de A. Călărași, aspect ce rezultă din conținutul acestei decizii.
În drept, reclamanta a invocat art. 204 Cod procedură civilă.
Solicită judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu art.223 și art. 411 alin.1 pct.2 din C.p.c.
După comunicarea cererii completatoare, pârâta a depus completare la întâmpinarea înregistrată la dosar, solicitând respingerea cererii completatoare pentru că reclamantei i s-au retras sumele ce au fost plătite pentru campania 2013 prin procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr.540/09.01.2015 iar sancțiunile au fost aplicate prin decizia nr._/12.02.2015.
In urna soluționării contestației înregistrată cu nr. 3307/09.03.2015, prin adresa nr. 4147/03.04.2015, arată că i s-a comunicat reclamantei Decizia nr._/24.03.2015 recalculându-se valoarea sancțiunilor multianuale la_,43 lei pentru schema de plată SAPS și 2572,12 lei pentru schema de plată PNDC1.
Avându-se în vedere supradeclararea în procent de 6557,03% ha, conform prevederilor art. 58 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 destabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control in cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol: In cazul în care diferența este mai mure de 50%, agricultorul este, de asemenea, exclus de la primirea unei sume egale cu suma corespunzătoare diferenței dintre suprafața declarată și suprafața determinată în conformitate cu articolul 57 din prezentul Regulament."
În drept, a invocat aceleași acte normative indicate în întâmpinarea inițială, iar în dovedirea apărărilor, a precizat că a depus toate actele din dosarul reclamantei.
La primul termen de judecată, reclamanta a solicitat să se ia act că înțelege să își completeze acțiunea cu un nou capăt de cerere și să formuleze precizări privind motivele invocate, solicitând să i se acorde un termen de judecată pentru a depune la dosar cererea completatoare și precizări prin care să motiveze în scris cererea formulată verbal în sala de ședință.
Luând act și de acordul reprezentantului pârâtei, tribunalul a admis cererea de amânare, punând în vedere apărătorului reclamantei prin încheierea de ședință din data de 19.08.2015, să facă dovada comunicării cererii completatoare și pârâtei, care va depune întâmpinare până la termenul de judecată care va fi acordat, cu mențiunea că și pârâta va comunica reclamantei întâmpinarea pentru a lua la cunoștință de apărările ce vor fi formulate la cererea completatoare.
La data de 20.08.2015, reclamanta a depus la dosar cererea completatoare și precizări la motivele de fapt și de drept invocate în acțiunea introductivă de instanță și cererea completatoare care a fost depusă odată cu răspunsul la întâmpinare, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea actelor emise de pârâtă, indicate în acțiunea introductivă de instanța, precum și anularea Deciziei nr._/ 12.02.2015 emisă de aceeași pârâtă, care arată că a fost contestată, contestația sa fiind înregistrată sub nr. 3307/ 09.03.2015, anularea Deciziei nr._/ 24.03.2015 emisă de pârâta A. Călărași, precizând că această decizie a fost emisă în urma soluționării contestației și prin care a fost reanalizată Decizia nr._/12.02.2015 și s-au stabilit față de Decizia_/ 12.02.2015, o diferență sancțiuni multianuale în minus de 794.86 lei în cadrul SAPS și de -28.1 I lei în cadrul PNDC1.
In fapt, reclamanta arată că potrivit prevederilor legale in vigoare, OUG nr. 125/2006 cu modificările si completările ulterioare si OMADR nr. 246/2008, la data de 07.05.2013 am depus la A. Calarasi cererea de plata nr. CL- 8149 pentru a beneficia de plata pe suprafața.
Cu adresa A. nr._/23.10.2014 am primit o solicitare de clarificare, motiv pentru care la rândul său, s-a adresat Primăriei Manastirea pentru a îi elibera înscrisuricu care sa faca dovada utilizării terenurilor, asa cum se prevedea la art.7 din OUG 125/2006 si art7 din Ordinul MADR nr. 246/2008 in forma care era in vigoare la data depunerii cererii de plata nr.CL-7099 din data de 11.05.2012. Precizează că actele solicitate i-au fost eliberate abia in data de 10.12.2014, respectiv adeverințele nr. 7310/10.12.2014 și nr.7311/ 10.12.2014, din care rezultă societatea figureaza in Registrul agricol al comunei Manastirea cu suprafața totala de 85,27 ha, din care 43,9655 ha teren agricol primit in arenda si 41.3 ha teren agricol primit sub alte forme.
