Anulare act administrativ. Sentința nr. 9027/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9027/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 8943/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 9027/2013
Ședința publică de la 18 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta C. DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUN. BUCUREȘTI (CCIB) și intervenienta în numele altei persoane C. DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ TELEORMAN, în contradictoriu cu pârâtul O. I. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA și A. DE M. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE și chematul în garanție M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE - DIRECȚIA GENERALĂ A. DE M. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intervenienta C. DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ TELEORMAN, prin reprezentant convențional, avocat T. G., reclamanta C. DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUN. BUCUREȘTI (CCIB), prin reprezentant convențional, avocat C. B. și pârâtul O. I. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA, prin consilier juridic C. A., lipsind pârâta A. DE M. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE și chematul în garanție.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 11.12.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, a amânat pronunțarea la data de 18.12.2013, la cererea reprezentanților părților, pentru a depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D., reclamanta C. de Comerț și Industrie a Municipiului București a solicitat anularea actului administrativ denumit „Scrisoare standard de informare a beneficiarului", emis de parata OIR S-V, înregistrat sub numărul 2282/04.03.2013 (ANEXA I la prezenta cerere), sub aspectele prezentate in cele ce urmează, anularea actului administrativ denumit „Scrisoare standard de informare a beneficiarului", emis de parata OIR S-V, înregistrat sub numărul 3095/28.03.2013 (ANEXA I la prezenta cerere), sub aspectele prezentate in cele ce urmează, obligarea paratei AMPOSDRU la plata cererilor de rambursare nr. 4 si 5, depusa de reclamanta pentru proiectul POSDRU/83/5.2/S/_, astfel cum va rezulta in urma analizării punctului 1 si obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata, pentru următoarele:
I. PREZENTAREA SITUAȚIEI DE FAPT ȘI A PROCEDURII PRELIMINARE
Reclamanta învederează faptul că actele administrative contestate privesc un proiect derulat din fonduri europene, in cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, si conțin deciziile paratei in legătura cu cererile de rambursare nr. 4 si 5, depuse de reclamanta, in calitate de Beneficiar, conform graficului derulării proiectului.
1.1.Date de identificare ale proiectului Actele administrative ce fac obiectul acestei cereri se referă la proiectul POSDRU/83/5.2/S/_, cu titlul „Creează-ti propriul loc de munca!", derulat de reclamanta în calitate de beneficiar, în parteneriat cu C. de Comerț și Industrie N., C. de Comerț, Industrie si Agricultura Teleorman (CCI Teleorman) si OSB Consulting GmbH Austria Sucursala România. 1.2. Obiectul și stadiul de implementare al proiectului. Se arată că așa cum se observă din chiar numele proiectului la care se referă actul administrativ atacat, obiectul acestuia era derularea, prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București și partenerilor săi, de cursuri de antreprenoriat pentru persoanele din mediul rural, astfel incat aceștia sa poată sa creeze locuri de munca in comunitățile lor. Proiectul identificat anterior, a fost derulat de reclamantă în baza contractului de finanțare nr. E4877/28.06.2010 (ANEXA II la aceasta cerere - împreuna cu acte adiționale), încheiat de reclamanta cu A. de M. pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, la care, in data de 29.08.2012, s-a încheiat un act adițional, care implica parata OIR S-V in calitate de organism intermediar. Conform graficului de derulare al proiectului si înțelegerii contractuale, proiectul s-a finalizat cu succes la data de 30.11.2012, având realizate toate activitățile cuprinse în Graficul Gantt (grafic referitor la planificarea în timp a diferitelor activități desfășurate conform proiectului).
Cu toate acestea, se arată că nici pana la data formulării acțiunii, A. de M. POSDRU (organismul abilitat pentru efectuarea plaților) nu a plătit cererile reclamantei de rambursare nr. 4 si 5 (ANEXA I la prezenta), deși conform art. 9 pct. B alin. (5) din Contractul de finanțare avea obligația de a rambursa cheltuielile in termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
Motivul pentru care AM POSDRU nu a plătit cererile reclamantei de rambursare a fost acela ca, deși a fost depuse in datele de 13.04.2012, respectiv 12.10.2012, parata OIR S-V, care avea obligația, conform dispozițiilor art. 9 pct. B alin. (6) din Contractul de finanțare, coroborate cu dispozițiile Acordului de delegare de funcții dintre AMPOSDRU si OIR S-V, de a verifica cererile de rambursare ale reclamantei, si-a îndeplinit aceasta obligație abia la data de 04.03.2013, respectiv 28.03.2013, emițând actele administrative contestate.
Mai mult, deși proiectul s-a încheiat încă de anul trecut, reclamanta urmează sa depună, conform Ordinului Ministerului M. nr. 3484/19.12.2012 (modificat recent), cererea finala de rambursare, iar plata cu mare întârziere a cererii de rambursare nr. 4, precum si considerarea ca neeligibile a unor cheltuieli din aceasta cerere de rambursare creează mari greutăți reclamantei in depunerea cererii finale.
Așadar, la data formulării cererii, se arată că reclamanta a derulat integral proiectul denumit „Creaza-ti propriul loc de munca!", dar a trebuit sa finalizeze activitățile cu mari sacrificii, din fonduri proprii, iar paratele nu doar ca nu au plătit doua cereri intermediare de rambursare si au considerat, fara temei, neeligibile unele cheltuieli din acestea (precizam ca paratele nu au plătit nici măcar cheltuielile considerate eligibile), dar, in data de 01.04.2013, reclamanta a primit din partea paratei OIR S-V o notificare privind restituirea unei părți importante a prefinantarii primite pentru acest proiect, notificare indisolubil legata de actele administrative atacate, astfel cum vom arata in cele ce urmează.
1.3. Modalitatea de rambursare a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului.
Consideră important de precizat mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate de reclamantă in cadrul proiectului deoarece reclamanta contesta analiza eligibilității acestor cheltuieli, cu consecința directa asupra rambursării cheltuielilor.
Conform art. 7 din Contractul de finanțare, in acord cu procedura de rambursare, prevăzuta de OUG nr. 64/2009, reclamanta efectuează cheltuielile necesare pentru îndeplinirea activităților si scopurilor propuse ale proiectului, iar apoi, pe baza cererilor de rambursare depuse la autoritatea de management sau organismul intermediar competent, cheltuielile efectuate sunt rambursate din fondurile nerambursabile acordate in cadrul programului Dezvoltarea Resurselor Umane.
Așadar, reclamanta depunea cererile de rambursare după ce efectua cheltuielile, iar autoritatea de management sau organismul intermediar analiza eligibilitatea acestor cheltuieli conform dispozițiilor HG nr. 759/2007. Ulterior, cheltuielile declarate eligibile erau rambursate de autoritatea de management, iar toata aceasta procedura trebuia sa dureze doar 45 de zile conform art. 9 pct. B alin. (5) din Contractul de finanțare.
In cazul de fata, reclamanta a trimis paratei OIR S-V {organism intermediar competent) cererile de rambursare in discuție, iar parata OIR S-V, după o analiza de mai mult de 6 luni, a declarat o mare parte din cheltuielile efectuate de reclamanta si partenerii noștri neeligibile, încălcând astfel flagrant dispozițiile HG nr. 759/2007 si ale Codului M., astfel cum vom argumenta in cele ce urmează.
1.4. Procedura prealabila. Conform instrucțiunilor conținute in actele administrative contestate, reclamanta a formulat contestație la „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 2282/04.03.2013 in data de 12.03.2013, iar parata OIR S-V a răspuns contestației noastre in data de 10.04.2013 (ANEXA III la prezenta cerere), considerând, in esența, ca măsura considerării ca neeligibile a cheltuielilor este una temeinica.
In mod identic, in privința cererii de rambursare nr. 5, reclamanta a formulat contestație la „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.2013 in data de 05.04.2013, iar parata OIR S-V a răspuns contestației noastre in data de 25.04.2013 (ANEXA III la prezenta cerere), invocând aceleași motive pentru menținerea punctului de vedere si a actului contestat.
In aceasta cauza, obiectul contestației noastre este tocmai anularea acelor dispoziții din actele administrative denumite „Scrisoare standard de informare a beneficiarului" (care conțin decizia OIR S-V in urma analizării cheltuielilor reclamantei), prin care s-au declarat neeligibile o . cheltuieli efectuate de reclamanta si partenerii săi.
II. CONSIDERAȚII PRIVIND NEGE M. NICI A SI NELEGALITATEA „Scrisorii standard de informare a beneficiarului" nr. 2282/04.03.2013.
Deși contestă doua acte administrative distincte, se arată ca motivele pentru care parata OIR S-V a declarat neeligibile cheltuielile reclamantei si ale partenerilor săi in cele doua acte sunt aceleași, urmând ca, pe cale de consecința, si motivele de nelegalitate a celor doua acte contestate sa fie aceleași.
De aceea, arată că se va referi in cadrul acestui capitol, pe larg, la motivele de nelegalitate si netemeinicie a actului administrativ intitulat „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 2282/04.03.2013, urmând ca motivele de nelegalitate si netemeinicie a celuilalt act contestat, sa fie prezentate in capitolul următor, prin referire la acest capitol.
III. NETEMEINICIA SI NELEGALITATEA DECLARĂRII NEELIGIBILE A CHELTUIELILOR CU RESURSE UMANE EFECTUATE DE C. DE COMERȚ SI INDUSTRIE BUCUREȘTI -PUNCTUL „A" AL SCRISORII CONTESTATE.
In scrisoarea de informare nr. 2282/04.03.2013 (după analiza cererii de rambursare nr. 4), parata OIR S-V a declarat neeligibile cheltuielile efectuate de reclamanta cu resurse umane (salariile lectorilor care predau cursurile de antreprenoriat si a personalului administrativ) pe motiv ca persoanele respective nu ar fi fost angajate in cadrul proiectului conform dispozițiilor Codului M.. In totalitate a fost declarate neeligibila o suma cheltuita de 509.905 lei, reprezentând salarii si contribuții la buget pentru 15 membri ai echipei de implementare a proiectului.
In realitate insa, toate persoanele angajate de reclamanta in cadrul proiectului aveau încheiate acte adiționale valabile la contractele individuale de munca, fiind majoritatea angajați ai reclamantei de înainte de inceperea proiectului, iar aceste acte adiționale au fost verificate si declarate legale anterior atât de parata AMPOSDRU (cu ocazia analizării cererilor de rambursare nr. 1. 2 si 3 si cu ocazia unui control pentru depistarea existentei unor nereguli in cadrul proiectului) cat si de Inspectoratul teritorial de Munca București cu ocazia unui control in perioada de implementare a proiectului).
Mai mult, actele adiționale erau înregistrate la inspectoratul de munca, iar din remunerațiile angajaților pentru proiect se stopau la sursa si virau către bugetul de stat toate contribuțiile si impozitele prevăzute de lege.
II.1.1. Prezentarea pe scurt a susținerilor paratei OIR S-V.
Deși la punctul A din scrisoarea de informare, parata OIR S-V declara neeligibile cheltuielile efectuate cu remunerațiile a 15 persoane, motivele sunt comune in ceea ce privește primele 13 persoane si, de asemenea, in ceea ce privește ultimele doua, astfel încât vor fi analizate in doar doua puncte distincte motivele ce au dus la declararea neeligibila a tuturor cheltuielilor.
In esența, reclamanta arată că parata OIR S-V susține ca persoanele angajate de reclamanta in cadrul proiectului ar fi trebuit angajate prin contract individual de munca. In fapt, persoanele angajate de reclamanta au fost angajate fie prin act adițional la contractul individual de munca (cazul angajaților camerei) fie prin convenție civila de prestări servicii (cazul persoanelor angajate in proiect dar care erau angajați ai reclamantei).
II.1.2. Netemeinicia susținerilor paratei OIR S-V cu privire la cheltuielile efectuate cu salariații CCIB - primele 13 persoane din lista de la punctul „A" din actul administrativ contestat.
A precizat ca modalitatea de angajare si, respectiv, remunerare a angajaților CCIB pentru activități derulate in cadrul proiectelor din POSDRU este aceeași pentru toate proiectele derulate de CCIB si a fost aceeași pe toata durata de derulare a acestui proiect, anume salariații CCIB aveau încheiate acte adiționale, pe termen relativ scurt, la contractele individuale de munca încheiate cu CCIB înainte de începerea proiectului, iar prin actele adiționale încheiate se prevedeau atribuțiile lor referitoare la proiect si remunerația pentru acestea.
Reclamanta arată că aceasta modalitate de angajare si remunerare a salariaților CCIB a fost verificata, chiar pentru acest proiect, de cel puțin 5 ori anterior scrisorilor de informare din partea paratei OIR S-V, de fiecare data fiind considerata LEGALA.
Mai întâi, cu ocazia verificării cererilor de rambursare nr. 1, 2 si 3 din cadrul acestui proiect, parata AMPOSDRU a verificat eligibilitatea cheltuielilor efectuate de reclamanta cu salariații proprii, efectuate in baza acelorași acte adiționale, si le-a declarat eligibile, rambursându-le reclamantei, astfel cum rezulta din scrisorile de informare primite pentru aceste prime trei cereri (ANEXA IV la cerere).
Apoi, aceeași parata AMPOSDRU, in perioada 27.06._12, a efectuat un control amănunțit al legalității activităților derulate de reclamanta in cadrul proiectului. In cadrul acestui control, finalizat cu Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat in 18.09.2012 si înregistrat sub nr. 8575/CA/19.10.2012 (ANEXA V la cerere), au fost verificate (pct. 5 alin. 3 din procesul-verbal) si „actele adiționale la contracte individuale de munca si convenții civile încheiate cu membrii echipei de implementare a proiectului", care au fost considerate LEGALE. Arată că, deși prin procesul-verbal emis de AMPOSDRU se constata unele nereguli, acestea nu se refera in nici un caz la legalitatea actelor adiționale sau la eligibilitatea cheltuielilor cu resursele umane.
Mai mult, se precizează că in perioada 09-16.10.2012, Inspectoratul Teritorial de Munca București a derulat un control la reclamanta, care avea ca obiect inclusiv verificarea contractelor individuale de munca încheiate de reclamanta, astfel cum rezulta din procesul-verbal de control nr._/16.10.2012 (ANEXA VI la cerere). Si aceasta instituție considera LEGALE formele de angajare si prestare a activității in cadrul proiectelor POSDRU verificate, precum si formele de remunerare a angajaților.
Cu toate acestea, parata OIR S-V are alta opinie, neargumentata si netemeinica, si susține ca aceste cheltuieli nu ar fi eligibile.
Conform art. 2 alin. (1) din HG nr. 759/2007, o cheltuiala este eligibila daca îndeplinește următoarele condiții: „a) sa fie efectiv plătită de către beneficiar, intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2015, daca autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;
b) sa fie însoțita de facturi, in conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalenta facturilor, pe baza cărora cheltuielile sa poată fi auditate si identificate;
c)sa fie in conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de
finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in
numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) si art. 60 din
Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; d)sa fie conforma cu prevederile legislației naționale si comunitare".
Interpretând „per a contrario", o cheltuiala nu poate fi declarata neeligibila decât in cazul in care nu îndeplinește cumulativ aceste condiții.
In aceasta cauza, motivul pentru care OIR S-V declara neeligibile cheltuielile cu resurse umane este acela ca, in opinia paratei, angajarea personalului in cadrul proiectului prin act adițional ar incalca dispozițiile art. 35 din Codul M..
Așadar, arată că nu se pune in cauza problema neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate a, b si c, ci doar demonstrarea netemeiniciei opiniei paratei OIR S-V conform căreia cheltuielile reclamantei nu ar fi conforme cu prevederile legislației naționale.
