Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 4245/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4245/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 10472/117/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
Cod operator de date cu caracter personal 3184
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 4245/2014
Ședința publică de la 06 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Grefier I.-M. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul F. A. împotriva pârâtei C. JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant, avocat G. N. si martorul C. I., lipsă fiind pârâta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Instanța, procedează la audierea martorului prezent, cele declarate fiind consemnate la procesul verbal de la dosar .
Reprezentantul reclamantului declară că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Nefiind alte cereri de formulat în probațiune, tribunalul încuviințează proba cu înscrisuri în temeiul art. 254 si 255 NCPC, astfel că declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de 27.02.2013, reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ a contestat Hotărârea nr._/28.12.2012 emisă de pârâtă solicitând anularea acesteia ca fiind netemeinică si nelegală, constatarea calității reclamantului de beneficiar a dispozițiilor OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000 și obligarea pârâtei sa emită o noua hotărâre prin care să îi acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr.189/2000 pentru perioada de refugiu august 1944 - martie 1945.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este îndreptățit să beneficieze de dispozițiilor OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000 având în vedere faptul că în intervalul august 1944 - martie 1945, din cauza persecuțiilor de natura etnică, a fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu împreună cu familia sa.
Pârâta C. Județeană de Pensii Cluj a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii si menținerea actului administrativ atacat, invederând ca din documentația care se regăseste la dosarul intocmit in baza cererii reclamantei de acordare a drepturilor decurgând din prevederile Legii nr 189/2000 nu rezultă indeplinirea condițiilor pentru recunoasterea calității de beneficiar in favoarea reclamantei.Astfel,pârâta a invederat că din inscrisurile depuse de reclamantă in rezultă date contraditorii, care nu pot conduce la concluzia că reclamanta a avut calitatea de refugiat care să o indreptățească la acordarea beneficiilor aferente.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
.Prin Hotărârea nr._ din 28.12.2012 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Cluj s-a respins cererea de stabilire a calității de beneficiar al Legii nr 189/2000 formulată de reclamantul F. A. ,cu mențiunea că datele prezentate de acesta in dovedirea cererii sale sunt contradictorii.
In fața organului administrativ, pentru dovedirea refugiului și a duratei acestuia reclamantul a depus copii ale declarații autentificate ale martorilor G. M. și B. I. .Din cuprinsul acestor declarații rezultă că in august 1942,din cauza persecuțiilor etnice la care au fost supus urmare a cedării Ardealului de Nord către Ungaria, reclamantul s-a refugiat din localitatea de domiciliul -Petreștii de Jos, jud Cluj - in localitatea M. V..
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 „ Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean roman, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmează:
a) a fost deportata în ghetouri și lagare de concentrare din străinătate;
b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagare de concentrare;
c) a fost refugiata, expulzata sau strămutată în alta localitate*);(…)”.
Instanța a dispus audierea in cauză, pentru lămurirea aspectelor privind realitatea și privind durata refugiului reclamantei a martorilorBozdog ioan și G. M., ale căror declarații se regăsesc la dosarul constituit de pârâtă.
In condițiile in care in cauză s-a probat imposibilitatea deplasării martorului G. M. la instanță, aceasta având vârsta de 81 de ani și având probleme de sănătate, a fost admisă cererea de inlocuire cu martorul propus de reclamant C. I..
Niciunul dintre martorii audiati in cauză nu au fost in măsură să ofere date relevante cu privire la situația reclamantului ca refugiat. Depozițiile martorior au adus informații contradictorii, in măsură să formeze convingerea instanței că, in realitate, acestea nu au cunoscut situația persoanei care are calitatea de reclamant in cauza de față.
Astfel, martorul C. I. face vorbire in declarația sa despre, „un domn F. A. ,refugiat in M. V. impreuna cu soția dânsului”, martorul subliniind faptul căpersoana cu numele F. A.intâlnită in localitatea de refugiu era mai in vârstă decât el.
Faptul că persoana despre care iși amintește martorul C. I. că ar fi intâlnit-o in timp ce afla in localitatea M. V. ca refugiat nu este una și aceeași cu persoana reclamantului este subliniat de vârsta pe care reclamantul o avea la momentul pretinsei intâlniri pe teritoriul de refugiu: patru luni, acesta fiind născut la data de 19 aprilie 1942.Or, este improbabil ,ca in contextul evenimentelor din perioada septembrie 1940-martie 1945, martorul să iși aducă aminte de o persoană in vârstă de câteva luni. Instanța observă că martorul a vorbit despre o posibilă intâlnire cu reclamantul iar nu cu familia acestuia, cum ar fi fost mai probabil să se fi intâmplat tinând seama de vârsta reclamantului la data pretinsului refugiu.
In privința martorului B. I., acesta a declarat că s-a intâlnit in localitatea M. V., jud. Cluj, in timpul refugiului, cu familia reclamantului, fără a oferii detalii care să facă posibilă verificarea veridicității afirmațiilor sale.
Pe cale de consecință,vâzând că in cauză nu sunt indeplintie condițiile legale mai sus menționate, instanța va stabili că reclamantul nu este îndreptățit să beneficieze de efectele O.G. nr. 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, astfel că va respinge acțiunea ca neântemeiată.
In temeiul art 453 Cod procedură civilă instanta va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul F. A., cu dom in Câmpia Turzii Aleea Vânătorilor, nr1, ., ., jud Cluj in contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Cluj cu sediul in Cluj-N. ..2, jud. Cluj.
Fără cheltuieli de judecată .
Definitivă.
Pronunțată in ședința publică din 6 iunie 2014.
Președinte, M.-F. B. | ||
Grefier, I.-M. P. |
I.P. 18 Iunie 2014
Red.tehnored MFB/ 4 ex/4.07.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 226/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 4708/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