Menționează că pârâta a considerat ca înscrisul produs este insuficient pentru a dovedi faptul ca lucrează terenul agricol in cauza si, prin Procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/ 17.02.2015, a stabilit in sarcina sa un debit de 49.823.81 lei, respectiv restituirea întregii sume primite, ca si cand nu am ar fi lucrat nici un metru de teren din intreaga suprafața declarata.
Împotriva acestui Proces verbal, reclamanta arată că a formulat contestatie, înregistrată la pârâtă sub nr. 3308/ 09.03.2015, care a fost soluționată prin Decizia nr. 3935/31.03.2015. Prin aceasta dezicizie, arată că i se admite in parte contestația și se accepta 1a plata suprafața de 1.36 ha fata de procesul verbal nr. 2362/ 17.02.2015, insa suma care reprezintă debitul de restituit, precizează că ramane total nemodificata.
In acest context, solicită să se constate ca Decizia nr. 3935/31.03.2015 a A. Călărași, împotriva careia a formula prezenta acțiune, este întocmita cu incalcarea prevederilor legale invocate in preambul, netinand cont la stabilirea debitului de suprafeța acceptată la plata in conținutul sau.
In ceea ce privește aspectele de fond, precizează că debitul, indiferent de cuantumul sau, este stabilit in sarcina sa cu nesocotirea prevederilor legale in vigoare la data depunerii cererii de plata nr. CL-8149/ 07.05.2015 si efectuării plații.
Precizează și că după primirea solicitații de clarificare numărul_/23.10.2014, a făcut demersuri către Primaria . îi elibera înscrisuri cu care sa faca dovada utilizării terenurilor, asa cum se prevedea la art.7 din OUG 125/2006 si art.4 din Ordinul MADR nr. 246/2008 in forma care era in vigoare la data depunerii cererii de plata nr. CL-8149/ 07.05.2015, iar din conținutul adeverințelor eliberate, rezultă că figurează in Registrul agricol al comunei Manastirea cu suprafața totala de 85.27 ha, din care 43.9655 ha teren agricol primit in arenda si 41,3 ha teren agricol primit sub alte forme.
A reluat apărările de fond prezentate în acțiunea introductivă de instanță.
In final, reclamanta a precizat că considera abuziva masura reducerii drepturilor bănești ce se cuvin, avandu-se in vedere toate argumentele prezentate mai sus.
Prin Decizia nr. 3233.393/ 12.02.2015, arată că pârâta A. Călărași o exclude de la plată atât pentru schema de plată SAPS cât și ANT 1 și aplică sancțiuni multianuale in cuantum de_,4 lei (schema de plată SAPS) și 2572,12 lei (schema de plată PNDC 1).
Această decizie arată că este emisă ca urmare a constatării pretinselor nereguli și excluderii de la plată a suprafețelor solicitate la plată, măsuri dispuse prin procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/ I 7.02.2015.
Împotriva Deciziei nr._/12.02.2015 emisă de pârâta A. Călărași, arată că a formulat contestație administrativă înregistrată la A. Călărași sub nr. .3307/ 09.03.2015.
Prin Decizia nr._/24.03.2015 emisă de A. Călărași, menționează că este reanalizată Decizia nr._/12.02.2015 și s-au stabilit față de Decizia_/12.02.2015 diferențe în minus de sancțiuni multianuale de: -794.86 lei în cadrul SAPS și de -28,1 I lei în cadrul PNDCI.
Această din urmă Decizie nr._/24.03.2015 emisă de A., susține că este emisă atât ca urmare a soluționării contestației nr.3307/09.03.2015 formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr._/12.02.2015, dar și ca urmare a admiterii în parte, prin Decizia nr. 3935/31.03.2015 (prin care a fost acceptată la plată suprafața de 1.36 lia) a contestației nr. 3308/ 09.03.2015 formulată împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/17.02.2015.
După cum este redactată Decizia nr._/24.03.2015 și din conținutul acesteia, rezultă că aceasta doar modifică sancțiunile multianuale pe ambele scheme de plată in sensul că diminuează cu sumele de: -794,86 Iei în cadrul SAPS și de -28.11 lei în cadrul PNDC1.
Această decizie nr._/24.03.2015, precizează că nu stabilește sancțiunile multianuale și nici nu dispune excluderea de la plată, ci doar diminuează cu cele două sume sancțiunile multianuale dispuse prin Decizia nr._/ 12.02.2015.
Apreciază că cele două decizii sunt nelegale și netemeinice pentru argumentele pe care le-am prezentat mai sus. Trebuie avut în vedere, în opinia reclamantei, că emiterea acestor două decizii este o consecință a emiterii procesului verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/17.02.2015 prin care a fost exclusă de la plată suprafața solicitată de aceasta la plată și a fost stabilită creanța bugetară pretins datorată de ea în cuantum de_.81 lei și emiterii Deciziei nr.3935/31.03.2015 prin care a fost admisă în parte contestația noastră împotriva procesului verbal 2362/2015 și admisă la plată suprafața de 1,36 ha.