Art. 35 din Codul M., in forma sa actuala, prevede următoarele: „(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile in care prin lege sunt prevăzute incompatibilități pentru cumulul unor funcții."
Interpretând ." aceasta dispoziție legala, parata OIR S-V concluzionează ca salariații au dreptul de „a munci la același angajator in baza mai multor contracte individuale de munca", iar daca nu exista mai multe contracte individuale de munca încheiate cu același angajator, salariatul nu poate cumula mai multe funcții la același angajator.
Aceasta interpretare a dispozițiilor legale din partea OIR S-V nu poate fi primita din mai multe motive:
In primul rând, arată ca art. 35 nu prevede in nici un fel obligativitatea unui angajator de a încheia cu angajatul sau mai multe contracte individuale de munca, chiar daca angajatul respectiv îndeplinește atribuții corespondente mai multor funcții. Interpretarea extensiva a acestei norme legale, pentru a justifica sancționarea reclamantei, prin declararea unor cheltuieli ineligibile nu poate fi acceptata deoarece ar excede scopului dispozițiilor HG nr. 759/2007.
Se observa din întregul conținut al HG nr. 759/2007 ca regula generala este ca o cheltuiala efectuata de un beneficiar pentru un proiect european este eligibila, excepția fiind neeligibilitatea cheltuielilor in anumite cazuri. Fiind astfel o situație de excepție, normele care reglementează declararea ca neeligibila a unor cheltuieli trebuiesc interpretate restrictiv.
Aplicând acest principiu cauzei de fata, învederează ca nu se poate interpreta extensiv dispozițiile art. 35 din Codul M., prin adăugarea unor condiții de legalitate neprevăzute expres de text {condiția ca angajatorul să încheie contracte individuale de munca diferite in cazul cumulului de funcții), pentru a justifica considerarea neeligibila a unei cheltuieli.
Apoi, nici argumentul paratei OIR S-V privind imposibilitatea modificării funcției angajatului prin act adițional la contractul de munca nu este valabil, art. 41 din Codul M. prevăzând clar ca felul muncii" este unul dintre elementele contractului care poate fi modificat, iar felul muncii nu este altceva decât „funcția" sau „ocupația" angajatului (a se vedea practica judiciara - ANEXA VII la aceasta cerere).
Or, atat timp cat modificarea elementelor contractului individual de munca nu implica doar schimbarea unui element cu altul, ci poate implica doar adăugarea unor elemente noi (de exemplu, ar fi ilogic sa se presupună ca adăugarea unui spor salarial nu ar constitui modificare a elementelor contractului deși doar se adaugă un element nou si nu se schimba cel vechi), este evident ca in temeiul art. 41, prin acordul pârtilor, angajatul si angajatorul pot modifica„felul muncii" prin adăugarea unor atribuții specifice unei alte funcții pentru angajatul respectiv, desigur cu respectarea dreptului angajatului la salarizare suplimentara si cu respectarea timpului maxim de lucru săptămânal.
In cazul de fata, angajații reclamantei, in acord cu reclamanta, in calitate de angajator, au hotărât modificarea „felului muncii" prin adăugarea unor atribuții specifice unor funcții din cadrul proiectului „Creează-ti propriul loc de munca!", cu respectarea dreptului la salariu suplimentar si a timpului maxim de lucru (ANEXA VIII la prezenta cerere - model de act adițional pentru angajarea echipei de implementare a proiectului).
Conform actelor adiționale si contractelor individuale de munca încheiate intre angajați si CCIB, aceștia prestau atât atribuțiile specifice funcției lor in cadrul CCIB cat si atribuțiile specifice funcțiilor fiecăruia din proiectele POSDRU derulate de CCIB in calitate de beneficiar. Pentru ca acest cumul de funcții sa fie posibil, CCIB a decis micșorarea timpului de lucru dedicat activităților inerente funcției din cadrul CCIB, pentru a nu depăși, cumulat cu timpul de lucru dedicat activităților inerente funcțiilor din cadrul proiectelor, timpul maxim de lucru, prevăzut de art. 114 din Codul M..
Reclamanta solicită instanței să observe că actele adiționale încheiate de reclamanta cu angajații săi, care prestau activitate in cadrul proiectului „Creează-ti propriul loc de munca!", conțin toate clauzele obligatorii ale contractelor individuale de munca, făcând precizări inclusiv cu referire la drepturile salariale ale angajaților si durata de lucru in cadrul proiectelor, așadar, daca Inspectoratul Teritorial de Munca ar fi considerat ca aceste acte adiționale nu pot determina adăugarea unor noi atribuții pentru angajat, atunci ar fi putut sa sancționeze reclamanta conform competentelor sale. In nici un caz nu era competenta parata OIR S-V sa sancționeze reclamanta pentru aceasta cu declararea unor cheltuieli ca ineligibile.
Or, in aceasta cauza, nu doar ca ITM București nu a sancționat reclamanta pentru încheierea acestor acte adiționale, dar le-a si verificat si declarat legale.
Concluzia tuturor acestor argumente este ca reclamanta nu a încălcat in nici un fel dispozițiile legale privind efectuarea cheltuielilor cu resurse umane in cadrul proiectului „Creează-ti propriul loc de munca!" si nici cele privitoare la angajarea si salarizarea personalului cu atribuții in proiect, iar daca ar fi încălcat dispozițiile Codului M. privind angajarea si salarizarea personalului propriu, atunci ITM București si nu parata OIR S-V ar fi fost competenta sa aplice sancțiuni.
II.1.3. Netemeinicia susținerilor paratei OIR S-V cu privire la cheltuielile efectuate de reclamanta cu remunerarea personalului din cadrul proiectului, care nu era angajat al CCIB.
In esența, reclamanta precizează ca parata OIR S-V a declarat neeligibile cheltuielile efectuate de CCIB cu persoanele care prestau activități specifice proiectului, in baza unor contracte de prestări servicii, considerând ca acele persoane trebuiau încadrate cu contract individual de munca (ultimele doua persoane din lista de la punctul „A" din actul contestat).
Reclamanta menționează ca aceste contracte de prestări servicii au fost verificate atât de AMPOSDRU cu ocazia validării cererilor de rambursare nr. 1, 2 si 3 din proiect cat si cu ocazia controlului efectuat la reclamanta in vara anului 2012, iar cheltuielile efectuate in baza acestor contracte au fost considerate eligibile. Mai mult, se arată că si ITM București a verificat aceste convenții civile si le-a considerat legale. Motivul pentru care ambele instituții au considerat aceste convenții legale este acela ca in materia angajării personalului in cadrul proiectelor europene, aplicarea convențiilor civile de prestări servicii este reglementata de dispoziții speciale - respectiv dispozițiile Deciziei AMPOSDRU nr. 53/13.12.2010 (in extras ANEXA IX la prezenta)
Conform acestei decizii, contractele de finanțare încheiate in cadrul POSDRU se modifica conform notificării conținute in anexa 1. Modificarea contractelor de finanțare implica adăugarea unui nou capitol privitor la „Echipa de implementare a proiectului si managementul proiectului".
Conform dispozițiilor alin. (10) si (11) din acest nou capitol, beneficiarul are dreptul de a angaja experți pe termen lung sau scurt si in baza unor contracte de prestări servicii.
Cum in aceasta cauza este vorba de angajarea unor experți cu contracte de prestări servicii si de eligibilitatea cheltuielilor efectuate cu acești experți, consideram ca in cauza se vor aplica dispozițiile art. 17 alin. (11) din noul model de contract, care prevede ca aceste cheltuieli se fundamentează in bugetul estimat la capitolul Resurse umane sau la capitolul Alte tipuri de costuri, fiind considerate eligibile indiferent.
Așadar, se arată că nu se aplica in cauza dispozițiile generale privind limitarea convențiilor civile (Codul M., Codul Civil si Codul Fiscal) ci dispozițiile speciale conținute in Decizia AMPOSDRU nr. 53/13.12.2010, motiv pentru care angajarea persoanelor respective in baza unor contracte de prestări servicii era legala.
II.2. NETEMEINICIA SI NELEGALITATEA DECLARĂRII CA NEELIGIBILE A CHELTUIELILOR CU RESURSELE UMANE EFECTUATE DE C. DE COMERȚ, INDUSTRIE SI AGRICULTURA TELEORMAN - PUNCTUL „C" DIN SCRISOAREA CONTESTATA
II.2.1. Interesul CCIB in contestarea acestor aspecte.
Reclamanta arată că în data de 01.04.2013,, in calitate de beneficiar al proiectului, a primit din partea paratei OIR S-V, o notificare prin care era informată ca urmează sa restituie o suma importanta din prefinantarea primita la începutul implementării proiectului.
In aceasta situație, reclamanta va fi cea vătămata de declararea neeligibila a cheltuielilor efectuate inclusiv de partenerii săi deoarece cheltuielile incluse in cererea de rambursare nr. 4, efectuate de partenerii noștri in derularea proiectului, urmau sa fie incluse, in procent de 35%, in mecanismul de deducere a prefinantarii acordate.
Precizează că in conformitate cu dispozițiile contractului de finanțare si ale OUG nr. 64/2009, prefinantarea acordata reclamantei la începutul proiectului (împărțită de reclamanta intre toți partenerii conform acordului de parteneriat (ANEXA X la aceasta cerere) urma sa fie dedusa din cheltuielile efectuate pe parcursul proiectului, in procent de 35% din cheltuielile solicitate a fi rambursate la fiecare cerere de rambursare.
Așadar, daca cheltuielile partenerului CCI Teleorman, in suma de 161.846 lei, sunt declarate neeligibile, atunci ele nu se vor include in deducerea prefinantarii, iar reclamanta, in calitate de beneficiar, va trebui sa restituie o suma din prefinantare egala cu 35% din cheltuielile declarate neeligibile.
Din aceasta situație rezulta interesul reclamantei, personal, in contestarea declarării acestor cheltuieli neeligibile.
11.2.2.Prezentarea pe scurt a susținerilor OIR S-V.
La punctul C ai actului administrativ atacat, parata OIR S-V susține ca sunt neeligibile cheltuielile cu salariile si contribuțiile la buget pentru dl. N. M. si Dna. T. Simica.
Pentru primul, motivul declarării cheltuielilor ca neeligibile ar fi acela ca dl. N. nu putea avea încheiat un contract individual de munca cu CCI Teleorman deoarece era președintele acestei instituții, iar pentru dna. T. Simica, motivul ar fi existenta unui singur contract pentru doua funcții diferite.
11.2.3.Netemeinicia declarării ca neeligibile a cheltuielilor efectuate cu retribuțiile dnei
T. Simica.
Reclamanta precizează ca dna T. Simica cumula cele doua funcții in cadrul proiectului in baza contractului individual de munca incheiat cu CCI Teleorman si actelor adiționale la acesta (ANEXA XI la prezenta).
11.2.4.Netemeinicia declarării ca neeligibile a cheltuielilor efectuate cu retribuțiile dlui
N. M..
Motivul declarării ca neeligibile a cheltuielilor efectuate cu remunerația dlui N. M. a fost acela ca, in opinia OIR S-V, acesta nu putea fi angajat al camerei, fiind președintele acestei instituții.
Se arată că aceasta motivare nu poate fi primita din mai multe puncte de vedere.
In primul rând, așa cum arată si in cuprinsul paragrafului II.2. din prezenta, OIR S-V nu are competente in constatarea nelegalitatii unor contracte individuale de munca.
Singura instituție abilitata pentru aceasta este Inspectoratul Teritorial de Munca, cu sau fara ajutorul instanței judecătorești.
In cazul de fata, ITM Teleorman, instituția abilitata sa verifice contractele de munca ale CCI Teleorman a precizat, prin adresa nr. 8029/28.07.2008 {ANEXA XII la prezenta) (anterior derulării proiectului si încheierii contractului de munca intre CCI Teleorman si dl. N.) ca președintele poate incheia contract de munca valabil cu camera, pentru orice alta funcție decât cea de președinte.
De altfel, acesta este si spiritul Legii nr. 335/2007, anume acela ca președintele camerelor de comerț județene nu poate fi salarizat (nu poate încheia contract individual de munca) pentru îndeplinirea atribuțiilor de președinte. Se arată ca nici din acest punct de vedere, motivarea paratei OIR S-V nu poate fi primita.
Interdicția prevăzuta in art. 18 alin. (2) din Legea nr. 335/2007 privește salarizarea președintelui pentru activitățile desfășurate in aceasta calitate si nu pentru îndeplinirea unor alte funcții sau exercitarea unor alte atribuții in cadrul camerei.
Citind dispozițiile Legii nr. 335/2007, reclamanta arată că reiese faptul că personalul camerelor județene de comerț se împarte in organe de conducere reprezentative/elective (adunare generala, colegiu, președinte) si personal salarizat al camerei (conducere executiva si angajați).
Fiind un organism reprezentativ (o asociație condusa de reprezentanții membrilor ., reuniți in adunarea generala, aleg un colegiu de conducere si un președinte, iar legea stipulează ca membrii colegiului si președintele camerei nu pot fi salarizați pentru activitatea depusa in aceasta calitate ci vor primi doar o indemnizație pentru participarea la
activitatea colegiului.
Separat de aceste organe de conducere elective, camerele de comerț angajează, in îndeplinirea atribuțiilor lor, personal administrativ si membrii conducerii executive. Prin corespondenta cu interdicția prevăzuta de art. 18 alin. (2), personalul salariat al camerelor nu poate îndeplini atribuții specifice președintelui sau membrilor de conducere, având fiecare atribuții proprii, stabilite prin fisa postului. Interdicția încheierii unui contract de munca intre camera si președintele sau se oprește aici. In cazul in care președintele îndeplinește alte atribuții sau funcții in cadrul unor activități specifice sau nespecifice camerei, care nu au legătura cu atribuțiile sale de președinte, atunci el este egal cu orice alta persoana fizica si poate încheia un contract individual de munca cu camera, fara a exista nici o interdicție in acest sens.
In cazul de fata, președintele CCI Teleorman îndeplinea funcția de coordonator activități proiect, conform Contractului individual de munca nr. 654/02.09.2009 si actele adiționale anexate.
Mai mult se observa ca argumentarea paratei OIR S-V (conform căreia toate persoanele angajate in proiect trebuiau angajate cu contract individual de munca separat de cel încheiat pentru îndeplinirea atribuțiilor in cadrul camerei) se contrazice cu cea folosita pentru declararea neeligibila a cheltuielilor cu remunerația dlui N.. Daca doua funcții distincte obliga la încheierea a doua contracte de munca distincte, înseamnă ca interdicția prevăzuta de Legea nr. 335/20C7 privește doar contractul obligatoriu pentru atribuțiile de președinte al camerei si nu pe cel obligatoriu pentru alte funcții.
Nu in ultimul rând, arată ca modalitatea de remunerare a dlui N. in acest proiect a fost verificata de parata AMPOSDRU de cel puțin patru ori anterior verificării contestate in cauza, cu ocazia verificării cererilor de rambursare nr. 1, 2 si 3 si a controlului de fond asupra implementării proiectului, de fiecare data fiind declarata legala si eligibila. A se vedea paragraful II. pentru detalii privind controalele si modalitatea de rambursare a cheltuielilor.
In concluzie, modalitatea de remunerare a dlui N. îndeplinește toate condițiile de legalitate, iar cheltuielile efectuate in cadrul proiectului pentru remunerarea dumnealui constituie cheltuieli eligibile.
II.3. NETEMEINICIA DECLARĂRII CA NEELIGIBILE A CHELTUIELILOR RECLAMANTEI CU ASIGURAREA CURSURILOR DIN LOCALITATEA TANCABESTI - PUNCTUL „D" DIN ACTUL CONTESTAT.
