Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1972/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1972/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 1222/211/2013
Dosar nr._
Cod operator cu caracter personal:3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1972/2014
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Judecător I.-M. L.
Judecător A.-C. Ț.
Grefier M. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de către recurentul L. C. I., împotriva sentinței civile nr.7258/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul din oficiu își verifică competența, astfel stabilește că, este competent general, material și teritorial in soluționarea recursului de față .
De asemenea, se constată că, recursul este declarat in termen, motivat, comunicat.
Nefiind alte cereri de formulat în probațiune tribunalul, încuviințează proba cu înscrisuri ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, declară închisă faza probatorie și reține cauza în pronunțare pe recurs.
TRIBUNALUL
Prin Sentința civilă nr.7258/22.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., s-a respins ca fiind nefondata plangerea formulata de petentul L. C. I. împotriva procesului verbal de contraventie . nr._/07.01.2013 incheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contraventie . nr._/07.01.2013 s-a aplicat petentului o amenda in cuantum de 630 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute si sanctionate de art. 121 din RA OUG nr. 195/2002 raportat la art. 102/3/e din OUG nr. 195/2002, respectiv pentru faptul ca la data de 07.01.2013, orele 08:58, in timp ce conducea auto inmatriculat sub nr._ pe DN 1 E 60, in localitatea Valcele la km 464+300, a fost depistat de aparatul R. cu viteza de 115 km/h.
Sub aspectul legalitatii procesului verbal contestat, instanta de fond a constatat ca acesta a fost incheiat cu respectarea termenului prevazut de art. 13 din OG nr. 2/2001 si cuprinde toate mentiunile prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute, iar motivul invocat de petent referitor la gresita incadrare juridica a faptei retinute in sarcina sa este nefondat, deoarece agentul constatator a indicat textul de lege care incrimineaza si sanctioneaza totodata fapta retinuta in sarcina petentului, respectiv art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002, conform caruia depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 zile.
Instanta de fnd a retinut ca, oricum, nu este tinuta de incadrarea in drept a faptei de catre agentul constatator si, mai mult, chiar si in masura in care agentul constatator ar fi facut o incadrare eronata a faptei retinute in sarcina petentului, iar instanta ar fi fost tinuta de aceasta incadrare, acest fapt ar fi constituit o incalcare a dispozitiilor art. 16 din OG nr. 2/2001, a caror nerespectare este sanctionata cu nulitatea relativa, astfel ca, pentru a opera sanctiunea nulitatii, petentul era tinut sa dovedeasca existenta unei vatamari ce nu ar putea fi inlaturata altfel decat prin anularea procesului verbal; or, in speta, petentul nu a dovedit existenta unei astfel de vatamari.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal instanta de fond, din interpretarea coroborata a disp. art. 34 din OG. 2/2001 si a disp. art 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale (incidente in materie contraventionala conform deciziei nr. 197/2003 a Curtii Constitutionale), retine ca procesele verbale de constatare a contraventiei se bucura de o prezumtie relativa de legalitate, in sensul ca fac intotdeauna dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie.
Conform disp. art. 1169/C. civ., sarcina probei cade in sarcina contravenientului, acesta putand dovedi liber, cu orice mijloc de proba, caracterul nereal al mentiunilor inscrise in procesul verbal, insa exista si situatii in care sarcina probatiunii este inversata, una dintre aceste situatii regasindu-se in materia contraventiilor constatate cu mijloace tehnice, cand sarcina probei revine celui ce manevreaza mijlocul tehnic respectiv, deoarece petentul nu dispune de rezultatele testelor efectuate cu mijloacele tehnice.
