Anulare act administrativ. Sentința nr. 771/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 771/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-01-2013 în dosarul nr. 16774/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 771/2013
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. P.
Grefier M. M.-S.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta G. R. R., în contradictoriu cu pârâții C. L. al M. C., M. C. prin Primar, P. M. C. și C. Județean D., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat Soreață M. și avocat S. I. pentru reclamantă, consilier juridic D. M. pentru pârâții C. L. al M. C., M. C. prin primar și P. M. C. și consilier juridic G. Anișoara pentru pârâtul C. Județean D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează după care:
Avocat Soreață M., pentru reclamantă, depune la dosar un înscris intitulat "note de ședință" și două procuri autentice, date de reclamantă către numitul Ț. R. O..
Av. S. I. pentru reclamantă arată că, cererea de chemare în judecată a fost redactată de Cabinetul avocațial pe care îl reprezintă și semnată de mandatarul Ț. R. O., în calitate de reprezentant al reclamantei, așa cum rezultă din procurile depuse la acest termen.
Instanța, pune în discuția părților excepția necompetentei materiale a Tribunalului D., in privința pct. e) din cererea de chemare in judecata, invocată de pârâta C. Județean D..
Consilier juridic G. Anișoara, pentru pârâtul C. Județean D., solicită admiterea acesteia, competentă de drept fiind Judecătoria C., așa cum a arătat în întâmpinarea depusă.
Consilier juridic D. M., pentru pârâții C. L. al M. C., M. C. prin primar și P. M. C., solicită admiterea acesteia, punctul e) al cererii de chemare în judecată este o cerere principală de natură civilă.
Avocat Soreață M., pentru reclamantă, solicită respingerea excepției, competent în soluționarea cererii cu privire la acest punct fiind Tribunalul D., competență atrasă de calitatea pârâtei C. Județean D..
Avocat S. I., pentru reclamantă, solicită respingerea excepției, punctul e) are caracter accesoriu, acest capăt de cerere fiind unul accesoriu și nu unul principal, cererea de chemare în judecată fiind formulată în acest mod datorită legăturii dintre cereri.
Instanța admite excepția pusă în discuție, dispune disjungerea capătului de cerere de la pct e) și formarea unui nou dosar având ca obiect celelalte capete de cerere.
Totodată pune în discuția părților excepția necompetenței funcționale a secției de C.-administrativ și fiscal a Tribunalului D. față de cererile de la pct c), d), f) din cererea de chemare în judecată și transmiterea acestora la secția civilă, precum și evaluarea obiectului cererii în vederea stabilirii taxei de timbru.
Av. Soreață M. arată că punctul de vedere al reclamantei privitor la taxa de timbru este cuprins în notele de ședință depuse la acest termen.
Av. S. I., pentru reclamantă, arată că problema timbrajului este necesar a fi discutată după soluționarea problemei competeneței secției de contencios-administrativ și fiscal, competența având prioritate.
Consilier juridic D. M., pentru pârâții C. L. al M. C., M. C. prin primar și P. M. C., solicită acordarea unui termen pentru a lua act de notele de ședință depuse la dosar și a observa procurile depuse la acest termen.
Instanța, încuviințează cererea de acordare a unui termen în vederea studierii notelor de ședință și a procurilor depuse la acest termen și prorogă discutarea celorlalte excepții invocate de pârâte în întâmpinările depuse la termenul de judecată anterior.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 03 octombrie 2012 reclamanta G. R. R. a chemat în judecată pe pârâții pârâții C. L. al M. C., M. C. prin Primar, P. M. C. și C. Județean D. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună
a) - anularea HCL C. nr. 108/2011.
b) - obligarea pârâților ca în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în prezenta cauză, să întocmească și să aprobe raportul de evaluare pentru imobilul situat în mun. C., .. 10, compus în suprafață de_ mp din acte și_ din măsurători;
c) - obligarea Primarului, în calitate de împuternicit al Consiliului local la negocierea prețului de achiziție și semnarea actului final de vânzare-cumpărare, precum și la îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară;
d) - obligarea pârâților la plata de daune cominatorii în cuantum de 500 lei/ zi de întârziere, penalități ce urmează a fi calculate după expirarea termenului pentru îndeplinirea obligațiilor mai sus menționate.