Conform argumentării OIR S-V, aceasta instituție declara neeligibile si exclude la plata cheltuieli in suma totala de 8341,9 lei, reprezentând diferențe constatate „in plus" in facturile emise de . pentru asigurarea sălilor de curs si cateringului pentru cursuri.
In acest caz nu poate fi vorba de vreo interpretare greșita a legii sau de vreo combatere a unei argumentații logice a paratei, ci doar despre o eroare regretabila din partea acestei parate.
Dintr-un motiv necunoscut, parata OIR S-V considera ca aceste cheltuieli, cu sălile si cateringul pentru cursuri, urmau sa fie facturate si plătite separat pentru fiecare cursant. In realitate, după cum rezulta din documentația de atribuire a serviciilor de asigurare a sălilor de curs si catering si din contractul de prestări servicii nr. 414 din 21.10.2011 {ANEXA XIV la prezenta), prețul era unui global, pentru toate serviciile prestate . nu era calculat in funcție de numărul de participanți.
Precizează ca numărul estimat (era evident ca nu se putea cunoaște numărul exact de participanți care se vor prezenta efectiv la cursuri la data încheierii contractului) de participanți, inclus in contractul de prestări servicii, avea doar rolul de a estima . dimensiunea necesara a sălilor si cantitatea aproximativa a cateringului si nu de a stabili prețul in funcție de un preț individual.
Aceasta modalitate de plata avea darul de a asigura o oarecare flexibilitate a numărului de participanți, beneficiarul neputând avea controlul strict asupra numărului de persoane care vor fi prezente efectiv la fiecare curs la fel cum nici o universitate de exemplu nu poate ști de la început cați studenți vor participa la un anumit curs.
Mai mult, solicită instanței să observe ca, in perioada supusa analizei, au existat situații in care numărul estimat de cursanți a fost depășit, iar prestatorul de servicii, datorita prețului lunar global impus prin contract, a trebuit sa se limiteze la acel preț, deși costurile sale au fost mai mari.
In concluzie, arată că nici aceste cheltuieli nu incalca cu nimic condițiile de eligibilitate impuse de HG nr. 759/2007, fiind plătite efectiv de reclamanta, însoțita de toate documentele justificative necesare si in conformitate cu prevederile contractului de finanțare si ale legislației naționale.
II.4. NETEMEINICIA CONSIDERĂRII CA NEELIGIBILE A CHELTUIELILOR ADMINISTRATIVE EFECTUATE DE RECLAMANTA - PUNCTUL „E" DIN ACTUL CONTESTAT
La punctul E din actul administrativ contestat, parata OIR S-V declara neeligibile cheltuielile efectuate de reclamanta cu remunerarea a doua persoane, respectiv J. M. si R. C., cheltuieli totale in suma de 13.432 lei.
Motivele pentru care parata declara aceste cheltuieli neeligibile sunt aceleași ca cele pentru care au declarat neeligibile cheltuielile cu resursele umane, explicate la punctul II.2 al acestei cereri. Pentru argumentele prezentate in paragraful II.2. din aceasta cerere, solicită instanței să aibă in vedere ca si declararea neeligibila a acestor cheltuieli este nelegala si netemeinica.
II.5. NETEMEINICIA CONSIDERĂRII CA NEELIGIBILE A CHELTUIELILOR ADMINISTRATIVE EFECTUATE DE RECLAMANTA CU SUBVENȚII PENTRU PARTICIPANȚI - PUNCTUL „H" DIN ACTUL CONTESTAT
La punctul H din actul contestat, parata OIR S-V considera neeligibile subvențiile pentru unii participanți, in suma de 19.200 lei, considerând ca participanții respectivi nu se încadrau in „Grupurile Ținta" ale proiectului.
Netemeinicia acestei decizii vine din stabilirea incorecta, din partea paratei OIR S-V a modalității de încadrare a unui participant ce sprijină grupul ținta prevăzut la începutul proiectului.
Conform Instrucțiunii nr. 46 emisa de AMPOSDRU si înregistrata sub nr. E3972/AZ/21.04.2011 {ANEXA XV la prezenta cerere), justificarea apartenenței persoanelor din cadrul grupurilor ținta la categoriile declarate in cererea de finanțare se face exclusiv pe baza completării, de către persoana in cauza, a unui formular de înregistrare, anexa la instrucțiune.
Aceasta instrucțiune, obligatorie pentru toti beneficiarii proiectelor din POSDRU, abroga si înlocuia Instrucțiunea nr. 35 a AMPOSDRU, inregistrata sub nr. E7819/AZ/01.10.2010, conform căreia beneficiarii trebuiau sa dețină documente justificative pentru încadrarea persoanelor in grupul ținta.
Așadar, se arată că începând cu data de 21.04.2011, reclamanta, in calitate de beneficiar nu mai era obligata sa solicite participanților la cursuri documente justificative pentru încadrarea in grupul ținta ci doar sa solicite acestora sa completeze formularul de înregistrare, ceea ce reclamanta a si făcut (ANEXA XV, la prezenta cerere).
Cum reclamanta a îndeplinit obligația legala, iar conform formularelor completate pe proprie răspundere de participanți, aceștia se încadrau in grupurile ținta, iar proiectul prevedea fonduri pentru acordarea de subvenții tuturor participanților, reclamanta a acordat subvenții participanților menționați la punctul H din actul atacat, iar aceasta cheltuiala este una eligibila, fiind plătită efectiv de beneficiar, însoțita de documente justificative si in acord cu contractul de finanțare si legislația aplicabila.
III. CONSIDERAȚII PRIVIND NEGEMEINICIA SI NELEGALITATEA „Scrisorii standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.2013.
Deși cele doua cereri de rambursare, la care se refera cele doua acte contestate, au fost depuse de reclamanta la un interval destul de lung de timp una de alta, faptul ca parata OIR S-V a întârziat foarte mult cu analiza primei cereri a dus la crearea unei situații foarte grele pentru reclamanta, deoarece aceleași motive pentru care cea mai mare parte din cheltuielile din cererea de rambursare nr. 4 au fost declarate ineligibile au fost aplicate si cererii de rambursare nr. 5 si, pe cale de consecința, cel de al doilea act administrativ contestat conține aceeași decizie injusta si nelegala de a declara neeligibile aceleași tipuri de cheltuieli ca si cele înscrise in cererea de rambursare nr. 4, cu diferența perioadei pentru care au fost plătite.
Așadar, singura diferența intre cheltuielile declarate neeligibile din cererea de rambursare nr. 4 si cele declarate neeligibile din cererea de rambursare nr. 5 a fost perioada pentru care au fost plătite, motiv pentru care in combaterea argumentelor paratei din „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.2013 vom folosi referințe din capitolul anterior, după cum urmează:
Declararea ca neeligibile a cheltuielilor reclamantei cu resursele umane - punctul LA. din „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.201 - in suma totala de 214.763 iei, este netemeinica si nelegala pentru motivele prezentate in paragraful II. 1. si II.2. din capitolul anterior.
Reclamanta arată că este vorba despre aceleași motive pentru care se declara neeligibile cheltuielile cu remunerarea echipei de implementare a proiectului, formata tot din 15 persoane, singura diferența fiind ca in perioada aferenta cererii de rambursare nr. 5, dna M. E. a fost înlocuita in cadrul echipei de dl. Militam V..
Declararea ca neeligibile a cheltuielilor reclamantei cu resursele umane - punctul I.B. din „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.201 - in suma totala de 4.020 lei, este netemeinica si nelegala pentru motivele prezentate in paragraful II. 1. din capitolul anterior.
In cazul cheltuielilor cu remunerația dlui R. C. este vorba despre aceeași situație a existentei unor acte adiționale la contractul dumnealui cu reclamanta. Declararea ca neeligibile a cheltuielilor partenerului CCI Teleorman cu resursele umane - punctul III.A. din „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.201 -in suma totala de 59.439 lei, este netemeinica si nelegala pentru motivele prezentate in paragraful II.2.4. din capitolul anterior.
Este vorba despre cheltuielile cu remunerarea dlui N. M., președintele CCI Teleorman si membru in echipa de implementare a proiectului, iar motivele sunt aceleași cu cele detaliate in paragraful precizat, cu mențiunea ca si interesul reclamantei in contestarea neeligibilitatii acestor cheltuieli este același cu cel prezentat in paragraful II.2.1.
Declararea ca neeligibile a cheltuielilor partenerului CCI Teleorman cu resursele umane - punctul III.C. din „Scrisoarea standard de informare a beneficiarului" nr. 3095/28.03.201 - in suma totala de 5295 lei, este netemeinica si nelegala pentru motivele prezentate in paragraful II.2.3. din capitolul anterior.
IV. OBLIGAREA PARATEI AMPOSDRU LA PLATA CERERILOR DE RAMBURSARE Nr. 4 si 5. Conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoana se poate adresa justiției nu doar pentru anularea unui act administrativ vătămător, cum este cazul punctelor 1 si 2 din petitul cererii noastre, ci si pentru nesoluționarea in termen a unei cereri.
Reclamanta arată că, in conformitate cu Contractul de finanțare pentru proiectul „Creează-ti propriul loc de munca!" (contract administrativ), parata AMPOSDRU avea obligația de a achita cererile reclamantei de rambursare in termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.
Conform art. 15 din Acordul de delegare de funcții privind implementarea POSDRU 2007-2013, încheiat intre AMPOSDRU si OIR S-V, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei si egalității de șanse nr. 600/2008 {ANEXA XVII la prezenta cerere), unitatea de plata, responsabila cu virarea către beneficiari a sumelor din asistenta financiara nerambursabila pentru cheltuielile eligibile rămâne in cadrul paratei AMPOSDRU, singura instituție cu atribuții in efectuarea plaților.
Pârâta OIR S-V era obligata, conform aceluiași acord de delegare sa verifice eligibilitatea cheltuielilor, iar parata AMPOSDRU sa le ramburseze, toata operațiunea avana termen de efectuare 45 de zile, conform contractului de finanțare.
Deși reclamanta a depus cererea de rambursare nr. 4 in data de 14.04.2012, iar cererea nr. 5 in 12.10.2012, parata AMPOSDRU nu a plătit nici acum aceste cereri.
De aceea, pârâta formulează cerere de obligare a paratei AMPOSDRU la ach;tarea cheltuielilor efectuate de reclamanta si cuprinse in cererile de rambursare nr. 4 si 5. Precizează ca soluția asupra cuantumului cheltuielilor ce vor trebui achitate de parata AMPOSDRU depinde indisolubil de soluția asupra primului capăt de cerere, respectiv asupra anularii sau menținerii actului administrativ contestat, deoarece parata AMPOSDRU are obligația de a achita doar cheltuielile declarate eligibile.
Așadar, parata AMPOSDRU urmează sa fie obligata la restituirea către reclamanta atât a cheltuielilor considerate eligibile de parata OIR S-V prin actul administrativ contestat, cat si cele considerate eligibile, implicit, de instanța de judecata, prin anularea deciziei OIR S-V din actul administrativ contestat.
Pentru toate motivele si argumentele prezentate anterior, reclamanta arată că se contestă decizia paratei OIR S-V si solicită anularea actelor administrative denumite „Scrisoare standard de informare a beneficiarului" înregistrate sub nr. 2282/04.03.2013 si 3095/28.03.2013, după cum urmează:
„Scrisoare standard de informare a beneficiarului" înregistrata sub nr. 2282/04.03.2013 - referitoare la cererea 4
Anularea totala a punctului „A", care conține decizia de a fi declarate ca neeligibile cheltuielile reclamantei cu remunerația echipei de implementare a proiectului. Va rugam sa aveți in vedere ca modalitatea de angajare si remunerare a membrilor echipei de implementare a fost una legala, iar cheltuielile efectuate astfel eligibile;
Anularea totala a punctului „C", care conține decizia de a fi declarate ca neeligibile cheltuielile partenerului CCI Teleorman cu remunerațiile dlui N. M. si dnei Yroncea S.. Solicită sa se aibă in vedere ca, in ambele situații, modalitatea de angajare si remunerare a celor doua persoane a fost una legala, iar cheltuielile efectuate astlel eligibile;
Anularea parțiala a punctului „D", respectiv a deciziei de a fi declarate ca neeligibile cheltuielile efectuate de reclamanta cu plata sălilor de curs si a cateringului pentru cursuri către Implic SRL, in suma diferențelor constatate „in plus" de parata OIR S-V. Va rugam sa aveți in vedere ca diferențele asa-zise constatate in plus, sunt de fapt rezultatul unei analize greșite a prevederilor contractuale din partea paratei OIR S-v;
Anularea totala a punctului „E", pentru aceleași motive pentru care se impune si anularea totala a punctului „A";
Anularea totala a punctului „H", care conține decizia de a fi considerate neeligibile cheltuielile efectuate de reclamanta cu subvențiile pentru unii participanți la cursuri. Solicită instanței să aibă in vedere ca reclamanta nu avea obligația de a verifica sau solicita documente justificative in vederea încadrării in grupurile ținta ci doar de a solicita completarea pe proprie răspundere a unui formular.
„Scrisoare standard de informare a beneficiarului" înregistrata sub nr. 3095/28.03.2013 - referitoare la cererea 5 Anularea totala a punctului I.A.; Anularea totala a punctului I.C.; Anularea totala a punctului III.A.; Anularea totala a punctului III.C.
Reclamanta solicită obligarea paratei AMPOSDRU la plata cheltuielilor eligibile din cererile de rambursare nr. 4 si 5, astfel cum vor fi stabilite de instanța.
In drept invocă dispozițiile art. 1, 8 si urm. din Legea nr. 554/2004, dispozițiile OUG nr. 64/2009, HG nr. 759/2007, Decizia AMPOSDRU nr. 53/2010, Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 46/2011, Ordinul Ministrului M. nr. 600/2008.
O. I. Regional pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Sud - Vest Oltenia a formulat întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție, să se constate: 1. necompetenta materială a Tribunalului D.;
2. excepția insuficienței timbrajului; 3. excepția inadmisibilității prezentei acțiuni;
1.1) Cu privire la excepția necompetentei materiale a instanței investite cu soluționarea cererii:
Prin contestarea Scrisorii standard de informarea beneficiarului nr. 2282/04.03.2013 și a Scrisorii standard de informare nr. 3095/28.03.2013, întocmite de către O.IR.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia, se contestă, cu alte cuvinte, temeinicia motivelor ce au stat la baza excluderii de la plată a anumitor cheltuieli, efectuate cu implementarea proiectului.
Prin urmare litigiul legat de conținutul actelor atacate, menționate mai sus, este unul ce are ca obiect contractul de finanțare nerambursabilă POSDRU/83/5.2/S/_, încheiat de M. M., Familiei și Protecției Sociale - D.G A. de management POS DRU, în calitate de Autoritate Contractantă și reclamanta, C. de Comerț și Industrie București, în calitate de 1 beneficiar al finanțării.
Contractul de finanțare nerambursabilă POSDRU/83/5.2/S/_ este un contract administrativ atât prin prisma părții semnatare, în speță o autoritate publică centrală, respectiv M. M., Familiei și Protecției Sociale - D.G A. de management POSDRU, cât și prin prisma obiectului contractului, respectiv acordarea unei finanțări nerambursabile maxime, în valoare 14.775.182 lei( 98% contribuția UE și națională)
Validarea cheltuielilor efectuate cu implementarea proiectului, a obligației de plată, fază în procesul execuției bugetare, a fost delegată de ordonatorul principal de credite, MMFPS-DG AMPOSDRU, O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia, prin Ordinul MMFPS nr. 3463/2012, pentru proiectele aflate în implementare la nivelul O.I.R.P.O.S.D.U Regiunea Sud Vest Oltenia.