Instanța de fond a apreciat că în speta intimatul a facut dovada savarsirii de catre petent a contraventiei retinute in sarcina sa, in vreme ce petentul nu a produs nicio proba apta sa dovedeasca o alta stare de fapt decat cea retinuta in cuprinsul procesului verbal contestat si nici existenta vreunor circumstante care sa justifice reindividualizarea sanctiunii amenzii care i-a fost aplicata.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs L. C. I. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea recursului, recurentul arată că instanța de fond nu a motivat hotărârea raportat la cele expuse în ceea ce priveste poziționarea autovehiculului de politie. Având în vedere că recurentul a invocat că acesta era situat sub liniile de tensiune și că acest fapt ar putea conduce la înregistrarea unor date eronate, intimatul nu a dovedit în nici un fel că aceste date nu ar fi modificate de liniile de înaltă tensiune. Într-adevăr s-a depus la dosarul cauzei verificarea metrologică, precum și omologarea aparatului radar, însă acest lucru nu dovedește faptul că aparatul nu poate fi influențat de factori externi.
Învederează că la momentul în care a observat că apare indicatorul de ieșire din localitate a procedat la mărirea vitezei de deplasare tocmai pentru a nu îngreuna traficul însă, pe de o parte,nu putea ajunge la viteza stabilită de către aparatul radar întrucât drumul era extrem de aglomerat, nu a efectuat o manevră de depășire, iar pe de altă parte, tocmai efectua adaptarea vitezei la condițiile de trafic și a categoriei de drum pe care se deplasa.
Toate aceste aspecte nu au fost luate în considerare de către instanța de fond nici în ceea ce privește temeinicia procesului verbal și nici în ceea ce privește circumstanțierea sancțiunii aplicate.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și sub toate aspectele în condițiile art.3041 C.pr.civ., tribunalul apreciază că recursul este nefondat, urmând să-l respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art 3.5.1 din Ordinul nr. 301 din 23 noiembrie 2005 modif. prin Ordinul 187/2009 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)" inregistrarile effectuate de aceste parate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
- data și ora la care a fost efectuată măsurarea;
- valoarea vitezei măsurate;
- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Cuprinsul inregistrării video generate de mijlocul tehnic prin intermediul caruia a fost depistat in trafic autoturismul condus de recurentul-petent ruland cu o viteza superioara vitezei legale, satisface intru totul exigentele legale.
Potrivit prevederilor pct 5 din Norma de Metrologie Legala NML din Anexa Ordinului nr 301/2005 privind aprobarea Normei de Metrologie Legala NML 012-05 cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai daca au fost verificate metrologic,au fost marcate si sigilate conform prevederilor normei si sunt insotite de buletine de verificare metrologica in termen de valabilitate.
Tribunalul va retine ca din probele administrate de instanta fondului rezulta ca cinemometrul care a efectuat inregistrarea autoturimului condus de recurent era omologat si verificat metrologic.
Or, in privința probațiunii, este de remarcat că recurentul ar trebui să facă dovada contrara celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
In acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depaseasca limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervand drepturile apărării .
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deși din probele administrate de intimat instanța nu poate fi convinsă de vinovăția petentului, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
Or, procesul-verbal contestat in cauza a fost dresat ca urmare a folosirii unui mijloc tehnic, ale carui inregistrari cuprind, astfel cum s-a stabilit mai sus, cerintele minime prevazute de lege pentru ca o astfel de proba sa fie in masura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie de care se bucura recurentul.
Având în vedere considerentele mai sus expuse se va reține că sentința primei instanțe este legală și temeinică, în cauză nefiind incident niciunul dintre motivele de casare de ordine publica ,în consecință în temeiul art.312 Cod procedură civilă tribunalul va respinge ca neîntemeiat recursul formulat în cauză si va mentine in tot sentința civilă nr. 7258/22.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L. C. I. împotriva Sentinței civile nr. 7258/22.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2014.
Președinte, M.-F. B. | Judecător, I.-M. L. | Judecător, A.-C. Ț. |
Grefier, M. B. |
Red.M.F.B.
Tehn.V.A.M.
2 ex./26.11.2014
Judecător fond:M. L.
Judecătoria Cluj-N.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 326/2014.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 67/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