e) - obligarea pârâților ca până la finalizarea procedurii de achiziționare a terenului de către autoritatea locală, să stopeze lucrările de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D. privind stația de sortare Mofleni - C., precum și obligarea pârâților la realizarea lucrărilor de amenajare a acestui obiectiv, pentru înlăturarea și stoparea efectelor negative produse pe terenul proprietatea reclamantei .
f) - obligarea pârâților la plata sumei de 3,5 milioane de euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul încercat de reclamantă ca urmare a neîndeplinirii într-un termen rezonabil a obligațiilor asumate de către pârâți prin HCL nr. 15/2010, precum și a amplasării și edificării defectuoase a gropii de gunoi pe terenul vecin cu proprietatea reclamantei.
g) - obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, arată reclamanta că este proprietara imobilului constând în suprafață de_ mp din acte și_ din măsurători, imobil situat în mun. C., .. 10, jud. D., imobil înscris în CF nr._ a localității C.. Dreptul de proprietate a fost dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 602 din 17.06.2009.
Pe acest teren a funcționat încă din anul 1982 Baza Sportivă L. Jiului. Cu privire la acest obiectiv prin HCL nr. 132/2008, autoritatea locală a dispus aprobarea Planului Urbanistic Zonal referitor la construire, modernizare și reamenajare a obiectivului "Baza sportivă L. Jiului", precum și construirea unor hoteluri, piscină, restaurant, galerie comercială și terenuri de sport, în .. 10, jud. D. începând cu anul 2004, Primăria C. a decis amplasarea pe terenul vecin cu terenul reclamantei a unei gropi de gunoi, care încă de la momentul amplasării a produs efecte negative asupra mediului înconjurător, afectând inclusiv terenul reclamantei (pânza freatică infestată, aer extrem de poluat, solul infiltrat cu noxe ). Urmare a acestei stări de fapt, și față de intenția reclamantei de a înstrăina către mun. C. imobilul mai sus indicat, intenție comunicată expres prin adresa nr. 2023/6.01.2010, a fost întocmit un raport înregistrat sub nr. 5410/12.01.2010, prin care s-a evidențiat utilitatea și oportunitatea achiziționării acestui imobil de către mun. C., raport care a stat la baza adoptării HCL nr. 15/28.01.2010. Prin acest din urmă act, s-a dispus aprobarea cumpărării imobilului proprietatea reclamantei, precum și modalitatea de stabilire a prețului, demersuri având ca finalitate încheierea în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare, între unitatea administrativ teritorială prin Primar, împuternicit în mod expres în acest sens, și reclamantă.
Susține reclamanta că de la această dată și până în prezent pârâții nu și-au îndeplinit obligația mai sus menționată, deși ar fi solicitat în mod expres acest lucru prin nenumărate adrese, înregistrate la Primăria C. sub nr._/4.11.2010, A19/4.02.2011, răspunsurile au fost evazive, invocându-se fíe faptul că nu au fost prevăzute sumele de bani necesare derulării proiectului în bugetul local, fie că nu s-a întocmit raportul de evaluare, aspecte care, față de conținutul și măsurile dispuse prin HCL 15/ 2010, nu au niciun fel de relevanță, întrucât prin această hotărâre cumpărarea de către pârâți a imobilui a fost aprobată, pârâții asumându-și doar obligații de a face, constând în determinarea și negocierea prețului, și semnarea actului care consfințea învoiala părților, măsuri care impuneau implicit îndeplinirea formalităților necesare privind suportarea cheltuielilor necesare îndeplinirii acestui proiect. Prin urmare, față de aprobarea expresă a cumpărării imobilului proprietatea reclamantei, punerea în aplicare efectivă a HCL nr. 15/2010 nu putea fi condiționată de aprobarea alocării fondurilor necesare.
In acest context, C. L. al mun. C., a emis HCL nr. 108/2011, prin care a dispus nemotivat revocarea HCL nr. 15/2010. Actul administrativ mai sus menționat nu i-a fost comunicat, deși prin adresa înaintată apărătorilor săi la data de 7.02.2011, s-a precizat faptul că va fi adusă la cunoștința reclamantei dacă se va aproba ca în buget să fie inclusă și această achiziție. Față de conținutul HCL nr. 108/2011 înțeleg că s-a luat măsura revocării hotărârii prin care s-a decis cumpărarea, măsură, care însă nu i-ar fi fost comunicată oficial, deși HCL nr. 108/2011, are efectul unei denunțări unilaterale a convenției intervenită între părți.