În temeiul Acordului de delegare de funcții, aprobat prin Ordinul MMFES nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, atribuțiile, competențele, drepturile și obligațiile prevăzute, în contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_, în sarcina AMPOSDRU, au fost delegate OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia începând cu data de 29.08.2012( actul adițional nr.3)
Atât din Acordul de delegare de funcții cât și din Ordinele MMFPS, prin care ne-au fost delegate fazele de angajare și lichidare din procesul execuției bugetare, se observă că AMPOSDRU nu a delegat plata sumelor validate pentru rambursare.
Prin urmare, contractul de finanțare nerambursabilă POSDRU/83/5.2/S/_ a fost încheiat de o autoritate centrală, iar competențele, drepturile și obligațiile, prevăzute în respectivul contract în sarcina AMPOSDRU, sunt exercitate de către O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia, în numele și pe seama Autorității contractante - autoritate centrală, deoarece AMPOSDRU(delegantul), după desesizarea sa cu atribuțiile delegate O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia(delegatar), nu mai exercită atribuțiile delegate( pentru proiectele date în gestiunea delgatatrului ) ci va exercita doar un control cu privire la modul de îndeplinire a acestor funcții.
În susținerea celor de mai sus precizează următoarele norme naționale și comunitare:
A) Regulamentul (CE) 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999,
- art. 2. alin. 6 din conform căruia organism intermediar" înseamnă orice organism sau serviciu public sau privat care acționează sub supravegherea unei autorități de gestionare sau de certificare și care îndeplinește atribuții pentru acestea fată de beneficiarii care aplică operațiunile;
- art. 42 alin. 1) prevede că "Statul membru sau autoritatea de gestionare poate să încredințeze gestionarea și punerea în aplicare parțială a unui program operațional unuia sau mai multor organisme intermediare, desemnate de statul membru sau de autoritatea de gestionare, inclusiv de autoritățile locale, organismele de dezvoltare regională sau organizațiile neguvernamentale, în conformitate cu modalitățile prevăzute în convenția încheiată între statul membru sau autoritatea de gestionare și organismul respectiv.
Delegarea respectivă nu aduce atingere responsabilității financiare a autorității de gestionare si a statelor membre."
B) H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare si de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificările și completările ulterioare,
- art. 13 "se desemnează M. M.. Familiei si Egalității de Șanse ca autoritate de management pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", având responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate acestui program"
- art. 18 „în cadrul instituțiilor desemnate conform art. 9-16, se organizează la nivel de direcție generală/direcție, după caz, câte o structură distinctă care îndeplinește funcția de autoritate de management." !"""
- art. 25 "se desemnează M. Educației, Cercetării și Tineretului, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic și M. M., Familiei și Egalității de Șanse, prin cele 8 structuri subordonate acestuia, cu personalitate juridică, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare, drept organisme intermediare pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane".
- art. 31 alin. 1 "organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management
pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune."
-art. 31 alin. 3 "delegarea de atribuții către un organism intermediar/secretariat tehnic comun și reglementarea mecanismelor de coordonare și control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se realizează pe bază de acord.
-art. 31 alin. 4 "autoritățile de management rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate"
C) Ordinul Ministerului M., Familiei și Egalității de Șanse nr.600/2008 cu modificările și completările ulterioare
Art. 1 " Se aprobă următoarele acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului
operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013" între A. de management
pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și organismele
intermediare pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, după cum
urmează:
-Acordul de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013" între A. de management pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și organismul intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud - Vest Oltenia"
Având în vedere prevederile art. 10 alin. 11 din Legea 554/2004 conform cărora " toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel", coroborate cu normele obligatorii naționale și ale Uniunii Europene, mai sus menționate, ce stabilesc cadrul instituțional de gestionare a instrumentelor structurale, vă solicităm să constatați că soluționarea prezentei cauze este de competența secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel C..
Acesta soluție se impune ținând seama pe de o parte că se contestă modul de executare contractului administrativ de finanțare încheiat cu o autoritate centrală, M. M., Familiei și Protecției Sociale - D.G A. de management, cât și de faptul că O. intermediar regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia își desfășoară activitatea la nivel regional (D., O., Gorj, M., V.) neîncadrându-se astfel în structura autorităților publice locale si județene prevăzute strict și limitativ în cadrul art. 120-123 din Constituția României, la care se face referire în cadrul art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004,.
Se precizează că în cazul în care instanța nu va considera că sunt incidente prevederile de mai sus, cu privire la necompetența Tribunalului D., se învederează următoarele:
Suma totală exclusă de la plată, ca urmare a constatării neeligibilității cheltuielilor solicitate la rambursare, comunicată de către O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia prin Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 2282/04.03.2013 și prin Scrisoarea standard de informare nr. 3095/28.03.2013, și contestată de reclamanta, C. de Comerț și Industrie din București, este în cuantum de 1.060.861,99 lei.
I.2) Cu privire la excepția insuficienței timbrajului;
Se arată că prin prezentul litigiu se contestă modul în care au fost excluse de la validare anumite cheltuieli solicitate la rambursare de către reclamant. Prin urmare litigiul supus judecății este unul legat de executarea contractului de finanțare nerambursabilă POSDRU /83/5.2/S/_ încheiat de M. M., Familiei și Protecției Sociale - D.G A. de management POS DRU, în calitate de Autoritate Contractantă și reclamanta, C. de Comerț și Industrie București, în calitate de beneficiar al finanțării.
Contractul de finanțare nerambursabilă POSDRU /83/5.2/S/_ este un contract administrativ atât prin prisma părții semnatare, în speță o autoritate publică centrală, respectiv M. M., Familiei și Protecției Sociale - D.G A. de management POSDRU, cât și prin prisma obiectului contractului, respectiv acordarea unei finanțări nerambursabile în valoare 14.775.182 lei ( 98% contribuția financiară a Comunității Europene și contribuția publică națională).
Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din L 554/2004, pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxe de timbru (...), cu excepția celor care au ca obiect contracte administrative, care se vor taxa la valoare.
Raportat la cele de mai sus, se arată că reclamanta nu face dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar raportat la valoarea contractului de finanțare.
În cazul în care cele de mai sus nu sunt reținute de către instanță, se arată că capătul trei de cerere este unul; evaluabil în bani. Prin urmare învederăm instanței că valoarea totală a cererilor de rambursare nr. 4 și 5 este de 3.362.819,4 RON, iar cheltuielile excluse de la plată și comunicate prin Scrisorile de informare a beneficiarului a căror anulare se solicită sunt în cuantum de 1.060.861,99 lei, restul cheltuielilor fiind validate și transmise spre plată.
Având în vedere cele precizate și raportat la obiectul prezentei cauze solicităm admiterea excepției insuficienței timbrării acțiunii.
I.3) Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii;
Prin prezenta cerere se solicită anularea actelor, denumite Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 2282/04.03.2013 și Scrisoarea standard de informare nr. 3095/28.03.2013.
Se învederează faptul că, conform art. 2 lit. c din Legea 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind"... actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".
Deși, Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 2282/04.03.2013 și Scrisoarea! standard de informare nr. 3095/28.03.2013, au fost întocmite de o autoritate publică, acestea nu sunt acte administrative deoarece nu au fost emise în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, și nu dau naștere, nu modifică și nu sting raporturi juridice".
Prin această Scrisoarea standard de informare a beneficiarului, anexă la procedura de lucru, așa cum arată și denumirea, se comunică beneficiarului sumele certificate, prin acordarea "bunului de plată, conform legislației naționale în vigoare, pe cererea de rambursare și prin emiterea de către O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud Vest Oltenia a declarației de conformitate, în vederea efectuării plății de către A.MPOSDRU. Mai mult așa cum se poate observa aceste scrisori încep cu formula " Stimate Domn".
Prin urmare acțiunea este inadmisibilă, deoarece se solicită anularea unor acte care nu sunt acte administrative în sensul art. 2 lit. c din Legea 554/2004.
De asemenea se arată că prezenta cerere este inadmisibilă și din următoarele considerente:
-prin comunicarea motivelor de neeligibilitate, prin intermediul Scrisorii de informare a beneficiarului nr. 2282/04.03.2013 și a Scrisorii de informare a beneficiarului nr 3095/28.03.2013, a anumitor cheltuieli, efectuate cu implementarea proiectului, nu i se vătămată un drept recunoscut de lege sau un interes legitim reclamantei.
- documentele( declarația de conformitate, mențiunea "B. de plată" pe cererea de rambursare), care confirmă validitatea cheltuielilor solicitate la rambursare de către beneficiari, sunt documente care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor și care stau la baza înregistrării în contabilitatea autorității publice centrale.
-contestarea motivelor de neeligibilitate a unor cheltuieli ce sunt excluse de la plată, dă naștere la un litigiu legat de executarea contractului de finanțare, deoarece:
Conform prevederilor art. 1 din contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_, AMPOSDRU/OIRPOSDRU delegate va acorda finanțarea nerambursabilă maximă, estimată la art. 3 alin. 2, pentru implementarea proiectului "Creează-ți propriul loc de muncă", doar în condițiile respectării de către Beneficiarul, C. de Comerț și Industrie București, a prevederilor contractului de finanțare, a Instrucțiunilor AMPOSDRU, și a legislației comunitare și naționale.
Conform art. 4 din contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_, cheltuielile angajate pe perioada de implementare a Proiectului sunt eligibile (pot fi rambursate de către AMPOSDRU) în condițiile stabilite de: HG nr. 759/2007, de Ordinul comun MFP și MMFPS nr._, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de Instrucțiunile AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile.
Beneficiarul, C. de Comerț și Industrie București a solicitat la rambursare cheltuieli care nu respectă cumulativ condițiile de eligibilitate și care în temeiul contractului de finanțare au fost excluse de la rambursare.
Reclamantul nu face dovada parcurgerii procedurii prealabile prevăzute la art .7 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 și prevăzută la art. 18 alin. 7 din contractul de finanțare, modificat în baza Deciziei AM POSDRU nr. 53/2010.
De asemenea învederează instanței că cererile de rambursare nr. 4 și 5 cu sumele validate au fost transmise la plată la DG AMPOSDRU.
Validarea cheltuielilor excluse de la plata aferente acestor cereri de rambursare nu poate opera decât prin resolicitarea acestor cheltuieli printr-o nouă cerere de rambursare.
In susținerea celor de mai sus arată că atunci când beneficiarii, ca urmare a scrisorii de informare sau ca urmare a concilierii între părțile contractante ( Beneficiar și AMPOSDRU), furnizează documente sau date suplimentare, de natură să înlăture motivele de neeligibilitate, validarea acestor cheltuieli se va face prin resolicitarea lor la o cerere de rambursare ulterioară și nu ca urmare a anulării actelor anterioare ( scrisori de informare, declarații de conformitate, mențiunea " B. de plată" pe cerere de rambursare, ordonanțarea la plată.)
Având în vedere cele precizate și raportat la obiectul prezentei cauze solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii.
II. în ceea ce privește fondul cauzei și raportat la susținerile reclamantei, evocate în conținutul prezentei cererii, învederează instanței de judecată următoarele:
1. Faptul că beneficiarul, C. de Comerț și Industrie București, a fost notificat de către O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia cu privire la obligația contractuală de a restitui prefinanțarea, nerecuperată până la cererea de rambursare finală, nu are nicio legătură cu prezenta cauză. Prefinanțarea, acordată de către AM POSDRU, în cuantum de 4.432.554,60 lei, pentru începerea și implementarea proiectului, reprezintă sume provenite de la bugetul UE, care trebuiesc restituite, conform art. 6 alin. 3 din contractul de finanțare.
2. Argumentele reclamantei cu privire la faptul că ... aceleași tipuri de cheltuieli cu resursele umane, incluse in cererile de rambursare nr. 4 și 5, au fost solicitate și în cererile de rambursare anterioare din cadrul proiectului și au fost declarate de către AMPOSDRU legale și eligibile,
că.. AM POSDRU a derulat, pe perioada cât proiectul se afla în gestiunea sa, un control ce a vizat și modul de angajare al echipei de implementare și nu a găsit nimic nelegal,
sunt neîntemeiate deoarece nu reprezintă motive de fapt și de drept care să dovedească că aceste cheltuieli, solicitate la cererea de rambursare nr. 4 și 5 și excluse de la plată, sunt cheltuieli eligibile . De asemenea acestea nu reprezintă motive, în temeiul cărora ofițerul de verificare trebuia să nu își îndeplinească atribuțiile și să nu constate că aceste cheltuieli nu sunt eligibile.
3.De asemenea susținerile reclamantei cu privire la faptul că ITM București a verificat modul de
angajare al echipei de implementare a proiectului și a găsit toate actele ca fiind legale, sunt
neîntemeiate deoarece Inspecția M., organ de specialitate al administrației centrale care are în
subordine toate inspectoratele teritoriale de muncă, prin adresa nr. P 1047/6259/17.06.2013, ne-a
comunicat că actele adiționale, prin care persoanele din echipa de implementare erau "angajate" pentru funcțiile din cadrul proiectului "Creează-ți propriul loc de muncă", au fost încheiate " fără respectarea dispozițiilor art. 17 alin .5 și alin. 3 din Legea nr. 53/2003- Codul M." și că " pentru activitatea desfășurată în proiectele cu finanțare europeană se impune încheierea de contracte individualedemuncă."
4.In ceea ce privește afirmația reclamantei că O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia nu are
competență să aplice sancțiuni cu privire la încălcarea dispozițiilor Codului M., învederează instanței că instituția nu a sancționat în niciun fel reclamanta ci doar, în temeiul competențelor, a exclus de la plată, acele cheltuieli care nu întrunesc cumulativ condițiile de eligibilitate.
5.De asemenea, se arată că reclamanta, în mod eronat, afirmă că O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia nu are competență în constatarea nelegalității documentelor justificative, depuse la cererea de rambursare, deoarece conform documentelor, anexate la întâmpinare( contract de finanțare, act adițional nr. 3, Acord de delegare de funcții, Ordinul M.M.F.P.S nr, 3463/2012) și conform normelor naționale și comunitare( O.G 64/2009, art. 6alin. 1 O.G 66/2011 .Regulamentul CE 1083/2006, Regulamentul CE 966/2012) O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia are obligația de a exclude de la plată acele cheltuieli care nu întrunesc cumulativ condițiile de eligibilitate, iar una dintre aceste condiții este ca documentele justificative să fie conforme cu legislația națională și comunitară.
6.Se arată că este neîntemeiată susținerea reclamantei cu privire la faptul că actele emise de către
reclamanta sunt nelegale, deoarece conțin dispoziții lovite de nulitate, deoarece:
Conform prevederilor art. 1 din contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_, AMPOSDRU/OIRPOSDRU delegat va acorda finanțarea nerambursabilă maximă, estimată la art.3 alin. 2, pentru implementare a proiectului "Creează-ți propriul loc de muncă", doar în condițiile, respectării de către Beneficiarul, C. de Comerț și Industrie București, a prevederilor contractului de finanțare, a Instrucțiunilor AMPOSDRU, și a legislației comunitare și naționale.
Conform art. 4 din contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_, cheltuielile angajate pe perioada de implementarea Proiectului sunt eligibile (pot fi rambursate de către AMPOSDRU) în condițiile stabilite de: HG nr.759/2007, de Ordinul comun MFP și MMFPS nr._, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de Instrucțiunile AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile.
