Anulare act administrativ. Sentința nr. 8603/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8603/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 13992/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 8603/2013
Ședința publică de la 22 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. în contradictoriu cu pârâta S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI CFR CĂLĂTORI SA, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru reclamantă consilier juridic N. D. și pentru pârâtă consilier juridic O. N.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic N. D. pentru reclamantă depune la dosar împuternicire pentru semnarea cererii de chemare în judecată și semnează în fața instanței cererea.
În temeiul art. 131 alin. 1 NCPC, instanța pune în discuție competența de soluționare a cauzei.
Consilier juridic N. D. pentru reclamantă apreciază că Judecătoria C. este competentă cu soluționarea cauzei de față.
Consilier juridic O. N. pentru pârâtă lasă la aprecierea instanței.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic N. D. pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Consilier O. N. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Judecătoriei C. la data de 15.05.2013 reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. a chemat în judecata pe parata S. NAȚIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CFR CALATORI SA solicitând instanței constatarea nulității parțiale a convenției înregistrata sub nr. 1/475/23.01.2013 încheiate intre cele doua părți, respectiv a clauzelor prevăzute la art. 3, art. 4 pct. 3, art. 7 pct. 9, 10, 14, 17.
În motivarea cererii s-a precizat faptul ca aceste articole contravin prevederilor HG nr. 680/2007 privind aprobarea normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport. A mai învederat faptul ca persoanele cu handicap beneficiază de gratuitate la transportul interurban la alegere cu orice tip de tren in limita costului unei legitimatii de călătorie.
A mai precizat faptul ca DGASPC D. a solicitat SNTFC-CFR CALATORI SA modificarea art. 3 alin. 1 din convenție in sensul respectării art. 9 alin. 1 din HG. 680/2007.
De asemenea a mai precizat reclamanta faptul ca a constatat ca și art. 4 pct. 14, art. 7 pct 9 și 10 din convenția încheiata între DGASPC D. și SNTFC –CFR CALATORI SA nu sunt conforme cu prevederile legale in vigoare, aceste prevederi contravin art. 11 anexa 2 din HG nr. 680/2007.
Pentru motivele mai sus menționate solicita instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulata și obligarea paratei la modificarea clauzelor contractuale prevăzute la art. 3, art. 4 pct. 3, art. 7 pct. 9, art. 10, art. 14, art. 17 din convenția încheiata și înregistrata sub nr. 844/09.01.2013.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile legii nr. 448/2006 astfel cum a fost modificata și completata, art. 1246 și art. 1528 cod civil.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri in copie: convenția nr. 844/09.01.2013, anexa 1, anexa 2, anexa 3, anexa 4, anexa 5, anexa 6, adresa nr. 844/09.01.2013, adresa nr. 39/2013, adresa nr. 20/2013, adresa nr._/2012, adresa nr. 1142/2011
La data de 28.06.2013 parata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
În motivarea întâmpinării a menționat faptul ca aceasta convenție nr. 844/09.01.2013 reprezintă legea parților din prezenta cauza iar articolele pe care reclamanta solicita sa se modifice sunt in conformitate cu prevederile legale in materie.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 187 alin. 1 lit. a, art. 205-206 și art. 432 cpc.
Prin sentința nr._ din 02.10.2013, Judecătoria C. a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA ȘI PROTECTIA COPILULUI D. și pe parata S. N. DE TRASNPORT FERIOVIAR DE CALATORI CFR CALATORI SA, către Tribunalul D. –Secția de contencios administrativ si fiscal.
Pentru a se pronunța astfel instanța a constatat că raportul juridic dedus judecății se încadrează în noțiunea de act administrativ, convenția nr. 844/09.01.2013 fiind încheiata între o autoritate contractantă, pe de o parte, și un operator economic, pe de altă parte, având ca obiect prestarea unui serviciu de interes public.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată, constând în modificarea clauzelor contractului nr. 844/09.01.2013 se constata ca sunt incidente disp art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme prin act administrativ se înțelege și „contractul încheiat de autoritățile publice care are ca obiect prestarea serviciilor publice” (art.2 alin.1 lit.c din același act normativ), iar prin contencios administrativ se înțelege „activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ în sensul prezentei legi” ( art. 2 alin. 1 lit. f).