Apreciază reclamanta că H.C.L. nr. 108/2011 ca fiind lovită de nulitate pentru argumentele pe care le prezintă în continuare
Potrivit jurisprudenței în materie, revocarea (retractarea) actelor administrative de autoritate apare în acele cazuri în care organul care le-a adoptat sau emis constată că actul respectiv nu este legal (a fost emis cu nerespectarea prevederilor legii și a actelor administrative de autoritate cu forță juridică superioară) sau nu mai este oportun, pentru că s-au schimbat condițiile economico-sociale care au fost avute în vedere la adoptarea sau emiterea acestuia.
Instanța de contencios administrativ este investită cu cenzurarea legalității revocării unui act administrativ de autoritate individual, revocare dispusă de emitentul său, fără nicio motivare. Cunoașterea considerentelor care au generat revocarea este extrem de importantă întrucât, cercetarea judecătorească privește aspecte diferite în funcție de ipoteza prin care este justificată revocarea. Actele administrative de autoritate individuale legale pot fi revocate pentru motive de oportunitate sau de utilitate cu luarea în considerare a drepturilor câștigate, respectiv, în cauza de față, dreptul reclamantei a obține prețul și finalizarea procedurii de înstrăinare a imobilului proprietatea sa. În cazul unui act administrativ de autoritate individual ilegal trebuie făcută diferențierea între ipoteza actului ilegal din culpa emitentului C. local sau din culpa pârâtului ce a contribuit la emiterea unui asemenea act administrativ.
Observând conținutul hotărârii contestate precum și a raportului întocmit și la care se face trimitere în conținutul hotărârii, consideră reclamanta că se poate constata cu ușurință faptul că nu se poate aprecia în care dintre cele două ipoteze legale în care se poate dispune revocarea, ipoteza ilegalității sau a lipsei de oportunitate, se încadrează hotărârea contestată.
Prin urmare nu rezultă cu claritate dacă emitentul actului administrativ și-a revocat actul considerându-l ilegal, sau, dacă considerându-l legal 1-a revocat pentru motive de oportunitate sau de utilitate. Față de conținutul hotărârii contestate, precum și a raportului ce a stat la baza emiterii ei instanța este pusă în imposibilitatea obiectivă a aprecia asupra legalității actului administrativ emis în astfel de condiții.
Nu trebuie omis nici faptul că, prin efectul comunicării HCL nr. 15/2010, a intrat în circuitul civil, producându-și efecte, astfel că aceasta nu mai poate fi retractată de organul emitent fără o justă motivare și fără a se raporta la drepturile câștigate ale beneficiarului actului supus retractării.
Față de aceste argumente apreciază reclamanta că, primul capăt de cerere este întemeiat, sens în care solicită admiterea acestuia și anularea HCL C. nr. 108/2011.
Pe de altă parte, prin HCL nr. 108/2011 prin care s-a refuzat achiziționarea terenului anterior menționat, se menține situația care creează reclamantei un prejudiciu extrem de mare. Hotărârea pentru achiziționarea terenului în discuție de către mun. C., a fost justificată în primul rând de faptul că din anul 2004, Primăria C., a decis amplasarea în apropierea terenului reclamantei a gropii de gunoi administrată în prezent de .>
Consideră reclamanta că prin această măsură, întreaga zonă este compromisă, urmare a deteriorării subsolului, solului și calității aerului din întreaga zonă. Astfel, după ce prin HCL nr. 132/2008, s-a dispus aprobarea Planului Urbanistic Zonal prin care s-a propus construirea, modernizarea și reamanajarea a obiectivului "Baza sportivă L. Jiului", precum și construirea unor hoteluri, piscină, restaurant, galerie comercială și terenuri de sport, în .. 10, jud. D., realizarea efectivă a acestui obiectiv a fost împiedicată de efectele negative pe care amplasarea gropii de gunoi în acea zonă le-a produs și le produce asupra mediului înconjurător. Reclamanta a încercat încheierea unor parteneriate cu alte firme, și chiar înstrăinarea terenului, inițiative care nu s-au finalizat urmare a deficiențelor calității aerului, precum și a solului și apei, care sunt infestate de groapa de gunoi situată în apropiere. Mai mult, în anul 2012 s-a decis extinderea gropii de gunoi și transformarea acesteia în stație de sortare și compostare deșeuri Mofleni -C., ceea ce agravează efectele negative (miros, fum, noxe emanate în întreaga zonă inclusiv pe terenul reclamantei).