Conform cap. Eligibilitatea Cheltuielilor din Ghidul Solicitantului - Condiții Generale(( unde sunt reunite toate condițiile generale de eligibilitate prevăzute de legislația națională și comunitară) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții: 1. să fie efectiv plătită de la data prevăzută în contractul de finanțare nerambursabilă; 2. să fie necesară pentru realizarea activităților din cadrul proiectului; 3. să fie prevăzută în bugetul estimativ al proiectului;
4. să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost-rezultate; 5. să fie înregistrată în contabilitatea Beneficiarului, să fie identificabilă, verificabilă și să fie dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor; 6. să nu fi făcut obiectul altor finanțări publice; 7. să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanțare; 8. să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare; 9. să fie menționată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condițiile Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte
6.1 Cheltuielile cu resursele umane, solicitate la cererea de rambursare nr.4 și nr.5, ce au fost excluse de la plată de către OIR POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia au fost considerate neeligibile deoarece aceste cheltuieli nu întrunesc cumulativ condițiile generale de eligibilitate, menționate mai sus, astfel:
6.1.1 - cheltuielile cu experții pe termen lung din cadrul echipei de implementare nu sunt dovedite cu documente valabile, care să respecte prevederile legislației naționale deoarece pentru funcțiile din cadrul proiectului, funcții cu corespondent în C. fiecare, au fost prezentate acte adiționale care nu modifică, elementele contractului individual de muncă, încheiat pentru o altă funcție, deținută la beneficiar, ci care adaugă două și mai multe funcții, două sau mai multe salarii, două sau mai multe norme de timp, ( în funcție de fiecare caz în parte) încheindu-se, astfel, mai multe fișe de post în baza unui singur contract individual de muncă.
Având în vedere că actele adiționale, depuse ca documente justificative pentru cheltuielile cu salariile experților pe termen lung, au fost încheiate fără respectarea dispozițiilor art. 17 alin. 5 și alin. 3 din Codul M. și că pentru funcțiile din cadrul proiectului, funcții cu corespondent în C., trebuiau încheiate contracte individuale de muncă conform art. 35 alin. 1 din Codul M., cheltuielile cu salariile persoanelor care fac parte din echipa de implementare au fost excluse de la plată deoarece prin încălcarea condiției nr. 8, condițiile generale de eligibilitate nu sunt îndeplinite cumulativ.
În susținerea argumentelor noastre invocăm și anexăm, răspunsul Inspecției M. cu privire la legalitatea actelor adiționale, depuse la cererea de rambursare nr. 4 și 5, în care se menționează că acestea au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor art. 17 alin. 5 și alin. 3 din Codul M. și că pentru funcțiile din proiectele cu fonduri nerambursabile se impune încheierea de contracte individuale de muncă conform art. 35 alin. 1 din Codul M..
Argumentele reclamantei cu privire la faptul că angajarea prin act adițional a persoanelor din
echipa de implementare nu încalcă prevederile Codului M., că art. 35 din Codul M. nu prevede în nici un fel obligativitatea unui angajator de a încheia cu angajatul său mai multe contracte
individuale de muncă, chiar dacă angajatul respectiv îndeplinește atribuții corespondente mai multor
funcții .sunt lipsite de temei legal.
Din motivarea cererii de chemare în judecată reiese că reclamanta își întemeiază argumentele pe prevederile Codului M. dintr-o altă țară și nu pe prevederile Codului M. din România deoarece conform Codului M. românesc nu te poți angaja prin act adițional, ci prin contract individual de muncă, nu poți prin act adițional decât să modifici elementele contractului individual de muncă și nu poți prin act adițional să adaugi mai multe funcții, mai multe salarii și nu poți avea mai multe fișe de post la un contract individual de muncă.
6.1.2-cheltuielile cu experții pe termen scurt din cadrul echipei de implementare nu sunt dovedite
cu documente valabile, deoarece contractele de prestării servicii, încheiate în baza Codului Civil,cu
aceștia, au fost încheiate cu încălcarea prevederilor Codului M. și ale art. 7 alin. 1, pct. 2, sub-punctul 2.1 din Codul fiscal.
Din verificarea contractelor de prestări civile, depuse la cererea de rambursare nr. 4 și 5, s-au constat de către ofițerii de verificare următoarele: denumirea acestor contracte este "Convenție civilă pentru activitate dependentă" se stabilește un program de lucru pentru prestator, sunt anexate fișe de post, sunt întocmite rapoarte de activitate de către prestator, iar acestea sunt avizate de către managerul de proiect, beneficiarul serviciilor a întocmit foi colective de prezență în care sunt evidențiate orele de muncă prestate, în unele cazuri se folosește baza materială a beneficiarului, sunt decontate cheltuieli cu transportul, cazarea și diurna,
Având în vedere că din convenții civile pentru activitate dependentă rezultă că sunt îndeplinite criteriile a, b, c prevăzute la art. 7 alin. 1 punct 2.1 din Codul Fiscal, activitatea prestată în baza acestora este o activitate dependentă, ce presupunea încheierea de contracte individuale de muncă.
Cele mai sus sunt susținute și de argumentele Inspecției M. cu privire la prevederile și condițiile de încheiere a contractelor de prestări servicii, încheiate în baza Codului Civil.
Susținerea reclamantei, cu privire la faptul că ITM București a verificat aceste convenții civile și le-a considerat legale, ar trebui dovedită deoarece punctul de vedere al Inspecției M., cu privire la aceste contracte de prestări servicii, încheiate în baza Codului Civil, este următorul: " .... încheierea unui contract de colaborare sau de prestări servicii cu o persoană fizică, conform dispozițiilor Codului civil este posibilă numai în situația activităților ocazionale fără a fi repetitive și fără să aibă caracterul unei activități dependente, permanente, conform art. 7 alin. 1, pct. 2, sub punctul 2.1 din Codul Fiscal."
" în situațiile în care, din convențiile civile de prestări servicii rezultă că este îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile prevăzute la art. 7 alin. 1 punctul 2 din Codul Fiscal, astfel cum a fost completat prin OUG nr. 58/2010, activitatea acestora poate fi reconsiderată ca activitate dependentă, deci acea persoană își va desfășura activitatea în baza unui contract individual de muncă.
6.1.3 -cheltuielile cu salariile și contribuțiile sociale obligatorii ale domnului N. M. nu
sunt dovedite cu documente valabile, care să respecte prevederile legislației naționale deoarece:
-contractul individual de muncă al domnului N. M., Președintele Camerei de Comerț și Industrie Teleorman, cu C. de Comerț și Industrie Teleorman a fost încheiat cu nesocotirea prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea 335/2007, conform căruia" Președintele, vicepreședinții și membrii colegiului de conducere nu pot fi salariați ai camerei județene. Ei pot primi indemnizație pentru participarea la activitatea colegiului de conducere. Nivelul indemnizației va fi stabilit prin hotărâre a adunării generale a membrilor camerei județene."
În susținerea argumentelor de mai sus, referitoare la incompatibilitatea funcției de Președinte al Camerei de Comerț și Industrie cu cea de salariat al acesteia, invocă răspunsul Inspecției M., conform căruia " dispozițiile art. 18 alin. 2 paragraful unu din Legea nr. 335/2007, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc incompatibilitatea acestor funcții cu cea de salariat al Camerelor de Comerț și Industrie județene.", apreciem că președinții și vicepreședinții Camerelor de Comerț și Industrie județene nu pot încheia contracte individuale de muncă cu camerele județene."
6.1.4 - cheltuielile cu salariile și contribuțiile sociale obligatorii aferente ale doamnei T. Simica nu sunt dovedite cu documente valabile, care să respecte prevederile legislației naționale deoarece:
Doamna T. Simica îndeplinește în cadrul proiectului două funcții, respectiv responsabil financiar și secretar, însă, prezintă ca document justificativ pentru activitățile prestat, pentru cele două funcții, un sigur contract individual de muncă pentru funcția de responsabil financiar. Prin urmare cheltuielile cu salariile aferente funcției de secretar, au fost declarate neeligibile datorită lipsei de documente justificative aferente acestei cheltuieli.
6.2 Cheltuielile în sumă de 8341, 9 lei, reprezentând diferența dintre tariful/persoană, prevăzut în contractul de prestări servicii catering și săli de curs încheiat între reclamantă și ., și tariful folosit la facturare de către prestator, au fost excluse de la plată deoarece:
1. Conform art. 7 alin. 13-17 a contractului de finanțare, modificat în baza Deciziei AMPOSDRU nr. 53/2010, sunt excluse de la plată cheltuielile declarate ca neeligibile de către auditorul financiar, contractat de beneficiar în vederea verificării cheltuielilor pe care intenționează sa le solicite la rambursare. Auditorul financiar întocmește un raport de verificare a cheltuielilor la fiecare cerere de" rambursare.
2. în raportul de verificare a cheltuielilor anexat la cererea de rambursare nr. 4, conform contractului de finanțare, auditorul contractat de către reclamantă în vederea verificării cheltuielilor aferente cererii în cauză, a declarat mai multe cheltuieli neeligibile printre care și suma de 8341, 9 lei, având în vedere următoarele motive:
"Solicitantul C. de Comerț si Industrie București a solicitat la rambursare suma de 74.148,9 lei pentru organizarea de cursuri in perioada 07.00._12, in satul Tancabesti, Județul Ilfov. Cateringul si sălile de curs au fost asigurate de către . conform contractului nr. 414/21.10.2011. Din anexa la contract privind specificațiile tehnice si financiare rezulta un tarif pe zi participant la curs de 29,75 lei (130.155 lei conform contract, 4375 participări la curs). Participările la curs in suma de 4375 rezulta din calculul următor: 7 săptămâni x 5 zile lucrătoare/săptămâna x 50 persoane x 2 serii = 3500 7 săptămâni x 5 zile lucrătoare/săptămâna x 25 persoane = 875 3500 + 875 = 4375
Cu ocazia verificării s-a constatat ca . a folosit pentru facturare următoarele tarife: 33,57 lei pentru factura_/02.12.2011 33,46 lei pentru factura_/30.12.2011 33,45 lei si 33,55 lei pentru factura_/01.02.2012
F. de aceasta situație apar diferențe in plus astfel: Factura_/02.12.2011 suma de 3228,95 lei Factura_/30.12.2011 suma de 2272,52 lei Factura_/01.02.2012 suma de 2840,43"
3.Prin urmare, așa cum corect a constat auditorul financiar, a fost considerată neeligibilă diferența
dintre tariful/persoană, prevăzut în contractul de prestări servicii catering și săli de curs, încheiat între
reclamantă și ., și tariful folosit la facturare de către prestator deoarece aceste
cheltuieli nu întrunesc cumulativ condițiile generale de eligibilitate, menționate mai sus.
6.3 Cheltuielile cu subvențiile, acordate de către reclamantă participanților în cadrul proiectului, solicitate la cererea de rambursare nr. 4, au fost excluse parțial de la plată de către O.I.R. P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia deoarece au fost acordate și altor persoane care nu fac parte din categoria de grup țintă, asumat de reclamantă în cererea de finanțare, anexă la contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_. Prin urmare aceste cheltuieli nu întrunesc cumulativ condițiile generale de eligibilitate, menționate mai sus.
În susținerea argumentelor invocate, învederează instanței următoarele:
Conform Secțiunii 3.2.2 din Ghidul Solicitantului, ce a stat la baza completării cererii de finanțare depuse către reclamantă, " în cadrul acestei Cereri de propuneri de proiecte, grupul țintă eligibil cuprinde următoarele categorii: persoane inactive; persoane în căutarea unui loc de muncă;
șomeri; șomeri tineri; șomeri de lungă durată; persoane ocupate în agricultura de subzistență;
manageri și angajați din mediul rural."
Prin cererea de finanțare și prin urmare prin contractul de finanțare reclamanta și-a asumat următorul grup țintă: 120 persoane în căutarea unui loc de muncă; 120 persoane ocupate în agricultura de subzistență; 120 șomeri;
De asemenea se arată că prin contractul de finanțare reclamanta și-a asumat că va acorda persoanelor din grupul țintă subvenții în cuantum de 1200 lei/persoană.
Cu ocazia verificării cererii de rambursare nr.4 s-a constat că au fost solicitate la rambursare cheltuielile cu subvențiile acordate la 16 persoane care nu fac parte din categoria de grup țintă, asumat de reclamantă în cererea de finanțare, anexă la contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_. Conform formularelor de înregistrare a grupului țintă, depuse la cererea de rambursare, aceste persoane sunt: elevi, salariați, lucrător pe cont propriu,studenți, întreprinzător privat, pensionat medical.
6.4 Cheltuielile administrative, în sumă de 13.432 lei reprezentând salariile personalului administrativ, au fost declarate neeligibile și au fost excluse de la plată deoarece aceste cheltuieli nu îndeplinesc cumulativ condițiile generale de eligibilitate, menționate mai sus. Aceste cheltuieli nu sunt dovedite cu documente valabile, care să respecte prevederile legislației naționale deoarece pentru funcțiile din cadrul proiectului, funcții cu corespondent în C.O.R fiecare, au fost prezentate acte adiționale care nu modifică elementele contractului individual de muncă, încheiat pentru o altă funcție, deținută la beneficiar, ci care adaugă trei, respectiv două funcții, trei, respectiv două salarii, trei, respectiv două norme de timp,( în funcție de fiecare caz în parte) încheindu-se, astfel, fișe de post pentru fiecare funcție în baza unui singur contract individual de muncă.
Raportat la aceste considerente, solicită in principal admiterea excepțiilor invocate, iar în subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și nefondată.
În drept își întemeiază întâmpinarea pe disp. art. 205 și urm. Cod de procedură civilă, Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare; Codul M., Codul fiscal, Ordinul MMFPS 1527/2010, Ordinul MMFES nr. 600/2008 Legea nr. 335/2007 cu modificările și completările ulterioare.
O. I. Regional pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Sud - Vest Oltenia, a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice - Direcția Generală A. de M. pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
Se arată că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, înțelege să solicite chemarea în garanție a Ministerului M. Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Direcția Generală A. de M. pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru ca în situația în care O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud - Vest Oltenia va cădea în pretenții, M. M. Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Direcția Generală A. de M. pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane să le oblige la efectuarea plății cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, pretinse tot de către reclamantă.
Conform art. 19 din OUG 64/2009, privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modif. și complet. Ult. Ordonatorii principali de credite cu rol de automate de management pot delega angajarea și/sau lichidarea cheltuielilor efectuate la nivelul programelor operaționale ordonatorilor de credite cu rol de organism intermediar, pe baza acordului de delegare de atribuții încheiat între A. de management și organismul intermediar în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare. Ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management nu este exonerat de răspundere prin actul de delegare.
Între M. M., Familiei și Protecției Sociale- D.G A. de management POS; DRU și OIRPOSDRU Regiunea Sud - Vest Oltenia există un Acord de delegare de funcții, aprobat prin Ordin M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare Acordul de delegare de funcții are natura juridică a unui contract de mandat administrativ în care MM FPS are calitate de mandant si subscrisul are calitate de mandatar.
In temeiul Acordului de delegare de funcții, aprobat prin Ordin M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, au fost delegate O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia fazele de angajare și de lichidare a cheltuielilor, precum și o parte din atribuțiile, competențele, drepturile și obligațiile, prevăzute în contractele de finanțare POSDRU, în sarcina AMPOSDRU.
Faza exercițiului bugetar de ordonanțare la plată și plată a cheltuielilor/rambursarea cheltuielilor eligibile nu au fost delegate.
în susținerea celor de mai sus precizează următoarele norme naționale și comunitar:
A)Regulamentul (CE) 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.
Art. 2. alin. 6 din conform căruia organism intermediar" înseamnă orice organism s iu serviciu public sau privat care acționează sub supravegherea unei autorități de gestionare sau de certificare și care îndeplinește atribuții pentru acestea fată de beneficiarii care aplică operațiunile;
Art. 42 alin. 1) prevede că Statul membru sau autoritatea de gestionare poate să încredințeze gestionarea și punerea în aplicare parțială a unui program operațional unuia sau mai multor organisme intermediare, desemnate de statul membru sau de autoritatea de gestionare, inclusiv de autoritățile locale, organismele de dezvoltare regională sau organizațiile neguvernamentale, în conformitate cu modalitățile prevăzute în convenția încheiată între statul membru sau autoritatea de gestionare și organismul respectiv.
