Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1025/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1025/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 20315/211/2012
Operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 1025/2014
Ședința publică de la 14 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător B. G. Z.
Judecător V. B.
Grefier Ani-Letiția C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurenta . împotriva Sentinței civile nr.4764/2013, pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj N. privind și pe intimata G. F. - SECTIA CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, iar instanța constată că recursul este declarat in termenul legal, a fost comunicat cu intimatul și reține recursul în pronunțare față de actele de la dosar .
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr.4764/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._ s-a respins plangerea formulata de petenta . împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ intocmit in data de 17.08.2012 de intimata G. F.- Sectia Cluj și a sanctiunilor aplicate, pe care le-a mentinut in totalitate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la momentul intocmirii procesului-verbal de contraventie au fost respectate dispozitiile art.16 alin.1 din OG nr.2/2001. Starea de fapt retinuta nu a fost contestata de catre reprezentantii petentei, iar fapta respectiva intruneste elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art.10 lit.b din OUG nr.28/1999 rep.
In ceea ce priveste sanctiunile aplicate, dupa cum se poate observa, neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale se sanctioneaza cu amenda potrivit art.11 lit.b din OUG nr.28/1999 rep., limitele amenzii fiind cuprinse intre 8.000-10.000 lei; confiscarea sumei pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, potrivit art.11 alin.3 din OUG nr.28/1999 rep. si suspendarea activitatii punctului de lucru verificat pentru o perioada de 3 luni, potrivit art.14 alin.2 din OUG nr.28/1999 rep.
In speta de fata nu se poate retine in favoarea societatii petente nici o circumstanta ce ar putea justifica o posibila inlocuire a sanctiunii amenzii aplicate cu sanctiunea avertisementului. Sustinerile potrivit carora o blocare a casei eletronice de marcat ar fi determinat vanzarea produselor catre consumatori fara emiterea corespunzatoare a bonurilor fiscale nu reprezinta decat o incercare de inducere in eroare a instantei de judecata in conditiile in care dispozitiile cuprinse in art.1 alin.3 si 4 din OUG nr.28/1999 rep. sunt clare in stabilirea obligatiile ce trebuiesc indeplinite . situatie. Defectiunea la care se face referire nu este dovedita in nici un fel, angajatii societatii neanuntand unitatea de service acreditata cu privire la defectiune, neconsemnand in cartea de interventii a aparatului de marcat eletronic fiscal data si ora la care aintervenit defectiunea si neinregistrand in registrul special operatiunile efectuate in perioada in care casa de marcat nu era functionala.
In situatia in care angajatul sau angajatii respectivi nu aveau pregatirea necesara pentru a sti cum sa procedeze . situatie, este culpa reprezentantilor petentei ca nu luat toate masurile necesare in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii, iar, la momentul la care administratorul a fost anuntat (se sustine ca a trebuit sa se deplaseze la punctul de lucru pentru deblocarea casei de marcat) acesta putea informa angajatul cu privire la obligatiile pe care le avea sau putea, pur si simplu, sa ii spuna sa suspende orice vanzare pana la sosirea dansei la fata locului.
In mod evident activitatea de vanzare nu a fost suspendata, petenta incasand contravaloarea produselor vandute clientilor fara a emite bonurile fiscale aferente.
F. de aceasta atitudine este clar ca “activitatea” a fost oprita doar prin interventia organelor de control, iar suma “insignifianta” descoperita se datoreaza controlului efectuat. Daca agentii de control s-r fi prezentat mai tarziu suma ar fi fost cu siguranta mai mare.
In aceste conditii instanta a apreciat că aplicarea sanctiunii amenzii in sarcina petentei este justificata. La individualizarea amenzii agentul constatator a tinut cont de dispozitiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 aplicand amanda in cuantumul minim prevazut de art.11 alin.2 din OUG nr.28/1999 rep. In nici un caz nu se poate aprecia gradul de pericol social al faptei retinute prin raportare la suma gasita efectiv si care nu avea justificare in documentele societatii. Caracterul conraventional al faptei este determinat de fenomentul de evaziune fiscala pe care il genereaza, fiind, se pare, normal sa nu achiti taxele si impozitele aferente activitatii desfasurate si doar sa incasezi profitul aferent. Imprejurarea ca societatea nu are datorii fiscale, asa cum se mentioneaza in plangerea formulata nu poate fi calificata ca o “circumstanta atenuanta” in conditiile in care este posibil ca aceasta sa aiba o practica in neemiterea bonurilor fiscale, ceea ce duce la inlaturarea obligatiei de a achita taxele si impozitele aferente sumelor incasate.