Față de aceste considerente, consideră reclamanta că este cert că ipoteza inoportunității nu poate fi primită, întrucât, amplasarea și extinderea gropii de gunoi confirmă oportunitatea măsurii de achiziționare a terenului reclamantei, efectele negative primare ale acestui obiectiv fiind suportate de către aceasta, iar, ipoteza ilegalității de asemenea nu poate fi primită întrucât adoptarea HCL nr. 15/2010 s-a făcut cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie. In acest context HCL nr. 108, de revocare nemotivată a HCL nr. 15/2010, este lovită de nulitate.
2. Cu privire la cel de al doilea și al treilea capăt de cerere, solicită să fie admise ca fiind întemeiate. In acest sens este evident faptul că de la data emiterii HCL nr. 15/2010 și până în prezent a trecut un interval de timp suficient pentru ca autoritățile administrative să își îndeplinească obligațiile asumate în mod expres prin hotărârea mai sus menționată. In acest sens nu există niciun dubiu că HCL nr. 15/2010 a consfințit acordul de voință intervenit între autoritățile administrative și reclamantă în sensul cumpărării imobilului proprietatea acesteia din urmă. Astfel, pârâții au recunoscut titlul ele proprietate al reclamantei, iar obligațiile asumate prin HCL nr. 15/2010 sunt obligații de rezultat și nu obligații de diligentă a căror îndeplinire să poată fi condiționată de alți factori.
De asemenea, este evident faptul că în condițiile extinderii gropii de gunoi situată pe terenul învecinat, care potrivit memoriului de prezentare urmează a afecta întreaga suprafață de 49 ha situată în imediata vecinătate a terenului reclamantei, este cert faptul că autoritatea administrativă are în mod imperativ nevoie de suprafața de teren cu privire la care și-a dat acordul în sensul achiziționării, întrucât acest obiectiv nu poate fi îndeplinit corespunzător.
Susține reclamanta că în mod abuziv și nejustificat, urmărind probabil diminuarea considerabilă a valorii bunului cu privire la care urmează a fi perfectate actele de vânzare cumpărare, pârâții tergiversează îndeplinirea acestor obligații, ignorând drepturile câștigate de reclamantă prin HCL nr. 15/2010 și cauzându-i acesteia un prejudiciu major. In acest sens, indică reclamanta că s-a adresat pârâților nenumărate notificări și somații, prin care a solicitat demararea procedurilor necesare pentru finalizarea și semnarea actului de vânzare cumpărare, însă, în mod constant, autoritatea locală a invocat diverse pretexte ce ar fi determinat o amânare a executării proiectului. Face precizarea că în acest interval de timp pârâții au achiziționat alte terenuri proprietate privată, urmând aceeași procedură ca și cea prevăzută în HCL nr. 15/2010.
Indică reclamanta că practic, prin cererile astfel formulate solicită obligarea pârâților la îndeplinirea obligațiilor asumate prin HCL nr. 15/2010.
3. în lipsa executării voluntare a obligațiilor asumate de către pârâți, singura modalitate de obține îndeplinirea obligațiilor este prin constrângere, și pentru a da eficiență reală hotărârii de obligare la executarea obligațiilor se impune și aplicarea de daune cominatorii în cuantum de 500 lei/zi de întârziere, în cazul neîndeplinirii obligațiilor în termenul care va fi fixat de către instanță.
O hotărâre simplă de obligare la executarea HCL nr. 15/2010, fără un alt mijloc de constrângere pecuniară, ar fi lipsită de eficiență și ar crea reclamantei o situație similară cu cea actuală, considerent pentru care apreciem că și petitului privind obligarea la plata de daune cominatorii pe zi de întârziere este pe deplin întemeiat.
Față de considerentele mai sus menționate, și față de refuzul manifest al pârâților de a îndeplini obligațiile asumate, solicită reclamanta admiterea capătului patru al cererii așa cum a fost formulat.