Delegarea respectivă nu aduce atingere responsabilității financiare a autorității de gestionare și a statelor membre."
B)H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare si de gestionare a instrumentelor
structurale, cu modificările și completările ulterioare,
-art. 13 "se desemnează M. M., Familiei si Egalității de Șanse ca autoritate de management pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", având responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate acestui program"
- Art. 18 „în cadrul instituțiilor desemnate conform art. 9-16, se organizează la nivel de direcție generală/direcție, după caz, câte o structură distinctă care îndeplinește funcția de autoritate de management."
-Art. 25 "se desemnează M. Educației, Cercetării și Tineretului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic și M. M., Familiei și Egalității de Șanse, prin cele 8 structuri subordonate acestuia, cu personalitate juridica, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare, drept organisme intermediare pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane".
- art. 31 alin. 1 organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune."
-art. 31 alin 3 "delegarea de atribuții către un organism intermediar/secretariat tehnic comun și reglementarea mecanismelor de coordonare și control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se realizează pe bază de acord.
-art. 31 alin 4 "autoritățile de management rămân responsabile pentru îndeplinirea ,corespunzătoare a atribuțiilor delegate
C)Ordinul Ministerului M.. Familiei si Egalității de Șanse nr. 600/800 cu modificările și
completările ulterioare
Art. 1 " Se aprobă următoarele acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013" între A. de management pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și organismele intermediare pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, după cum urmează:
În drept își întemeiază prezenta pe dispozițiile art. 72-74 Cod procedură civilă .Ordinul MMFES 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, OUG 64/2009, Regulamentul (CE) 1083/2006.
La data de 01.08.2013 reclamanta C. de Comerț și Industrie a Municipiului București a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat: - respingerea excepției necompetenței materiale, ca neîntemeiată; - respingerea excepției inadmisibilității, ca neîntemeiată;
- înlăturarea apărărilor pârâtei pe fondul cauzei, ca netemeinice; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
C. de Comerț Industrie și Agricultură Teleorman a formulat la data de 29.10.2013 cerere de intervenție în interesul reclamantului în acțiunea ce formează obiectul dosarului nr._ . Solicită instanței să dispună:
- anularea actului administrativ nr. 2282 din 04 martie 2013 - „Scrisoare standard de informare a beneficiarului" emis de către pârâta OIR S-V,
- anularea actului administrativ nr. 3905 din 28 martie 2013- „Scrisoare standard de informare a beneficiarului" emis de către pârâta OIR S-V
- obligarea pârâtei AMPOSDRU, la plata sumelor aferente cererilor de rambursare nr. 4 și nr. 5 depuse de reclamanta C. de Comerț Ș* Industrie a Municipiului București, pentru proiectul POSDRU/83/5.2/S/_
Intervenienta C. de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), ca beneficiar în cadrul proiectului „Creează-ți propriul loc de muncă!" - proiect POSDRU/83/5.2/S/_ și Contract de finanțare nr. E4877 din 28 iunie 2010 la care, în data de 29 august 2012 s-a încheiat un Act adițional care a implicat pe pârâta OIR S-V în calitate de organism intermediar, beneficiază de cofinanțare împreună cu C. de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman (CCIATR) din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Se învederează faptul că acest proiect este derulat în baza Acordului de Parteneriat încheiat de reclamantă cu partenerii C. de Comerț și Industrie N., C. de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman și OSB Consulting Gmbh Austria Sucursala România și are ca obiect derularea, prin intermediul CCIB și partenerilor săi, de cursuri de antreprenoriat pentru persoanele din mediul rural astfel încât acestea să poată crea locuri de muncă în comunitățile proprii.
Pârâta OIR S-V care avea obligația, conform disp. Art. 9 pct. b) alin. 6) din Contractul de finanțare, coroborate cu dispozițiile Acordului de delegare de funcții dintre AMPOSDRU și OIR S-V de a verifica cererile de rambursare ale reclamantei în termen de 45 zile și-a îndeplinit această obligație abia la data de 4 martie 2013, respectiv data de 28 martie 2013, emițând actele administrative contestate, iar după o analiză de șase luni a declarat o mare parte din cheltuielile efectuate de reclamantă și partenerii săi printre care se regăsește și C. de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman, ca neeligibile, ceea ce încalcă dispozițiile HG 759/2007 precum și dispozițiile Codului M..
Se arată că în aceste condiții, acțiunea reclamantei este justificată dat fiind faptul că atât reclamanta CCIB cât și CCIATR ca partener în acordul de parteneriat aferent proiectului deși beneficiază de cofinanțare, prin declararea ca neeligibile a unor cheltuieli solicitate prin Cererile de rambursare nr. 4 și nr. 5, au fost prejudiciate.
Referitor la eligibilitatea cheltuielilor pentru derularea proiectului „Creează-ți propriul loc de muncă!" finanțat prin Contractul POSDRU/83/5.2/S/_, în cuantum de 161.846 lei și 69.498 lei ce au fost excluse de la rambursare la cererea nr. 4 și nr. 5, C. de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman în calitate de partener în cadrul proiectului precizat face următoarele precizări:
Motivele care au stat la baza excluderii de la rambursare a cheltuielilor în cuantum de 161.846 lei și 69.498 lei ce reprezintă cheltuielile cu salariile aferente perioadei octombrie 2011 - iunie 2012 pentru persoanele care au îndeplinit funcția de coordonator proiect și secretar au vizat în esență următoarele aspecte:
A) Nelegalitatea actelor adiționale încheiate atât la contractul individual de muncă nr. 654/02.09.2009 privindu-l pe d-nul N. M. cât și la contractul individual de muncă nr. 666/02.09.2009 privind-o pe d-na T. Simica.
B) Nelegalitatea contractului individual de muncă nr. 654/02.09.2009 privindu-l pe d-nul N. M., rezultată din încălcarea prev. Art. 18 alin.(2) din Legea nr. 335/2007.
Însă, din examinarea scrisorilor standard de informare a beneficiarului, - C. de Comerț și Industrie a Municipiului București, - nr. 2282/04.03.2013 și nr. 3095/28.03.2013 rezultă că în reținerea caracterului neeligibil al cheltuielilor sus menționate, nu au fost avute în vedere toate actele adiționale care au legătură cu persoanele în discuție.
Astfel, deși în calitate de coordonator proiect, dl. N. M. și-a desfășurat activitatea în baza CIM nr. 654/02.09.2009, contract pe perioada determinată 1.09._10, modificat sub aspectul salariului prin actul adițional nr. 612/01.07.2010 și sub aspectul duratei prin actul adițional nr. 783/01.09.2010, acte comunicate atît beneficiarului Camerei de Comerț și Industrie București cât și OIR S-V Oltenia, în fundamentarea caracterului neeligibil al cheltuielilor cu salariile în perioada menționată, se face referire doar la actul adițional cu nr. 1125/29.11.2011 despre care se pretinde că ar fi fost încheiat după expirarea duratei CIM nr. 654/02.09.2009.
De asemenea, în ceea ce o privește pe d-na T. Simica arată că aceasta a îndeplinit în cadrul proiectului funcția de secretar, conform CIM nr. 666/ 02.09.2009, contract pe perioadă determinată 01.09._10, modificat sub aspectul salariului, prin actul adițional nr. 686/30.07.2010 și sub aspectul duratei prin actul adițional nr. 784/01.09.2010, precum și funcția de responsabil financiar pentru care a avut încheiat CIM nr. 600/ 28.07.2011.
Cu toate acestea, în examinarea caracterului eligibil al cheltuielilor ocazionate de exercitarea funcției de secretar, atât în notificările transmise cât și în soluția dată contestațiilor formulate împotriva acestora, se face referire doar la actele adiționale nr. 1061/02.12.2010; nr. 1178/30.12.2010 și nr. 456/24.06.2011, despre care se pretinde că ar fi fost încheiate după expirarea duratei CIM nr. 666/ 02.09.2010.
În acest context, consideră că se impune reexaminarea aprecierilor privind caracterul neeligibil al cheltuielilor cu salariile, cu luarea în considerare a tuturor actelor adiționale prezentate întrucât, față de disp. art. 977 - 985 din Codul civil contractele, respectiv clauzele acestora, se interpretează după intenția comună a părților contractante iar nu după sensul literar al termenilor, iar când există îndoială, clauzele se interpretează în favoarea celui care se obligă .
Astfel, concluzia privind caracterul neeligibil al cheltuielilor salariale aferente funcției de secretar, întemeiată pe considerentul, că d-na T. S., deși ar fi îndeplinit în cadrul proiectului două funcții, nu ar fi prezentat decît un singur contract, respectiv pentru funcția de responsabil financiar, este lipsită de suport probator atîta timp cât, astfel cum s-a precizat d-na T. Simica și-a exercitat atribuțiile aferente funcției de secretar în temeiul CIM nr. 666/ 02.09.2009, contract pe perioadă determinată 01.09._10, modificat sub aspectul salariului, prin actul adițional nr. 686/30.07.2010 și sub aspectul duratei prin actul adițional nr. 784/01.09.2010, acte comunicate atît beneficiarului Camerei de Comerț și Industrie București cît și OIR S-V Oltenia.
În același sens consideră că susținerile din cuprinsul scrisorilor standard și din răspunsul la contestațiile formulate împotriva acestora, potrivit cărora actele adiționale nr. 783/01.09.2010 și nr. 784/ 01.09.2010 prin care au fost modificate sub aspectul duratei CIM nr. 654/02.09.2009 privindu-l pe d-nul N. M. și CIM nr. 666/02.09.2009 privind-o pe d-na T. Simica ar fi nelegale, întrucât au fost încheiate după data de 31.08.2010, dată încetării acestora, nu pot fundamenta legal caracterul neeligibil al cheltuielilor salariale.
Astfel, potrivit disp. art. 41 alin.(3) din Codul muncii în vigoare la data încheierii actelor adiționale în discuție modificarea contractului se referă la mai multe elemente, printre care se regăsesc si durata contractului, felul muncii si salariul.
Modificarea contractului prin acordul părților, situație ce se regăsește și în cauză, în principiu, nu este supusă nici unei restricții sau limitări, singura condiție impusă în astfel de situații, fiind aceea că, prin modificarea contractului nu trebuie să se aducă atingere drepturilor salariaților care sunt ocrotite prin dispoziții imperative ale legii și ca atare, exclud orice tranzacție, renunțare sau limitare ( art. 38 din același act normativ).
Prin urmare, în raport de cele expuse solicită instanței să aprecieze dacă legalitatea actelor adiționale nr. 783 din 01.09.2010 și nr. 784 din 01.09.2010 prin care au fost modificate sub aspectul duratei contractele individuale de muncă nr. 654 din 02.09.2009 și nr. 666 din 02.09.2009 poate fi pusă în discuție atâta timp cât modificarea a avut loc prin acordul părților, actele adiționale purtând semnătura acestora precum și cu respectarea prevederilor art. 17 alin.(1), alin. (2), alin.(4) și art. 19 din Codul muncii și câtă vreme acestea au fost înregistrate la ITM Teleorman instituție abilitată în examinarea părții legale a acestora.
Pe de altă parte, împrejurarea că în CIM 654/02.09.2009 și CIM 666 /02.09.2009 s-a prevăzut că acestea ar înceta în temeiul art. 56 lit.j) din Legea nr. 53/2003 pe data de 31.08.2010, nu poate susține concluzia că actele adiționale nr. 783/01.09.2010 și nr. 784/01.09.2010 ar fi fost încheiate cu încălcarea prevederilor legale, întrucât în conformitate cu disp. art. 80 alin.(3) din vechiul Cod al muncii, posibilitatea prelungirii CIM pe durata determinată era posibilă în interiorul termenului de 24 de luni prevăzut de art. 82 din același cod.
În plus, constatarea încetării de drept a contractului pentru ipoteza reglementată de art. 56 lit.j) din Codul muncii, trebuie dispusă printr-o decizie în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea cauzei statornicită prin prevederea legală menționată.
Ori, în termenul de 5 zile prevăzut de art. 56 alin.(2) din a Codul muncii ce a urmat datei de 31. 08.2010, nu numai că nu a fost emisă o astfel de decizie, ci dimpotrivă la data 01.09.2010 au fost întocmite actele adiționale nr. 783 și nr. 784 așa încât consideră că acestea nu au fost emise după expirarea duratei CIM 654/02.09.2009 și CIM nr. 666/02.09.2009.
Se arată că în sprijinul acestei concluzii pledează și faptul că și pentru ipoteza întocmirii unei decizii de încetare a contractului de muncă, întocmirea acesteia nu putea avea ca și semnificație numai constatarea încetării de drept a contractului individual de muncă, ci, în funcție de data comunicării, și acordul emitentului actului de continuare a raportului juridic de muncă prin încheierea tacită a unui contract individual de muncă.
Ca atare, cum în cauză nu au fost emise decizii de încetare a contractelor individuale de muncă iar după expirarea termenului prevăzut în contractele nr. 654 din 02.09.2010 și nr. 666 din 02.09.2010, d-nul N. M. și d-na T. Simica și-au continuat raporturile juridice de muncă derivate din contractele individuale de muncă precizate, considerăm că legalitatea actelor adiționale 783 din 01.09.2010 și nr. 784 din 01.09.2010 nu poate fi pusă în discuție atâta timp cât neemiterea deciziei de încetare semnifică acordul de continuare a raportului juridic de muncă și cât timp disp. art. 16 din Codul muncii în vigoare la data de 31.08.2010 prin alin.(2) stipulau că „ în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă".
În raport de cele expuse, solicită instanței să aprecieze dacă nelegalitatea actelor adiționale nr. 783 și nr. 784 din 01.09.2010, încheiate la contractele individuale de muncă nr. 654 din 02.09.2009 și nr. 666 din 02.09.2009 întemeiate pe considerentul că acestea ar fi fost încheiate după expirarea duratei acestora mai subzistă și dacă interpretarea dispozițiilor legale privind posibilitatea de modificare a contractelor individuale de muncă nu s-a făcut într-o manieră în care acestea nu produc nici un efect juridic ceea ce contravine prevederilor art. 978 Cod civil.
Ori, similar prevederilor art. 978 din Codul civil dispozițiile legale trebuie interpretate în sensul în care produc un efect juridic iar nu în sensul în care nu produc un asemenea efect.
Referitor la fundamentarea caracterului neeligibil al cheltuielilor salariale aferente funcției de coordonator proiect îndeplinită de d-nul N. M., președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman, pe împrejurarea că acesta, în raport de prevederile art. 18 din Legea nr. 335/2007 și art. 28 din Statutul Camerelor de Comerț nu poate fi salariat al camerei, supune atenției următoarele aspecte:
Art. 35 alin.(2) din Codul muncii prevede că fac excepție de la regula cumulului de funcție, situațiile în care prin lege sunt prevăzute anumite incompatibilități.
Incompatibilitățile sunt definite ca fiind acele limitări sau restrângeri ale capacității juridice reglementate în mod expres și restrictiv de lege în scopul ocrotirii persoanei sau al apărării unor interese generale ale societăți.
Ca atare, incompatibilitățile nu se prezumă, nu pot fi deduse prin analogie și nici nu pot fi extinse, ele fiind reglementate în mod expres si restrictiv de lege, operând numai în cazurile, în condițiile și în perioadele de timp prevăzute în cuprinsul ei, altfel, s-ar încălca dispozițiile constituționale privind libertatea muncii.
Prin urmare, precizează că este evident că incompatibilitățile se referă numai la inadmisibilitatea ocupării unor anumite funcții sau posturi ori a prestării unei anumite munci în condițiile expres determinate.