In consecință, în cazul admiterii cererii de anulare a procesului verbal nr. 2362/ 2015 și a Deciziei nr. 3935/ 31.03.2015, consideră că se impune și anularea celor două Decizii nr._/ 12.02.2015 și nr._/ 24.03.2015, ca urmare a aplicării principiului de drept al anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.
Pe de altă parte, arată că în Decizia nr._/12.02.2015, deși nu se menționează expres, apreciază că revocă Decizia de plată nr._/13.01.2014 întrucât prin dispozițiile și mențiunile pe care le conține anulează efectele acestei din urmă decizii.
In drept, a invocat aceleași dispoziții ca și în acțiunea introductivă.
Dup comunicarea cererii completatoare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acesteia, pentru următoarele motive:
Prin procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/17.02.2015 a fost stabilit un debit în cuantum de_,81 lei, retrăgându-se astfel reclamantei plata acordată pentru întreaga suprafață solicitată pentru campania 2013.
Urmare retragerii întregii suprafețe solicitate la plată, avându-se în vedere prevederile art. 58 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009, pe lângă retragerea sumei deja plătită de pârâtă, s-au aplicat reclamantei prin decizia nr._/12.02.2015, sancțiuni multianuale în cuantum de_,44 lei.
Împotriva acestor două acte administrative, arată că reclamanta a formulat contestații administrative, înregistrate cu nr 3308/09.03 2015 și 3307/09.03.2015.
Contestația formulată împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr.2362/17.02.2015 a fost soluționată avându-se în vedere procedura specială instituită de OUG 66/2011, iar contestația formulată împotriva deciziei de plată nr._/12.12..2014, procedura prevăzută de Legea 554/2004.
Decizia nr._/24.03.2015 a fost emisă în urma recalculării sancțiunilor multianuale stabilite prin decizia_/12.12..2014 în sensul diminuării acestora cu suma de 794, 86 lei. Precizează că această decizie nu a fost emisă de A. Centrul Județean Călărași, ca urmare a soluționării contestației formulate împotriva deciziei_/12.12..2014 și ca urmare a analizării noilor documente prezentate de reclamantă, care nu i-au fost prezentate anterior.
Fața de cele menționate, consideră că împotriva deciziei nr._/24.03.2015 reclamanta trebuia să urmeze procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea 554/2004 și ca atare invocă excepția lipsei procedurii prealabile, astfel că acest capăt de cere este inadmisibil.
În cazul se va trece peste această excepție, având în vedere faptul că reclamanta nu a adus nici un fel de argumente noi în cererea formulată, solicită respingerea acțiunii formulate, așa cum a fost modificată, completată și precizată pentru motivele specificate în întâmpinarea formulată.
În ceea ce privește mențiunile reclamantei conform cărora decizia nr._/12.02.2015 revocă decizia de plată nr._/13.01.2014, solicită să se observe că acestea nu sunt decât simple afirmații nesusținute de înscrisurile de la dosarul cauzei.
Așa cum a precizat, prin decizia nr._/13.01.2014, arată că reclamantei i s-au acordat sumele reprezentând sprijin pe suprafață pentru campania 2013. Aceste sume au fost constatate ca fiind plătite necuvenit prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 2362/17.02.2015.
După cum lesne se poate observa, decizia nr._/12.02.2015 este emisă exclusiv pentru stabilirea sancțiunilor multianuale care potrivit art.58 din Regulamentul (CE) 1122/2009 și nu reprezintă o creață fiscală, ci urmează ca suma stabilită cu titlu de sancțiuni multianuale să fie recuperată din cuantumul plăților ce urmează a se efectua pentru cererile viitoare, iar în cazul în care aceste sume nu se recuperează în următorii 3 ani calendaristici, soldul se anulează.
Așadar cele 2 decizii stabilesc, așa cum a precizat anterior, situații juridice diferite, una dintre ele stabilind plăți pe suprafața, iar cealaltă sancțiuni multianuale, nepunându-se problema de revocare.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
In drept, a invocat aceleași acte normative indicate în întâmpinările depuse anterior la dosar.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 223, coroborat cu 411 alin.1 punct 2 Cod procedură civilă.
Reclamanta a depus acte în suplimentarea probatoriului cu înscrisuri.
Părțile au depus concluzii scrise la dosar.