4. Cu privire la capetele de cerere privind stoparea lucrărilor de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D. privind stația de sortare Mofleni — C., precum și obligarea pârâților la realizarea lucrărilor de amenajare a acestui obiectiv, pentru înlăturarea și stoparea efectelor negative produse pe terenul proprietatea reclamantei, urmează ca în baza probatoriului ce va fi administrat instanța să constate aceste capete de cerere ca fiind întemeiate. Așa cum am menționat anterior, terenul proprietatea reclamantei se află în imediata vecinătate a terenului pe care C. Județean D., în parteneriat cu C. L. al mun. C., au decis amplasarea stației de sortare și a stației de compostare Mofleni - C.. La elaborarea acestui proiect nu s-a avut în vedere impactul pe care acest obiectiv l-ar avea asupra mediului și asupra proprietăților învecinate, astfel încât, ulterior, s-a constatat faptul că terenul proprietatea mea este grav afectat, devenind impropriu utilizării conform destinației, fiind teren intravilan, situat în perimetru construibil, însă, prin efectele nocive ale amplasării gropii de gunoi, fiind transformat într-un teren lipsit de orice posibilitate de exploatare. Concret, urmare a amplasării acestui obiectiv, pe terenul reclamantei, care are categoria de folosință intravilan, nu se mai poate construi, întrucât mirosul și alte noxe emanate de stația de compostare a deșeurilor fac imposibilă amenajarea unei baze de agrement, a unor construcții cu destinație hotelieră conform HCL nr. 132/28.02.2008. De asemenea pânza freatică a fost infestată, ca și solul, astfel încât este exclusă posibilitatea de a mai construi vreun obiectiv pe acest teren, întrucât, este exclusă posibilitatea de a locui în acea zonă, chiar și cu titlu temporar. La acestea se adaugă și imaginea deplorabilă a construcțiilor din imediata vecinătate.
Subliniază reclamanta că nu a fost informată cu privire la realizarea acestui obiectiv, deși autoritățile implicate aveau obligația cel puțin de a mă informa cu privire la acest aspect precum și cu privire la eventualele consecințe pe care le-aș avea de suportat, asta, cu atât mai mult cu cât C. L. C., prin adresa înaintată apărătorilor săi la data de 7.02.2011, a precizat faptul că îi va fi adusă la cunoștință situația concretizării convenției de vânzare cumpărare a terenului proprietatea sa, așa cum aceasta a fost consfințită prin HCL nr. 15/2010.
De altfel încă de la momentul inițial al amplasării gropii de gunoi, autoritățile implicate nu au cerut acceptul proprietarilor din zona învecinată terenului pe care aceasta urma a fi amplasată, ignorând cu desăvârșire consecințele pe care realizarea unui astfel de obiectiv le-ar produce asupra proprietăților acestora.
Cum în prezent, este în curs de implementare proiectul privind realizarea sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D., stația de sortare Mofleni- C., iar lucrările pentru implementarea acestuia au agravat efectele negative produse asupra proprietăților învecinate, se impune ca realizarea acestor lucrări să fie stopată până la clarificarea raporturilor dintre autoritățile locale și reclamantă, cu privire la terenul proprietatea acesteia.
Concluzionează reclamanta că față de aceste considerente, cererea astfel formulată, este pe deplin întemeiată, aceasta justificând un interes născut și actual în formularea acesteia.
4. Solicită reclamanta prin cererea introductivă și obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 3,5 milioane de euro reprezentând contravaloarea prejudiciului încercat de reclamantă ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor asumate de către pârâți, precum și contravaloarea prejudiciului produs prin amplasarea gropii de gunoi și extinderea acesteia . Concret, suma pretinsă reprezintă pe de o parte contravaloarea lipsei de folosință asupra terenului, întrucât prin amplasarea și extinderea gropii de gunoi, reclamanta nu a mai putut exploata terenul, dar și beneficiul nerealizat, reprezentat de imposibilitatea obiectivă a concretiza proiectele de investiție elaborate pentru acest teren, precum și de imposibilitatea obiectivă a atrage investiții consistente. Astfel, după emiterea HCL nr. 15/2010 și până în prezent, urmare a acordului de principiu și a aprobării cumpărării terenului aflat în proprietatea reclamantei, teren situat în mun. C. .. 10, jud. D., reclamanta a fost pusă în imposibilitatea reală de a mai valorifica acest teren fiind condiționată de înstrăinarea promisă către autoritatea locală. Astfel terenul nu a putut fi închiriat, sau înstrăinat, ci din 2010 și până în prezent reclamanta a rămas blocată cu această suprafață de teren pentru care numai impozitele ce ar trebui achitate se ridică la suma de aproximativ 40 000 lei, fără ca aceasta să poată valorifica în vreun fel terenul în vederea îndeplinirii acestor obligații fiscale.