Ori, din interpretarea prevederilor art. 18 din Legea nr. 335 /2007 și art. 28 din Statut rezultă că acestea se referă doar la imposibilitatea ca președinții Camerelor de Comerț să fie salariați ai Camerei, respectiv, de a încheia contracte individuale de muncă cu camerele județene pentru realizarea atribuțiilor ce derivă din exercitarea funcției de președinte.
Ca atare, pentru ipoteza din cauză, când președintele camerei a îndeplinit funcția de coordonator activități proiect, funcție ce a fost introdusa in statul de funcții numai începând cu data demarării proiectului (01 iulie 2010) și care a presupus atribuții specifice activităților impuse de implementarea proiectului finanțat cu fonduri europene, diferite de cele aferente funcției de președinte al camerei, considerăm că nu se poate pune problema unei incompatibilități, așa încât, în raport de cele expuse, vă rugăm să apreciați asupra acestui aspect și să dispuneți în consecință.
Pe de altă parte, referitor la interdicția impusă de art. 18 alin.(2) din Legea nr. 335/2007 am solicitat Inspectoratului de Teritorial de Muncă Teleorman un punct de vedere (anterior derulării proiectului si încheierii contractului de munca intre CCIA Teleorman si Domnul N.), iar acesta prin adresa nr. 8029/28.07.2008 a comunicat că „Președintele poate încheia contract de muncă pentru orice altă funcție, exceptând funcția de președinte pentru care i s-a stabilit o indemnizație lunară de către colegiul de conducere,,.
Așadar, fată de răspunsul ITM Teleorman, instituție abilitată în examinarea părții legale a contractului de muncă, arată că a considerat că are dreptul să îndeplinește funcția de coordonator proiect, cu toate consecințele juridice ce decurg din aceasta, răspunsul ITM Teleorman fiind de natură să-mi creeze convingerea că prin încheierea contractului de muncă nu se aduce atingere unor dispoziții legale imperative.
Prin urmare, în stabilirea caracterului neeligibil al cheltuielilor salariale fundamentat pe încălcarea prevederile art. 18 alin.(2) din Legea 335/2007, vă rog să apreciați dacă răspunsul ITM Teleorman, prezumat până la proba contrarie că exprimă o interpretare corectă, legală a disp art. 18 alin.(2)din
Legea 335/2007, nu a fost de natură să determine plasarea președintelui camerei într-o eroare invincibilă cu privire la posibilitatea de a îndeplini în cadrul proiectului funcția de coordonator și dacă actul încheiat în această stare, nu produce, față de cel aflat în eroare aceleași efecte ca și când ar fi valabil.
Mai mult, Biroul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, în temeiul art. 17, alin. 24 din Statutul propriu, face următoarea precizare în cadrul rezoluției nr. 7 adoptată în ședința din 10 septembrie 2013 „funcția de Președinte de cameră județeană o deține un membru al Camerei județene care atunci când este o persoană juridică își desemnează un reprezentant persoană fizică să exercite atribuțiile de președinte. Legea nr. 335/2007, modificată și completată prevede, expres și imperativ că „Președintele nu poate fi salariat". Această prevedere se referă la faptul că FUNCȚIA DE PREȘEDINTE NU POATE FI SALARIATĂ!!! Persoana fizică care reprezintă membrul organizației care a fost ales în funcția de președinte, poate fi salariat oricând și oriunde (implicit la C. Județeană) DAR NU PE FUNCȚIA DE PREȘEDINTE!". Ori, în această situație este și dl M. N., care ocupă funcția de președinte în calitate de reprezentant al ., societate membră în Colegiu de conducere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman.
Menționează că atât dl. M. N., în calitatea de coordonator activități proiect cât și dna T. Simica în calitate de responsabil financiar și secretar și-au îndeplini atribuțiile din fișa postului, contribuind la implementarea proiectului și realizarea integrală a indicatorilor prevăzuți în Cererea de finanțare
În raport de cele expuse consideră că se impune revenirea asupra aprecierii privind caracterul neeligibil al cheltuielilor în cuantum de 161.846 lei și 69.498 lei ce reprezintă cheltuielile cu salariile aferente perioadei octombrie 2011 - iunie 2012 pentru persoanele care au îndeplinit funcția de coordonator proiect și secretar respectiv N. M. și T. S., cu atât mai mult cu cât nelegalitatea contractului de muncă nr. 654 din 02.09.2009 și a actelor adiționale nr. 783 și nr. 784 din 01.09.2010 a fost reținută după ce proiectul a fost implementat.
În baza considerentelor prezentate, solicită instanței să admită cererea de intervenție formulată, să dispuneți comunicarea ei părților interesate din proces, pe fond să fie admisă, iar prin hotărârea pronunțată să dispună anularea actului administrativ nr. 2282 din 4 martie 2013 -„Scrisoare standard de informare a beneficiarului" emisă de către pârâta OIR S-V, anularea actului administrativ nr. 3095 din 328 martie 2013 - Scrisoare standard de informare a beneficiarului" emisă de pârâta OIR S-V, a plății sumelor aferente cererilor de rambursare nr. 4 și nr. 5 depuse de reclamanta C. de Comerț si Industrie a mun. București, pentru proiectul POSDRU/83/5.2/S/_.
Își întemeiază în drept cererea de intervenție pe dispozițiile art. 49 si art. 56 NCPC.
A. DE M. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, solicitând instanței să respingă pe fond cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Invocă următoarele:
1. EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE A MMFPSPV- DGAMPOSDRU
Menționează ca, in situația in care instanța nu va admite aceasta excepție, hotărârea pronunțata nu va putea fi pusa in executare de către AMPOSDRU, întrucât nu instituția a emis actele administrative ale căror anulări se solicită prin prezenta cerere de chemare in judecată formulată de reclamanta C. DE COMERȚ SI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și în consecință toate efectele juridice pe care aceste anulări le produc.
În baza Acordului de Delegare de Funcții, aprobat prin Ordinul MMFPS nr. 600/2008 cu modificările și completările ulterioare, pârâtei OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA îi sunt delegate de către reclamanta îndeplinirea unor funcții și responsabilitatea îndeplinirii acestora privind gestionarea POSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a acestuia, a drepturilor și obligațiilor și a responsabilităților ce revin fiecărei părți contractante.
Învederează că excepția privitoare la lipsa calității procesuale pasive a fost ridicată pornind de la considerentele de mai sus și mai mult de la obiectul acțiunii introductive, respectiv anularea unor acte administrative întocmite de către pârâta OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA, respectiv anularea Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 2282/04.03.2013. Solicită astfel instanței de judecată să constate că singura instituție care are calitate procesuală pasivă in speța dedusă judecății este OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA și pe cale de consecință, solicită să respingă introducerea in cauza a MMFPS- DG AMPOSDRU, pentru următoarele considerente:
De asemenea, precizează că în temeiul prevederilor art. 13 coroborat cu cele ale art. 18 din H.G nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, MMFPS are responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU, îndeplinind prin AMPOSDRU funcția de autoritate de management pentru acest program.
Se precizează că în acest sens sunt și dispozițiile art. 2 alin.(1) din H.G nr. 11/2009 actualizat, potrivit cărora în vederea realizării rolului său, MMFPS îndeplinește funcția de autoritate de management pentru POSDRU pentru Fondul Social European. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 3 alin.(1) din același act normativ, se arată că în exercitarea funcțiilor sale, MMFPS îndeplinește printre alte atribuții principale și pe aceea de a asigura managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană din POSDRU.
În temeiul prevederilor art. 17 punctele 2, 13, 20 și 32 din H.G nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, AMPOSDRU are ca și atribuții următoarele:
- contribuie la elaborarea și modificarea Cadrului strategic național de referință 2007-2013 și răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă și transparentă a fondurilor din care se finanțează programul operațional gestionat, precum și pentru îndeplinirea atribuțiilor delegate organismelor intermediare;
- elaborează criteriile de evaluare și selecție a proiectelor pentru programul operațional aflat în gestiune și supune aprobării comitetului de monitorizare aferent criteriile de selecție;
- asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată creanțele bugetare și asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în limita competențelor;
- încheie contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor aprobate, prin care se asigură de respectarea condițiilor specifice referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele comunitare aplicabile și cu legislația naționala în vigoare.
Luând act de aceste atribuții, arată că potrivit dispozițiilor exprese ale art. 31 alin.(1), (3) și (4) din HG nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune pe bază de acord.
In acest sens, subliniază că în temeiul prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", cu modificările și completările ulterioare, pentru eficienta implementare a POSDRU și în vederea creșterii capacității de absorbție generală a Fondului Social European, s-a aprobat delegarea unor funcții ale AMPOSDRU către Organismele Intermediare, aceasta rămânând însă responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.
În conformitate cu dispozițiile art. 2.1.4 din Acordul de delegare de funcții privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU și OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr.600/2008, cu modificările și completările ulterioare, sintagma "Autoritate de M." reprezintă M. M., Familiei și Protecției Sociale, care are responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU.
Potrivit dispozițiilor art. 2.1.20. din aceeași anexă, sintagma "Organism intermediar" reprezintă organismul public sau privat, care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea autorității de management sau care îndeplinește responsabilități în numele autorității de management în relația cu beneficiarii care implementează operațiuni.
Conform art. 3 pct. 3.1. din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr.600/2008, cu modificările și completările ulterioare, obiectul acestui Acord îl reprezintă delegarea unor funcții și a responsabilității îndeplinirii lor, privind gestionarea POSDRU, de la AMPOSDRU la OIPOSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a POSDRU, a drepturilor și obligațiilor și a responsabilităților ce revin fiecărei părți, precum și stabilirea relațiilor între părțile semnatare.
Pe marginea acestor susțineri, solicită instanței să admită excepția invocată, iar pe cale de consecință să dispună SCOATERE MMFPSPV- DGAMPOSDRU DIN CAUZA DEDUSĂ JUDECĂȚII.
Pe fondul cauzei:
Solicită Instanței de judecată să respingă cererea de chemare in garanție a MMFPSPV - D.G. AMPOSDRU ca lipsită de temei (neîntemeiată) având în vedere faptul că AMPOSDRU nu a emis și nu este responsabil pentru actele emise de OIRPOSDRU delegat, în urma verificărilor pe care acesta din urmă trebuie să le asume, în temei legal. Consideră că partea chemată în judecată în măsură să justifice neeligibilitatea cheltuielilor ce nu au fost admise la plată este OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA, care a gestionat proiectul in cauză Șl DEȚINE TOATE DOCUMENTELE LEGATE DE ACEST PROIECT.
Prin încheierea din.. instanța a respins excepția de necompetență materială invocată de pârât, apreciind că instanța competentă este Tribunalul, conform dispozițiilor art. 10 ind. 1 din Legea 554/2004, înscrisul contestat fiind emis de o instituție locală – regională și nu de o instituție centrală iar cuantumul sumei solicitate nu are relevanță în ceea ce privește stabilirea competenței. Instanța, a respins, de asemenea, excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată invocate de pârât, apreciind că cererea de chemare în judecată este supusă taxei de timbru prevăzută de dispozițiile art. 3 lit. m din Legea nr. 146/1997, în vigoare la data formulării acțiunii, taxă stabilită în procedura de regularizare și achitată de către reclamantă.
Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității actiunii, instanța constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În speță, se contestă scrisorile standard de informare a beneficiarului nr. 2282 din 04 martie 2013 nr. 3905 din 28 martie 2013 emise de către pârâta OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA, în derularea proiectului POSDRU/83/5.2/S/_ de către reclamantă în baza contractului de finanțare nr. E4877/28.06.2010 încheiat între reclamantă și AMPOSDRU, prin care au fost declarate neeligibile o parte din cheltuielile efectuate de reclamantă în derularea proiectului.
Potrivit art. 1 alin 1 și art. 8 din Legea 554/2004 ce constituie temeiul juridic al acțiunii de față, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
Potrivit art. 2 al.1 lit. c din aceasta lege, actul administrativ reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
Prin urmare, de esenta actului administrativ, este ca acesta sa produca efecte juridice, adica sa fie de natură a naste, modifica sau stinge raporturi juridice, pentru a constitui obiect al actiunii in contencios administrativ.
În speță, actele contestate cuprind decizia pârâtei, în calitate de instituție publică ( conform Regulamentului de organizare aprobat prin HG 457/2008) ce sunt de natură a modifica raporturile juridice dintre părți deoarece cuprind măsuri referitoare la neeligibilitatea unor sume solicitate a fi rambursate de către reclamantă.
Pe de altă parte, cu privire la sumele constatate neeligibile de către pârâtă, nu a fost emis de către pârâtă, în temeiul dispozițiilor OUG 66/2011, un proces verbal de constatare nereguli, care să poată fi contestat de reclamantă, conform procedurii instituită de acest act normativ.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține că, prin scrisorile standard de informare a beneficiarului nr. 2282 din 04 martie 2013 nr. 3905 din 28 martie 2013 emise de către pârâta OIRPOSDRU SUD VEST OLTENIA, în derularea proiectului POSDRU/83/5.2/S/_ de către reclamantă în baza contractului de finanțare nr. E4877/28.06.2010 încheiat între reclamantă și AMPOSDRU, contestate în cauză, au fost declarate neeligibile o parte din cheltuielile efectuate de reclamantă în derularea proiectului.
Reclamanta susține că cheltuielile cu resursele umane, incluse in cererile de rambursare nr. 4 și 5, au fost solicitate și în cererile de rambursare anterioare din cadrul proiectului și au fost declarate de către AMPOSDRU legale și eligibile, că. AM POSDRU a derulat, pe perioada cât proiectul se afla în gestiunea sa, un control ce a vizat și modul de angajare al echipei de implementare și nu a găsit nimic nelegal și că ITM București a verificat modul de angajare al echipei de implementare a proiectului și a găsit toate actele ca fiind legale.
Susținerile reclamantei sunt neîntemeiate nefiind în măsură să conducă la anularea actelor contestate. In ceea ce privește critica reclamantei referitoare la faptul că O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia nu are
competență să aplice sancțiuni cu privire la încălcarea dispozițiilor Codului M. și în constatarea nelegalității documentelor justificative, depuse la cererea de rambursare, instanța constată că aceasta este neîntemeiată deoarece conform normelor naționale și comunitare( O.G 64/2009, art. 6alin. 1 O.G 66/2011 .Regulamentul CE 1083/2006, Regulamentul CE 966/2012) O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia are obligația de a exclude de la plată acele cheltuieli care nu întrunesc cumulativ condițiile de eligibilitate, iar una dintre aceste condiții este ca documentele justificative să fie conforme cu legislația națională și comunitară iar conform art. 4 din contractul de finanțare POSDRU/83/5.2/S/_, cheltuielile angajate pe perioada de implementarea Proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: HG nr.759/2007, de Ordinul comun MFP și MMFPS nr._, de Ghidul Solicitantului, de contract, de Instrucțiunile AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile.
Reclamanta contestă nelegalitatea și netemeinicia declarării neeligibile a cheltuielilor cu resursele umane efectuate, reținute la punctul A din scrisorile contestate (pentru o parte din persoanele nominalizate la punctul „A" din scrisorile contestate).
In scrisorile de informare nr. 2282/04.03.2013 și nr.3095/28.03.2013 (după analiza cererilor de rambursare nr. 4 și 5), parata OIR S-V a declarat neeligibile cheltuielile efectuate de reclamanta cu resurse umane (salariile lectorilor care predau cursurile de antreprenoriat si a personalului administrativ) pe motiv ca persoanele reținute în cuprinsul scrisorilor nu sunt angajate in cadrul proiectului conform dispozițiilor art. 35 Codului M.
