Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 4564/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4564/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 949/117/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIIVLĂ Nr. 4564/2014
Ședința publică de la 23 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. C. J.
Grefier C. S.
Pe rol fiind judecarea litigiului privind pe reclamanta . și pe pârâta A. F. PUBLICE CLUJ N., chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului avocat M. A., lipsă fiind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, în temeiul art. 131 din noul Cod de proc. civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 95 pct. 1 din noul Cod de proc. civ raportat la dispozițiile art. 10 din Legea 554/2004.
Instanța pune în discuție reprezentantului reclamantului excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtă pe cale de întâmpinare și cererea de chemare în garanție..
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției invocate și arată că este de acord cu cererea de chemare în garanție.
Tribunalul, deliberând, admite în principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de către pârâtă, apreciind că sunt îndeplinite condițiile art.74 alin.2 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art.64 Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare și chitanța nr.16/01.02.2013 în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocațial și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Instanța, în temeiul art. 255 Noul cod de proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind probe de administrat, în temeiul art. 392 Noul cod de proc. civ., acordă cuvântul în dezbateri asupra excepției inadmisibilității cererii și asupra fondului cauzei
Reprezentantul reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată pentru motivele arătate pe larg prin cererea de chemare în judecată. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru.
Instanța reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar atât asupra excepției invocate cât și pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, reclamanta .a solicitat obligarea pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N. să îi restituie suma de 1303 lei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând practica europeană relevantă și arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie, încălcând prevederile art.90 din TCE.
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, corespondență purtată cu AFP CLUJ N..
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, invocând excepția inadmisibilității acțiunii întrucât reclamanta nu a înțeles să exercite calea de atac prevăzută de lege în vederea anulării deciziei de calcul a taxei de poluare și a restituirii sumelor achitate în temeiul acestora.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că dispozițiile OUG nr.50/2008 nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate, respectiv nu se încalcă art.90 din TCE, iar în speță taxa de poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale UE, ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică și națională, precum și autoturismelor noi din producția națională a României.
Pârâta a mai formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, legal citată, nu a depus întâmpinare în cauză pentru a-și preciza poziția procesuală.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N. care se impune a fi analizată cu prioritate, conform art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o respinge pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite cu ocazia recursului în interesul legii promovat s-a statuat faptul că „Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod”.
Această interpretare a textelor legale incidente, obligatorie pentru instanțe conform art.329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, demontează argumentele invocate de pârâtă în susținerea excepției inadmisibilității.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că reclamanta a achiziționat un autoturism marca VOLVO cu nr. identificare YV1MS_ anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea în România a achitat, în temeiul OG nr.50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 1303 lei la AFP CLUJ N., în data de 17.03.2009.
Ulterior, reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă, întrucât reclamanta nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la art.3(2) din OG nr.50/2008.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de 01.07.2008.
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 – 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma în vigoare la o dată ulterioară, instanța constată că aceasta nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare, majorat semnificativ. Prin urmare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în această ipoteză, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
În acest sens s-a pronunțat CJUE în cauza N. c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și, respectiv, OUG 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantei suma de 1303 lei reprezentând taxa de poluare achitată prin chitanța achitată prin chitanța . nr._/17.03.2009, precum și dobândă legală în materie civilă începând cu data de 17.03.2009 până la restituirea integrală a debitului.
În ceea ce privește dobânda pretinsă, tribunalul apreciază că în speță nu se poate acorda dobânda fiscală întrucât nu sunt incidente în cauză prevederile art. 124 din Codul de procedură fiscală, perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezentând o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei .
Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, taxa de poluare achitată de reclamant s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 72 și urm din Codul de procedură civilă, tribunalul va admite cererea de chemare in garantie si va obliga chemata in garantie sa plateasca paratei suma de 1303 lei reprezentând taxa de poluare achitată prin chitanța . nr._/17.03.2009, precum și dobândă legală în materie civilă începând cu data de 17.03.2009 până la restituirea integrală a debitului.
În temeiul art.453 C.proc.civ., la solicitarea reclamantei, pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 631 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 131 lei și onorariu avocațial in valoare de 500 lei..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității cererii, invocata de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N., ca nefondată.
Admite acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în mun. Cluj – N., ., .,C.I.F. RO13702066, prin reprezentant av. C. C. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., P-ța A. I. nr.19, jud.Cluj și, în consecință.
Obligă pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N. să plătească reclamantei suma de 1303 lei reprezentând taxa de poluare achitată prin chitanța . nr._/17.03.2009 și dobânda legală în materie civilă începând cu data de 17.03.2009 până la restituirea integrală a debitului.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N. în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294, corp A, sector 6.
Obligă chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu să plătească pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj-N. suma de 1303 lei reprezentând taxa de poluare achitată prin chitanța . nr._/17.03.2009, precum și dobândă legală în materie civilă începând cu data de 17.03.2009 până la restituirea integrală a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 631 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 131 lei și onorariu avocațial in valoare de 500 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 iunie 2014
Președinte, F. C. J. | ||
Grefier, C. S. |
Red.F.C.J. Tehnored.F.C.J.
5 ex./18.08.2014
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3470/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