De altfel Primăria a și emis un titlu executoriu pentru recuperarea sumelor datorate cu titlu de impozit, urmărind probabil vânzarea la licitație pe un preț mult sub nivelul pieței a acestui imobil, pe care îl va achiziționa în cele din urmă.
Imposibilitatea de valorificare a terenului a fost determinată și de faptul că, ulterior emiterii HCL nr. 15/2010, prin care s-a hotărât achiziționarea acestui teren, Primăria C. a decis implementarea pe terenul din vecinătatea terenului reclamantei, a proiectului privind realizarea sistemului de management integrat al deșeurilor, obiectiv care afectează grav posibilitatea de valorificare corespunzătoare a terenului proprietatea reclamantei. Astfel, reclamanta a eșuat în încheierea unor tranzacții privind realizarea unor investiții pe acest teren, tocmai urmare a existenței în zonă a gropii de gunoi ecologice, pierzând astfel beneficii de aproximativ 2 milioane de euro.
Pe de altă parte, de la data emiterii HCL nr. 15/2010 reclamanta a fost ținută să respecte obligațiilor asumate, respectiv perfectarea vânzării cumpărării, iar tergiversarea acestei situații din culpa exclusivă a pârâților a fost de natură a-i crea un prejudiciu cert. După ce Primăria a întârziat cu 6 luni punerea în aplicare a HCL privind achiziționarea terenului proprietatea reclamantei, a emis o nouă hotărâre prin care a revocat măsura dispusă anterior, în timp ce proprietarul terenului a rămas în așteptarea finalizării acordului de voință intervenit între părți.
Practic, deși terenul nu a fost expropriat sau achiziționat de autoritatea locală, prin investițiile pe care aceasta a înțeles să le realizeze în zonă, reclamanta a fost lezată grav în dreptul său de proprietate, întrucât terenul a devenit impropriu scopului pentru care a fost achiziționat, și obiectivelor aprobate prin planul urbanistic zonal. Este cert că întreg planul de investiții privind realizarea bazei de agrement, este imposibil de realizat în condițiile în care pe terenul învecinat se amplasează și se realizează o stație de sortare a deșeurilor, care urmează a fi aduse din întreaga zonă, nu numai din mun. C.. De asemenea, în condițiile în care solul, pânza freatică și aerul respirabil sunt infestate grav de fum, noxe și mirosul caracteristic, realizarea planului de investiții propus, precum și atragerea altor investiții este exclusă.
Față de aceste considerente, arată reclamanta că, cererea privind obligarea la plata de despăgubiri, reprezentând atât lucrum cesanus dar și damnum emergens este pe deplin întemeiată, cuantumul acestora urmând a fi dovedit prin probatoriul ce va fi administrat în cauză.
Arată reclamantă că suma pretinsă cu titlu de despăgubire reprezintă prejudiciul total suferit de către reclamantă, care, fiind cauzat din culpa exclusivă a pârâților se impune a fi acoperit tot de către aceștia.
5. Mai arată reclamanta că face de asemenea precizarea că a înțeles să parcurgă procedura plângerii prealabile, autoritățile administrative fiind sesizate cu solicitările sale. Astfel Primăria mun. C. i-ar fi răspuns prin adresa nr._/17.09.2012, fiindu-mi adus la cunoștință faptul că trebuie să se adreseze instanței de judecată pentru a obține revocarea HCL nr. 108/2011. C. Județean D., i-a înaintat un răspuns prin care a respins solicitările mele cu privire la stoparea lucrărilor de implementare a proiectului pentru realizarea sistemului integrat al deșeurilor în jud. D..
Pentru toate considerentele expuse mai sus solicită reclamanta admiterea cererii așa cum a fost formulată.
In drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 6 și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convențiea Europeană a Drepturilor Omului.
Legal citați pârâții C. L. al M. C., M. C. prin primar și P. M. C., au formulat și depus la dosar întâmpinare comună pentru ședința de judecată din 14.12.2012, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată.