Analizând actele dosarului, tribunalul reține că reclamanta a formulat cerere de acordarea sprijinului financiar pentru campania anului agricol 2013, plățile fiind efectuate de pârâtă. Ulterior, în urma unui control efectuat, pârâta a solicitat clarificări privind suprafața pentru care reclamanta a solicitat ajutorul financiar, constatându-se o supradeclarare de suprafețe, pentru care aceasta nu a făcut dovada utilizării legale.
Reclamanta solicită să se observe că la dosar a depus 2 adeverințe eliberate de Primăria . face dovada că figurează înscrisă în Registrul agricol al comunei cu suprafața totală de 85,27 ha, din care 43,9655 ha teren agricol primit în arendă, iar diferența de 41,3 ha, se menționează că este primită sub alte forme, dar nu sunt menționate.
În ședință publică, la solicitarea instanței, apărătorul reclamantei a precizat că această suprafață de 41,3 ha este primită de la proprietarii, respectiv moștenitorii proprietarilor decedați, în folosință, depunând un tabel în care identifică această situație de fapt, precum și copii ale titlurilor de proprietate, fiind indicate suprafețele de teren primite în folosință.
De asemenea, a mai precizat că dreptul de folosință nu îl poate dovedi cu un înscris întocmit ad probationem, însă dovada convenție civile apreciază că poate fi făcută cu actele care atestă plata făcută către proprietari/moștenitori, corespunzătoare suprafeței dată în folosință.
Din actele pârâtei, se reține de tribunal că s-a solicitat reclamantei clarificări privind suprafața pentru care a solicitat sprijinul financiar, constatându-se că aceasta nu a făcut dovada dreptului legal de folosință și de utilizare efectivă pentru suprafața de 41,3 ha, motiv pentru care a emis procesul verbal de constatarea neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.2362/17.02.2015, fila 66 din dosar.
Urmare a constatărilor pârâtei, a fost emisă decizia nr._/12.02.2015, prin care reclamantei i se aplică sancțiuni multianuale în sumă de 55.485.55 lei, urmare a supradeclarării suprafețelor în cererea de plată pentru campania anului 2013.
Împotriva acestui proces verbal, reclamanta a formulat contestația înregistrată sub nr.3308/09.03.2015, admisă în parte prin decizia pârâtei nr.3935/31.03.2015, prin care a fost admisă în parte contestația formulată și a fost acceptată la plată suprafața de 1,36 ha, stabilită după reanalizarea contractelor de arendă depuse la dosar și identificate în această decizie.
Din această decizie, se reține că nu a fost modificată creanța bugetară ce urmează a fi recuperată de la reclamantă, motiv pentru care a fost emisă notificarea privind sumele pe care aceasta le are de restituit, aflată la fila 18 din dosar.
De asemenea, se reține că reclamanta a contestat și decizia pârâtei nr._/12.02.2015, contestația fiind înregistrată sub nr.3307/09.03.2015, astfel că urmare a admiterii contestației nr.3308/09.03.2015, a fost implicit admisă în parte și contestația nr.3307/09.03.2015, fiindu-i comunicată reclamantei adresa nr.417/03.04.2015, fila 73 din dosar, din care rezultă că suma de plată comunicată prin decizia nr._/12.02.2015, a fost recalculată și a fost emisă decizia nr._/24.03.2015 cu sumele recalculate pe scheme de plată.
Din cuprinsul acestei din urmă decizii, se reține de tribunal că decizia nr._/12.02.2015 a fost modificată doar în parte, astfel că prin decizia nr._/24.03.2015 îi sunt comunicate reclamantei doar sumele care au fost scăzute din sancțiunile multianuale stabilite inițial, urmând ca suma constituită cu titlu de sancțiuni multianuale să fie recuperată din plățile viitoare ce vor fi făcute reclamantei în termen de 3 ani calendaristici, având în vedere că aceste sancțiuni nu au natura juridică a unei creanțe fiscale.
Așadar, reclamanta consideră că pârâta în mod nelegal a stabilit că are de restituit întreaga sumă primită ca sprijin financiar pentru campania anului agricol 2013, dar și că în mod nelegal i-au fost stabilite sancțiuni multianuale, motiv pentru care susține că sunt nelegale procesul verbal nr.2362/2015, decizia de soluționare a contestației nr.3935/2015, decizia nr._/2015și decizia nr._/2015, toate emise de pârâtă.