Pe de altă parte potrivit art. 2 lit. m) din aceeași lege se înțelege prin serviciu public - activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică, în scopul satisfacerii unui interes legitim public;
Ori activitatea desfășurată de creditoare este un serviciu public, respectiv servicii de asistență de specialitate, în scopul satisfacerii unui interes legitim public.
În concluzie, instanța constată că legea stabilește o competență specială de soluționare în fond a litigiilor de natura celui dedus judecății.
Prin urmare, în virtutea regulii specialia generalibus derogant, părțile nu ar putea alege între normele generale, de drept comun și cele speciale, fiind obligate să se supună acestora din urmă.
Mai mult decât atât având vedere obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv constatare nulitate absolută parțială a convenției nr. 844/2013, instanța a apreciat ca din punct de vedere material este competent Tribunalul potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 1 din noul cod de procedura civila.
Primind dosarul spre competentă soluționare, acesta a fost înregistrat sub nr._, s-a fixat termen și s-a dispus citarea părților.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată, reclamanta a solicitat instanței anularea art. 3, art. 4 pct. 3, art. 7 pct. 9, 10, 14, 17 din contractul intitulat Convenție, încheiat între reclamantă și pârâtă, înregistrat sub nr. 1/475/23.01.2013 întrucât contravin prevederilor HG nr. 680/2007 privind aprobarea Normelor Metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, modificată și completată.
Reclamanta a invocat, în motivarea acțiunii încălcarea disp. art. 7, 9, 10, 11 din HG nr. 680/2007, solicitând constatarea nulității parțiale a articolelor invocate din convenție, întemeindu-și acțiunea pe disp. art. 1246 din Codul civil care prevăd că "(1)Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. (2)Nulitatea poate fi absolută sau relativă."
Or, față de disp. art. 4 alin. 1 din HG nr. 680/2007 care prevăd că " Operatorii de transport interurban vor încheia convenții privind transportul de călători cu fiecare direcție generală de asistență socială și protecția copilului județeană sau locală a sectoarelor municipiului București, denumite în continuare DGASPC, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri..", este evident că sancțiunea aplicabilă este nulitatea relativă, nu absolută, fiind aplicabil regimul nulității relative, reclamanta fiind obligată să dovedească existența unei vătămări ce i-a fost cauzată prin încheierea contractului în acest mod, vătămare pe care reclamanta nu numai că nu a dovedit-o, nici măcar nu a invocat-o.
Astfel, în ceea ce privește cererea reclamantei de anulare a art. 3 alin. 1 din convenție care prevăd că biletul de călătorie se va completa de către DGASPC întrucât încalcă art. 9 alin. 1 din HG nr. 680/2007 care prevede că "Biletul de călătorie gratuită pentru persoanele cu handicap și asistenții personali sau însoțitorii acestora, precum și cupoanele statistice se completează de către utilizator, cu cerneală sau pix cu pastă, cu numele și prenumele persoanei beneficiare, stația de plecare și stația de destinație și se prezintă pentru viză la casele de bilete ale stațiilor sau agențiilor de voiaj de cale ferată, fluvial sau auto înainte de începerea călătoriei. Casierul stației sau agenției de voiaj de cale ferată, fluvial sau auto va reține cuponul statistic și va elibera biletul de călătorie gratuită.", instanța apreciază că prevederea atacată a fost inserată în convenție în sprijinul persoanelor cu handicap și nu aduce nici o vătămare reclamantei prin simplul fapt că funcționarii reclamantei vor completa biletele de călătorie cu numele și datele persoanelor cu handicap.