Solicită acești pârâți respingerea acțiunii ca nefiind întemeiată.
În privința stării de fapt arată pârâta că prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 15/2010 s-a aprobat achiziționarea imobilului situat în municipiul C., .. 10, bineinteles cu obligația reclamantei de a face toate demersurile legale de a rectifica contractul de vânzare-cumpărare, hotărâre care a avut în vedere raportul nr.5410/2010 întocmit de Direcția Patrimoniu. Motivarea acestui raport a fost dat de specificul Parcului Tineretului, proprietate publică a municipiului C., rezultat în urma reamenajării și reabilitării Parcului L. Jiului, cu terenuri de sport (fotbal, tenis de picior, baschet, skate), amplasamente pentru desfășurarea activităților instructive-educative (șah, tenis de masă), fântâni arteziene cu jocuri de apă și lumini, locuri de joacă pentru copii, esplanadă care va găzdui spectacole muzical-artistice, locuri de promenadă, bazin olimpic acoperit care va fi realizat cu fonduri europene, piscină acoperită pentru adulți și pentru copii care va fi realizată cu respectarea ultimelor norme pentru asigurarea siguranței în funcționare, previzionăm că elementele mai sus menționate îi vor conferi acestei locații o predominantă notă de dinamism. Astfel in raport se face referire de faptul că în vecinătatea de vest a Parcului Tineretului este situată proprietatea d-nei G. Raymonda-R. care și-a exprimat, prin adresa înregistrată la Primăria municipiului C. cu nr. 2023/06.01.2010, intenția de a vinde municipiului C. această proprietate situată în C., .. 10. Această proprietate a d-nei G. Raymonda- R. este numită „Baza Sportivă L. Jiului" și este compusă din:
Teren intravilan având suprafață din act de_ mp (din măsurători_ mp);
Construcție C2 - seră cu suprafață construită 335 mp; Construcție C3 - șopron cu suprafață construită 221 mp; Construcție C4 - șopron cu suprafață constuită 30 mp; Construcție C5 - stație pompe hidro for cu suprafață construită 15 mp; Construcție C6 - șopron cu suprafață construită 9 mp, Construcție C7 - stații pompe cu suprafață construită 26 mp; Construcție C8/2 - bazin de înot cu suprafață construită 231 mp; Construcție C8/1 - bazin de înot cu suprafață construită 3735 mp; Construcție C9 - WC.
Această proprietate are nr. cadastral_/1/2 -_/2 -_/3 -_/4 -_/5 -_/1/1/1 intabulată în cartea funciară nr._ a localității C..
In incinta acestei proprietăți mai sunt realizate și terenuri de sport:
Teren handbal cu S = 2135 mp;
Teren tenis cu S = 647 mp;
Teren fotbal cu S =_ mp;
Teren fotbal + Tribune cu S =_ mp.
Conform Planul Urbanistic General aprobat cu Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 23/2000 terenul este situat în intravilanul municipiului C. cu funcțiunea dominantă de activități de agrement, recreere, sport, turism iar funcțiunea complementară admisă a zonei este de instituții publice și servicii nepoluante care completează funcțiunea de bază a zonei (cultură, educație, alimentație publică și comerț). Pentru această proprietate, consiliul local a aprobat, prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 132/28.02.2008, Planul Urbanistic Zonal referitor la construire, modernizare și reamenajare „Bază sportivă L. Jiului". Proprietatea d-nei G. Raymonda-R. are următoarele vecinătăți:
Nord - S.C. General Corni S.R.L.;
Est - S.C. General Corni S.R.L. și apoi L. Jiului, proprietate a municipiului C.;
Vest - S.C. Sericarom S.A.; Sud - .>
Din extrasul de carte funciară pentru informare nr. 1016/08.01.2010 emis de OCPI D., rezultă că Baza Sportivă L. Jiului din C., .. 10 nu are sarcini.
In raportul Direcției Patrimoniu s-a motivat că în cazul în care s-ar aproba in consiliu, raportul de evaluare cu privire la achiziționarea acestei proprietăți deținute de d-na G. Raymonda-R., în aceea zonă vor fi suplimentate activitățile de agrement, recreere, sport, turism ce sunt urmărite a fi create în cadrul Parcului Tineretului.