Reclamanta critica reținerile pârâtei arătând ca art. 35 nu prevede in nici un fel obligativitatea unui angajator de a încheia cu angajatul sau mai multe contracte individuale de munca, chiar daca angajatul respectiv îndeplinește atribuții corespondente mai multor funcții iar art. 41 din Codul M. prevede ca felul muncii" este unul dintre elementele contractului care poate fi modificat, iar felul muncii nu este altceva decât „funcția" sau „ocupația" angajatului, ori, in cazul de fata, angajații reclamantei, in acord cu reclamanta, in calitate de angajator, au hotărât modificarea „felului muncii" prin adăugarea unor atribuții specifice unor funcții din cadrul proiectului „Creează-ti propriul loc de munca!", cu respectarea dreptului la salariu suplimentar si a timpului maxim de lucru iar, potrivit actelor adiționale si contractelor individuale de munca încheiate intre angajați si CCIB, aceștia au prestat atât atribuțiile specifice funcției lor in cadrul CCIB cat si atribuțiile specifice funcțiilor fiecăruia din proiectele POSDRU derulate de CCIB in calitate de beneficiar. Pentru ca acest cumul de funcții sa fie posibil, CCIB a decis micșorarea timpului de lucru dedicat activităților inerente funcției din cadrul CCIB, pentru a nu depăși, cumulat cu timpul de lucru dedicat activităților inerente funcțiilor din cadrul proiectelor, timpul maxim de lucru, prevăzut de art. 114 din Codul M..
Critica reclamantei este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 35 Codul M.: „(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile in care prin lege sunt prevăzute incompatibilități pentru cumulul unor funcții."
Potrivit dispozitiilor art. 41 din Codul M., contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților. (2)Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod. (3)Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a)durata contractului; b)locul muncii; c)felul muncii; d)condițiile de muncă; e)salariul;f)timpul de muncă și timpul de odihnă.
Reiese din dispozitiile legale mai sus mentionate ca modificarea contractului de munca este posibila in cazul schimbarii unuia dintre elementele prevazute la art. 41 alin.3 insa in cazul in care angajatul urmeaza sa indeplineasca mai multe functii pentru care este remunerata distinct, trebuie incheiat un alt contract de munca pentru fiecare functie.
In acest sens este si adresa nr. P1047/6259/17.06.2013, emisă de M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – Inspecția M. (filele 289 – 290), cu privire la legalitatea actelor adiționale, depuse la cererea de rambursare nr. 4 și 5, în care se menționează că acestea au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor art. 17 alin. 5 și alin. 3 din Codul M. și că pentru funcțiile din proiectele cu fonduri nerambursabile se impune încheierea de contracte individuale de muncă conform art. 35 alin. 1 din Codul M..
In speta, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, se constată că, în privința persoanelor nominalizate în scrisorile standard la punctele A, reclamanta a prezentat un singur contract de muncă pentru care o persoană a îndeplinit două, trei sau chiar patru funcții diferite ( funcția pentru care o persoană a fost angajată pe perioada nedeterminata și una, două sau chiar trei funcții în cadrul proiectului), două, trei sau chiar patru norme de lucru diferite și a fost remunerată cu două, trei sau chiar patru salarii diferite.
Actele adiționale prezentate de reclamant și invocate în susținerea legalității efectuării cheltuielilor cu resursele umane nu modifică, elementele contractului individual de muncă, încheiat pentru o altă funcție, deținută la beneficiar, ci adaugă două și mai multe funcții, două sau mai multe salarii, două sau mai multe norme de timp.
Sustinerea reclamantei in sensul că prin actele aditionale au fost adaugate numai atribuții specifice unor funcții din cadrul proiectului, nu poate fi retinuta intrucat prin actele aditionale au fost adaugate functii si salarii, distincte de salariul stabilit prin contractul de munca.
Este adevarat că dispozițiile art. 41 din C.M. stabilesc că, prin acordul părților, contractul de muncă poate fi modificat în privința duratei contractului; locului muncii; felului muncii; condițiilor de muncă; salariului și timpului de muncă și timpului de odihna, însă modificarea presupune schimbarea și nu adăugarea uneia sau mai multor funcții și salarii.
Interpretarea data de reclamanta dispozitiilor art. 41 din C.M., ar lipsi de substanta dispozitiile art. 35 din C.M. care prevad ca un salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Reclamanta invoca netemeinicia retinerilor paratei cu privire la cheltuielile efectuate remunerarea personalului din cadrul proiectului, care nu era angajat al reclamantei (ultimele doua persoane din lista de la punctul „A" din actul contestat).
Reclamanta sustine ca, in materia angajării personalului in cadrul proiectelor europene, aplicarea convențiilor civile de prestări servicii este reglementata de dispoziții speciale - respectiv dispozițiile Deciziei AMPOSDRU nr. 53/13.12.2010 si că nu se aplica in cauza dispozițiile generale privind limitarea convențiilor civile (Codul M., Codul Civil si Codul Fiscal) ci dispozițiile speciale conținute in Decizia AMPOSDRU nr. 53/13.12.2010, motiv pentru care angajarea persoanelor respective in baza unor contracte de prestări servicii era legala.
Prin scrisorile de informare contestate parata a constatat ca cheltuielile cu experții pe termen scurt din cadrul echipei de implementare nu sunt dovedite
cu documente valabile, deoarece contractele de prestării servicii, încheiate în baza Codului Civil,cu
aceștia, au fost încheiate cu încălcarea prevederilor Codului M. și ale art. 7 alin. 1, pct. 2, sub-punctul 2.1 din Codul fiscal.
Critica reclamantei este neintemeiata.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv conventiile de prestari servicii incheiate cu numitii P. G. și C. A., se constata ca prin aceste conventii s-a stabilit un program de lucru pentru prestator, au fost anexate fișe de post, au fost întocmite rapoarte de activitate de către prestator iar acestea sunt avizate de către managerul de proiect, beneficiarul serviciilor a întocmit foi colective de prezență în care au fost evidențiate orele de muncă prestate, au fost decontate cheltuieli cu transportul, cazarea și diurna iar aceste conventii au fost denumite "Convenție civilă pentru activitate dependentă"
Reiese ca activitatea prestata in baza conventiilor este o activitate dependenta, astfel cum prevad dispozitiile art. 7 alin. 1 punct 2.1 lit. a,b,c din Codul Fiscal, ce presupunea încheierea de contracte individuale de muncă.
In acest sens este si adresa nr. P1045/6257/18.06.2013 emisă de M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – Inspecția M. (filele 291 – 292)..
Reclamanta nu poate susține că nu se aplica in cauza dispozițiile generale privind limitarea convențiilor civile (Codul M., Codul Civil si Codul Fiscal) deoarece potrivit art.1 alin. 4 din contractul de finanțare și art. 4.3.1 din Ghidul Solicitantului, aceasta avea obligația de a respecta prevederile cuprinse în legislația națională aplicabilă instituțiilor publice și legislația comunitară. Prin urmare, cheltuielile cu salarizarea personalului implicat în implementarea proiectului pe baza unor convenții civile și nu pe baza unor contracte individuale de muncă, reprezintă cheltuieli neeligibile, cum, in mod corect a retinut parata.
Reclamanta invoca nelegalitatea si netemeinicia declararii ca neeligibile a cheltuielilor cu resursele umane efectuate de C. de Comert, Industrie si Agricultura Teleorman (intervenienta accesorie in prezenta cauza), retinute in scrisorile contestate, referitoare la salariile si contribuțiile la buget pentru dl. N. M. si Dna. T. Simica.
Reclamanta precizeaza ca in cazul primei persoane, N. M., interdicția prevăzuta in art. 18 alin. (2) din Legea nr. 335/2007 privește salarizarea președintelui pentru activitățile desfășurate in aceasta calitate si nu pentru îndeplinirea unor alte funcții sau exercitarea unor alte atribuții in cadrul camerei.
Apararea reclamantei nu poate fi retinuta.
Potrivit dispozitiilor art. 18 din Legea 335/2007, " Președintele, vicepreședinții și membrii colegiului de conducere nu pot fi salariați ai camerei județene. Ei pot primi indemnizație pentru participarea la activitatea colegiului de conducere. Nivelul indemnizației va fi stabilit prin hotărâre a adunării generale a membrilor camerei județene."
Reiese, ca funcția de Președinte al Camerei de Comerț și Industrie este incompatibila cu cea de salariat al Camerei de Comerț și Industrie județene întrucât dispozițiile legale nu disting că ar fi vorba doar de exercitarea atribuțiilor președintelui camerei.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese ca numitul N. M., în calitate de Președinte al Camerei de Comerț și Industrie Teleorman și-a desfășurat activitate, în calitate de coordonator proiect, în baza contractului individual de munca nr. 654/02.09.2009, încheiat cu C. de Comerț și Industrie Teleorman.
Prin urmare, contractul individual de muncă al numitului N. M., Președintele Camerei de Comerț și Industrie Teleorman, cu C. de Comerț și Industrie Teleorman a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea 335/2007.
In ceea ce privește constatările pârâtei referitoare la salariile si contribuțiile la buget pentru numita. T. Simica, reclamanta precizează ca aceasta cumula cele doua funcții in cadrul proiectului in baza contractului individual de munca incheiat cu CCI Teleorman si actelor adiționale la acesta.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că numita T. Simica a îndeplinit în cadrul proiectului două funcții, respectiv responsabil financiar și secretar, însă, a prezentat pentru verificare de către pârâtă, un sigur contract individual de muncă pentru funcția de responsabil financiar, astfel că cheltuielile cu salariile aferente funcției de secretar, au fost declarate neeligibile datorită lipsei de documente justificative aferente acestei cheltuieli.
Ulterior, reclamanta a prezentat contractul nr. 666/02.09.2009, încheiat pe perioadă determinată și actele adiționale la acest contract nr. 1061/02.12.2010 și 1178/30.12.2010.
Instanța constată că apărărările reclamantei referitoare la aceste cheltuieli sun neîntemeiate deoarece contractul de muncă al numitei T. Simica, nr. 666/02.09.2009, a fost incheiat pe perioada determinată 01.09.2009 – 31.08.2010, fiind modificat în ceea ce privește durata, respectiv durată nedeterminată, ulterior încetări acestuia, respectiv prin actul adițional 784/01.09.2010.
Apărarea reclamantei în sensul ca modificarea contractului a respectat dispozițiile ar. 41 alin.3 din C.M. nu poate fi retinută.
În realitate, contractul de muncă ce a fost încheiat pe perioadă determinată a fost prelungit pe o perioadă nedeterminată, însă prelungirea avut loc cu nerespectarea dispozițiilor art. 80 alin. 3 din C.M., deoarece prelungirea trebuia efectuată, cel mai târziu, în ultima zi lucrătoare a salariatului, ori în speță, prelungirea a avut loc după încetarea contractului (contractul a încetat la 31.08.2010 iar prelungirea a avut loc la data de 01.09.2010), neavând relevanță daca a fost emisă sau nu decizie de încetare a contractului de muncă, acesta încetând prin ajungere la termen.
Prin urmare, în mod corect pârâta a apreciat că cheltuielile cu salariile aferente funcției de secretar, sunt neeligibile datorită lipsei de documente justificative aferente acestor cheltuieli.
Reclamanta invoca nelegalitatea si netemeinicia declararii ca neeligibile a cheltuielilor cu asigurarea cursurilor din localitatea TANCABESTI reținute la punctul „D" din actul contestat.
Reclamanta susține că, potrivit documentației de atribuire a serviciilor de asigurare a sălilor de curs si catering si din contractul de prestări servicii nr. 414 din 21.10.2011 prețul era unui global, pentru toate serviciile prestate . nu era calculat in funcție de numărul de participanți.
Precizează ca numărul estimat (era evident ca nu se putea cunoaște numărul exact de participanți care se vor prezenta efectiv la cursuri la data încheierii contractului) de participanți, inclus in contractul de prestări servicii, avea doar rolul de a estima . dimensiunea necesara a sălilor si cantitatea aproximativa a cateringului si nu de a stabili prețul in funcție de un preț individual.
Critica reclamantei nu poate fi retinută, având în vedere că, organizarea cursurilor in perioada 07.00._12, in satul Tancabesti, Județul Ilfov, a fost asigurată de către . conform contractului nr. 414/21.10.2011 iar din anexa la contract privind specificațiile tehnice si financiare rezulta un tarif pe zi participant la curs de 29,75 lei (130.155 lei conform contract, 4375 participări la curs).
Cum, în . a facturat tarife de 33,57 lei mai mari decât cele stabilite în contract, în mod corect pârâta a considerat neeligibilă diferența
dintre tariful/persoană, prevăzut în contractul de prestări servicii catering și săli de curs, încheiat între
reclamantă și ., și tariful folosit la facturare de către prestator deoarece aceste
cheltuieli nu întrunesc cumulativ condițiile generale de eligibilitate.
Reclamanta invoca nelegalitatea si netemeinicia declararii ca neeligibile a cheltuielilor cu resursele umane efectuate de reclamantă și reținute ca neeligibile la punctul „E" din actul contestat.
Criticile reclamantei referitoare la aceste cheltuieli vor fi respinse ca neîntemeiate pentru considerentele expuse față de criticile reclamantei la cheltuielilor cu resursele umane efectuate, reținute la punctul A din scrisorile contestate.
Reclamanta invoca nelegalitatea si netemeinicia declararii ca neeligibile a cheltuielilor efectuate cu subvențiile pentru participanți reținute la punctul „H" din actul contestat arătând că, potrivit Instrucțiunii nr. 46 emisa de AMPOSDRU si înregistrata sub nr. 3972/AZ/21.04.2011 justificarea apartenenței persoanelor din cadrul grupurilor ținta la categoriile declarate in cererea de finanțare se face exclusiv pe baza completării, de către persoana in cauza, a unui formular de înregistrare, anexa la instrucțiune. Aceasta instrucțiune, obligatorie pentru toti beneficiarii proiectelor din POSDRU, abroga si înlocuia Instrucțiunea nr. 35 a AMPOSDRU, inregistrata sub nr. E7819/AZ/01.10.2010, conform căreia beneficiarii trebuiau sa dețină documente justificative pentru încadrarea persoanelor in grupul ținta.
Apararea reclamantei este neîntemeiată întrucât la stabilirea acestor cheltuieli ca neeligibile au fost avute în vedere chiar formularele de înregistrare a grupului țintă depuse de către reclamantă, anexă la cererea de rambursare formulare din care rezultă că un număr de 16 persoane nu fac parte din categoria de grup țintă asumată de reclamantă în cererea de finanțare (120 persoane în căutarea unui loc de muncă; 120 persoane ocupate în agricultura de subzistență; 120 șomeri) ci sunt elevi, salariați, lucrători pe cont propriu, studenți, întreprinzător privat și pensionat medical.
Față de aceste considerente, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
Respingând acțiunea, pe cale de consecință, va respinge și cererea de intervenție accesorie formulată de C. DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ TELEORMAN în interesul reclamantei.
Respingând acțiunea formulată de reclamantă, cererea de chemare în garanție formulată de pârât va fi respinsă ca lipsită de obiect, întrucât pârâtul nu a căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUN. BUCUREȘTI (CCIB), cu sediul în București, sector 3, .. 2, în contradictoriu cu pârâții O. I. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA, cu sediul în C., .. 14, județul D. și A. DE M. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, cu sediul în București, sector 2, str. .. 34-36 și cererea de intervenție accesorie formulată de C. DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ TELEORMAN, cu sediul în Municipiul A., .. 54, .. 6, județul Teleorman
Respinge cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE - DIRECȚIA GENERALĂ A. DE M. PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, cu sediul în București, sector 2, str. .. 34-36.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 18 Decembrie 2013.
Președinte, E. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
E. S. /17.01.2014
A.C. 09 Ianuarie 2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 3310/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 4213/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