De asemenea, situatia impovaratoare creata petentei prin aplicarea sanctiunii amenzii, in cuantum de 8.000 lei, nu este in masura sa justifice aplicarea sanctiunii avertismentului. Reprezentantii petentei nu pot fi doar atentionati asupra gradului de pericol social al faptei savarsite in conditiile in care astfel de practici si de incalccari ale dispozitiilor legale determina prejudicii grave bugetului de stat, prejudicii ce pot fi evitate prin aplicarea sanctiunilor asa cum au fost ele stabilite de legiutor.
In ceea ce priveste sanctiunile complemetare aplicate, dispozitiile art.11 alin.3 si ale art.14 alin.2 din OUG nr.28/1999 rep, sunt clare. Indiferent de cuantumul amenzii aplicate si indiferent daca instanta ar fi ajuns la concluzia ca se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului sanctiunile complementare trebuiesc a fi aplicate.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs S.C. E. A. S.R.L. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 8000 lei cu sancțiunea „avertisment”.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că evenimentul produs a fost o eroare neintenționată, nefiind o practică genealizată, fiind produs din pricina aglomerației, a lipsei de experiență a angajatului care a blocat casa de marcat când a încercat emiterea unui asemenea bon, casă de marcat ce a rămas nefuncțională până când a ajuns acolo administratoarea societății care a deblocat-o.
Mai arată că sancțiunea e disproporționată față de scopul prevenirii evaziunii fiscale, fiind exagerată prin comparație cu sancțiuni de ordin penal, iar menținerea procesului verbal ar perturba activitatea societății recurente.
Intimata G. F. - SECTIA CLUJ, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului si menținerea ca legală si temeinică a soluției atacate.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Instanța de fond a constatat că societatea petentă se face vinovată de comiterea contravenției reținute în sarcina sa de către agentul constatator, pentru considerentele arătate în hotărârea atacată.
Starea de fapt indicată în procesul verbal a fost confirmată prin sentința instanței de fond și, nefiind contestată de contravenient prin exercitarea căii de atac nu mai poate face obiectul analizei în recurs cât timp această cale de atac vizează strict individualizarea sancțiunii aplicate.
Analizând sancțiunea aplicată, tribunalul apreciază că, în circumstanțele speței, sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a atrage societății sancționate atenția asupra obligațiilor care îi revin în materia utilizării casei de marcat, impunându-se aplicarea sancțiunii principale a amenzii alături de cea complementară a suspendării activității pentru o perioadă de 3 luni.
Opinia instanței are la bază gradul ridicat de pericol social concret al faptei comise prin atingerea adusă valorilor protejate prin norma legală încălcată.
Toate acestea sunt privite în lumina dispozițiilor legale incidente, și anume art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit căruia „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, și art. 21 alin. 3 din același act normativ: la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”.
Cu privire la gradul de pericol social, alături de argumentul că prin nerespectarea obligației de a emite bonuri fiscale pentru produsele comercializate, recurentul a generat o pierdere bugetului de stat, instanta apreciaza că trebuie analizat nu numai la nivel micro, dar si la nivel macro, nesanctionarea unor astfel de fapte determinand neatingerea finalitatii urmarite de legiuitor prin edictarea acestor dispozitii legale relativ la stoparea evaziunii fiscale.
În plus, suma cu privire la care s-a constatat că nu fuseseră emise bonuri fiscale nu reprezintă o sumă nesemnificativă, iar agentul constatator a aplicat minimul sancțiunii prevăzut de lege; dealtfel, legiuitorul, în prevederile OUG 28/1999, nu condiționează aplicarea sancțiunii amenzii de o anumită limită a sumelor pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, rațiunea fiind tocmai stoparea favorizării comiterii evaziunii fiscale prin neemiterea bonurilor fiscale pentru bunurile livrate.
Pentru considerentele mai sus arătate, tribunalul, în baza art.312 va respinge recursul declarat de petenta de S.C. E. A. S.R.L. împotriva Sentinței civile nr.4764/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de S.C. E. A. S.R.L. împotriva Sentinței civile nr.4764/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Prezenta decizie este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 14.05.2014.
Președinte, A. N. | Judecător, B. G. Z. | Judecător, V. B. |
Grefier, Ani-Letiția C. |
Red.V.B.
Tehnored.V.A.M.
2 ex./09.05.2014
Jud. fond: A. N.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 892/2014.... → |
|---|