Cu privire la susținerea reclamantei că art. 4 pct. 3 din convenție încalcă disp. art. 11 din anexa 2 la HG nr. 680/2007, instanța reține că, prin art. I pct. 9 din HG nr. 884/2009 publicată în M. Of. nr. 556 din 10.08.2009, a fost abrogată anexa nr. 2 la HG nr. 680/2007.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de anulare a art. 7 pct. 9 din convenție, întrucât încalcă disp. art. 10 din HG nr. 680/2007, instanța reține că art. 10 din normele metodologice prevede că "(1)Decontarea biletelor de călătorie gratuită pentru transportul interurban se va efectua lunar de DGASPC care au eliberat biletele, pe baza decontului și a centralizatorului însoțit de cupoanele statistice, la tarifele sau în cuantumul stabilit prin convenția încheiată cu societățile comerciale de transport interurban.(2)Operatorii de transport interurban răspund de realitatea și exactitatea datelor prezentate, în condițiile prevăzute de lege.", iar articolul din convenție atacat de reclamantă nu face decât să stabilească amănunțit procedura privind decontarea biletelor, nefiind încălcate în nici un fel disp. art. 10 din HG nr. 680/2007, susținerea reclamantei că ar fi obligată să accepte la decont bilete neverificate corespunzător de către operatorul de transport fiind neîntemeiată.
Reclamanta a solicitat anularea art. 7 pct. 10 și pct. 17 din contract pe motiv că încalcă disp. art. 7 alin. 4 din HG nr. 680/2007 care prevăd că "(4)Operatorul de transport de călători întocmește "Decontul prestațiilor efectuate pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru județul/sectorul.... pe luna.....anul....", decont care, împreună cu centralizatorul însoțit de cupoanele statistice și factura, se înaintează către DGASPC până la data de 25 a lunii în curs pentru luna expirată. (5) În vederea asigurării transferului de la bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap al sumelor aferente decontării prestațiilor efectuate de către operatorii de transport interurban, DGASPC vor depune necesarul de fonduri până la data de 30 a lunii în curs pentru luna expirată. (6) Cheltuielile aferente prestațiilor efectuate cu transportul interurban se decontează din bugetul DGASPC, din transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap"., întrucât dispozițiile legale menționate arată că decontul prestatorului se depune la beneficiar până la data de 25 ale lunii, însă reclamanta nu a invocat nici o vătămare ce i s-ar produce în cazul în care pârâta ar depune decontul până la data de 29, cel târziu ultima zi lucrătoare a lunii în curs pentru luna expirată, așa cum se prevede în contract.
Cu privire la stabilirea penalităților de întârziere prin art. 7 pct. 17 din convenție, instanța reține că, prin HG nr. 680/2007 nu se interzice perceperea penalităților de întârziere, mai mult, prin art. 10 alin. 1 din același act normativ se prevede că decontarea biletelor de călătorie se va efectua la tarifele sau în cuantumul stabilit prin convenția încheiată cu societățile comerciale de transport interurban.
De asemenea, reclamanta a solicitat anularea art. 7 pct. 14 din convenție pe motiv că încalcă disp. art. 10 alin. 2 din HG nr. 680/2007 care prevăd că "(2)Operatorii de transport interurban răspund de realitatea și exactitatea datelor prezentate, în condițiile prevăzute de lege", însă prevederea din convenție atacată de către reclamantă reglementează situația decesului posesorului biletului de călătorie anterior efectuării călătoriei, or art. 10 alin. 2 din Norme obligă transportatorul la verificarea biletelor de călătorie și a actului de identitate la momentul prezentării biletului de transport cu ocazia efectuării călătoriei.
În consecință, instanța apreciază că susținerile reclamantei în vederea anulării parțiale a convenției sunt neîntemeiate, reclamanta neinvocând, de asemenea, nici un motiv plauzibil pentru care a acceptat încheierea convenției în acest mod.
Pentru considerentele arătate, instanța va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., cu sediul în mun. C., .. 22, jud. D. în contradictoriu cu pârâta S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIARI DE CĂLĂTORI CFR CĂLĂTORI CFR C. SA, cu sediul în București, .. 38, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică, azi 22.11.2013.
Președinte, A. M. M. | ||
Grefier, A. F. |
Red. 4 ex/17.12.2013
AMM/AF
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 6825/2013. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 1222/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