Întreaga apărare a reclamantei este construită pe susțineri referitoare la îndeplinirea condițiilor legale în vigoare la dat formulării cererii de plată pentru campania anului 2013, în raport de care apreciază a depus la dosarul fermierului toate documentele doveditoare privind suprafața de teren exploatată, de 85,27 ha, deși din actele depuse la dosar de pârâtă se reține că s-a constatat existența unei supradeclărării a suprafeței în raport de faptul că aceasta nu a dovedit dreptul de folosință și utilizarea efectivă a suprafeței de 41,3 ha, care figurează înscrisă în registrul agricol al Primăriei . nu complineau dovezile pe care reclamanta era obligată să le producă, conform art.7 alin.1 lit.f din OG nr.125/2006, care prevede obligația reclamantei să facă dovada dreptului de folosință și de utilizare efectivă a terenului pentru care s-a solicitat acordarea sprijinului financiar în campania agricolă a anului 2013.
În raport de situația de fapt reținută în cauză, văzând și dispozițiile art.7 alin.1 lit.f din OG nr.125/2006, tribunalul constată neîntemeiată acțiunea reclamantei, așa cum a fost completată, întrucât legalitatea actelor contestate este analizată prin prisma dispozițiilor legale care prevăd în sarcina reclamantei să facă dovada dreptului de folosință și al utilizării efective a suprafeței de 41,3 ha, despre care Primăria . această suprafață a fost înscrisă în registrul agricol în baza declarației reclamantei (adeverința nr.7310/10.12.2014), fiind exploatată sub alte forme decât contractele de arendă înregistrate pentru suprafața de 43,9655 ha.
Faptul că reclamanta nu a făcut această dovadă pentru suprafața în discuție, a fost constatată prin procesul verbal nr.2362/2015 emis de pârâtă, iar în baza concluziilor au fost emise deciziile de stabilire a sancțiunilor multianuale, care urmează să fie recuperate în următorii 3 ani calendaristici, reclamanta fiind obligată să restituie și sumele primite ca sprijin financiar pentru campania anului 2013, întrucât supradeclararea depășește procentul de 50%, conform art.58 alin.3 din Regulamentul CE nr.1122/2009.
În fața instanței a precizat că pentru suprafața de 41,3 ha, dovada utilizării efective o face cu actele depuse la dosar care atestă plățile făcute către proprietarii/moștenitorii pentru suprafețele pe care le-a luat în folosință de la fiecare, depunând în acest sens și copia titlurilor de proprietate care includ parte din suprafețele lucrate de reclamantă.
La solicitarea instanței, care i-a cerut să precizeze persoanele care au predat terenurile reclamantei și cele care au încasat plata folosinței, constatând că există anumite inadvertențe în tabelul depus la dosar și actele de plată, recunoscute și de apărătorul acesteia, s-a constatat că reclamanta nu a fost în măsură să facă dovada dreptului legal de folosință ( în condițiile în care contractele de arendă ce ar fi trebuit încheiate, atrăgeau și anumite obligații fiscale în sarcina acesteia), ci a susținut că terenurile i-au fost date în folosință fără să fie întocmit un înscris ad probationem, astfel că în lipsa altor probe, instanța constată că pârâta în mod corect a constatat existența supradeclarării suprafeței pentru care a solicitat sprijin financiar în campania agricolă a anului 2013, procesul verbal nr.2362/2015 fiind legal emis de pârâtă.
Pe cale de consecință, se constată legală și decizia nr.3935/2015 prin care a fost soluționată contestația formulată de reclamantă împotriva procesului verbal.
În ceea ce privește decizia de stabilire a sancțiunilor multianuale nr._/2015, prin care pârâta a calculat sancțiuni multianuale, se constată că a fost admisă în parte contestația reclamantei, fiind emisă decizia nr._/2015, prin care au fost recalculate aceste sancțiuni, iar împotriva acestei decizii reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii de contestare administrativă, ci a contestat-o direct în fața instanței, astfel că nu este admisibilă cererea în anulare formulată, apărarea pârâtei fiind legală.
Tribunalul a înlăturat și practica judiciară depusă la dosar, privind o situație similară, însă referitoare la campania anului 2012, având în vedere că hotărârea judecătorească depusă la dosar nu este definitivă, dar și pentru că practica judiciară nu reprezintă izvor de drept.
Pentru considerentele arătate, tribunalul urmează a respinge acțiunea, așa cum a fost precizată și completată, formulată de reclamanta . împotriva pârâtei A. -Centrul Județean Călărași.
Cererea a fost legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea, așa cum a fost precizată și completată, formulată de reclamanta . împotriva pârâtei A. -Centrul Județean Călărași.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Recursul se va depune la Tribunalul Călărași.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Septembrie 2015.
Președinte, N. M. T. | ||
Grefier, C. V. |
Red.N.T./18.09.2015
Tehnored.N.T./C.V.
Ex.4/18.09.2015
2 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
