Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 3977/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3977/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 9975/117/2013
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3977/2014
Ședința publică de la 22 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C.-A. C.
Grefier A. R. V.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe
reclamant T. T. C. și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T., chemat în garanție A. F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la proces, potrivit dispozițiilor 2 Cod Procedură Civilă.
Instanța constată că pârâta a invocat prin întâmpinare excepția inadmisibilității acțiunii.
Instanța respinge excepția inadmisibilității, față de cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia de recurs în interesul legii nr. 24/2011.
În baza art. 74 alin. 2 și art. 64 Cod Procedură Civilă, instanța admite în principiu cererea de chemare în garanție.
Tribunalul, constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile de invocat, declară închisă faza probatorie și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de 20.09.2013, reclamantul T. T. C. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice T. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1774 lei, cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule și acordarea dobânzii legale aferente calculate de la data achitării taxei de poluare și până în momentul restituirii integrale a sumei, cu cheltuieli de judecată, acțiunea fiind precizată ulterior în sensul obligării pârâtei la plata dobânzii în materie fiscală).
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul unui autovehicul marca OPEL, înmatriculat inițial într-un alt stat al Uniunii Europene decât România, iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost obligat să achite taxa de poluare, ceea ce contravine art. 110 (fostul art. 90) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus decizia de calcul al taxei de poluare, adeverința de plată a taxei de poluare, cererea de restituire a taxei și răspunsul primit.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Serviciul Fiscal Municipal T. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că dispozițiile Legii nr. 9/2012 nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate, respectiv nu se încalcă art. 90 din TCE, iar în speță taxa de poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale UE, ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică și națională, precum și autoturismelor noi din producția națională a României.
Pârâtul Serviciul Fiscal Municipal T. a formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Reclamantul a achiziționat autovehiculul marca OPEL, ., anterior înmatriculat într-un stat U.E., iar pentru înmatricularea în România a fost obligat să plătească taxa de poluare în cuantum de 1774 lei, achitată cu chitanța . nr._/09.06.2010 (f. 6).
Ulterior reclamantul a solicitat restituirea taxei, însă pârâta a refuzat restituirea.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de 01.07.2008.
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 – 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform O.U.G. nr. 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 218/2008, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale – limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art. 110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art. 110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă în parte, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
În ce privește dobânda legală, are rolul de a asigura o reparație integrală a prejudiciului suferit de către reclamant prin încasarea și folosirea de către pârâtă a unei sume, fără temei legal.
Va respinge cererea de acordare a dobânzii fiscale nefiind incidente dispozițiile art.124 din OG 92/2003, întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun.
În temeiul art. 74 Cod procedura civila coroborat cu art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, ținând seama ca sumele achitate cu titlu de taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de către chemata în garanție, tribunalul va admite cererea de chemare în garanție și va obliga chemata în garanție să plătească pârâtului suma de 1774 lei reprezentând taxa de poluare și dobânda legală calculată la aceasta sumă începând cu data de 09.06.2010 și până la achitarea efectivă.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 177,4 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, reprezentând taxă timbru, timbru judiciar (f. 2, f. 19).
În baza art. 453 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga chemata în garanție la plata în favoarea pârâtei a sumei de 177,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T. T. C. cu domiciliul în com.Aiton ., jud.Cluj în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice T. cu sediul în T. Piața Romană nr.15B, jud.Cluj.
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 1774 lei, reprezentând taxa de poluare.
Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu cu sediul în București Splaiul Independenței nr.294, corp A, sector 6.
Obligă pe chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei Administrația Finanțelor Publice T. suma de 1774 lei, reprezentând taxa de poluare.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 177,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă chemata în garanție la plata în favoarea pârâtei a sumei de 177,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respins dobânda fiscală.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședință publică din 22.05.2014.
Președinte, C.-A. C. | ||
Grefier, A. R. V. |
Red.CC/dact.A.V.
06 Iunie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 353/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