Proprietatea d-nei G. Raymonda-R. este situată la o distanță de 65,60 mp de limita de vest a Parcului Tineretului de-a lungul căii de acces . traversează întregul Parc de la poarta de intrare principală, astfel că între limita de vest a Parcului Tineretului și proprietatea d-nei G. Raymonda-R. este amplasată proprietatea . Tineretului este amplasat pe o suprafață de_ mp și este compus din două corpuri de proprietate:
Terenul situat în C., .. 2A (fost . Jiului), în suprafață de 12.024 mp, cu nr. cadastral_/1 din CFI nr._ C., aflat în Domeniul Privat al municipiului C.;
Terenul situat în C., . (fost . Jiului), în suprafață de 527.976 mp (din măsurători 522.003 mp), cu nr. cadastral_/2 din CFI nr._, aflat în Domeniul Public al municipiului C..
Amenajarea peisagistică a Parcului Tineretului a fost aprobată de consiliul local al municipiului C. în ședința ordinară din data de 20.12.2007 prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 627 și cuprinde o suprafață de_ mp., din care pe o suprafață de circa_ mp se va amenaja bazinul acoperit, de polo.
În privința excepției timbrajului arată pârâta că în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru cererile formulate în baza legii contenciosului administrativ se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare.
Unul din capetele de cerere vizează solicitarea privind plata sumei de 3,5 milioane de euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul încercat de reclamanta, ca urmare a neîndeplinirii . a obligațiilor asumate de către parați prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 15/2010, precum si a amplasării si edificării defectuoase a gropii de gunoi pe terenul vecin cu proprietatea reclamantei. Echivalentul în lei a sumei solicitate este de 15.750.000 lei (calculat estimativ la 1 Euro - 4,5 Ron) și raportat la valoarea la care se calculează taxa de timbru, apreciază că reclamanta trebuie să îndeplinească obligația de a plăti taxa de timbru în valoare de 161.611 Ron, condiție primordială pentru investirea legală a instanței de judecată, (taxa timbru fiind calculată potrivit Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare unde se statuează la art. 2 lit. g că acțiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează ce este peste 250.000 lei cu 6.611 Ron + 1% pentru ce depășește suma de 250.000 lei).
Cum în cauză nu s-a făcut dovada achitării sumei cu titlu de taxa de timbru și judiciară de timbru solicită acordarea unui termen de judecată in care reclamanta să își achite obligațiile, sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată ca netimbrată.
Dispozițiile art.28 din Legea nr.554/2004, statutează că regulile de procedură sunt date de codul de procedură civilă și dată fiind valoarea indicată de către reclamantă după prețuirea acestuia, în conformitate cu prevederile art.112 din Codul de Procedură Civilă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G. Raymonda-R. atrage competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel C..
Pe cale de consecință solicită admiterea excepției și declinarea competenței la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel C..
3.Plângerea prealabilă - inadmisibilitatea
Solicită respingerea acțiunii, deoarece nu s-a efectuat procedura prealabilă așa cum este prevăzută în dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 legea contenciosului administrativ "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Neîndeplinirea procedurii prealabile atrage inadmisibilitatea acțiunii, față de prevederile art. 109 alin. (2) Cod procedură civilă conform cu care, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. Pe parcursul procesului, lipsa acestei cerințe se invocă pe cale de excepție. Pentru că privește o cerință pentru declanșarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instanței, excepția lipsei procedurii prealabile este o excepție de fond. Ea se adaugă celorlalte condiții de exercițiu ale acțiunii, ca o condiție specială, suplimentară. Evident, pentru a avea eficiență, procedura prealabilă trebuie să fie îndeplinită în termen.
Pe fond, arată pârâta următoarele:
1. Primul petit al acțiunii introductive are ca obiect anularea Hotărârii Consiliului L. al municipiului C. nr. 108/2011 prin care s-a aprobat revocarea Hotărârii Consiliului L. al M. C. nr. 15/2010 referitoare la achiziționarea imobilului, situat în municipiul C., ..10, motivându-se lipsa argumentării în ceea ce privește cauzele ce duc la revocarea actului administrativ, iar pe de altă parte inadmisibilitatea măsurii revocării de organul emitent câtă vreme aceasta a intrat în circuitul civil și fără raportare la drepturile câștigate de beneficiarul hotărârii revocate.
Principiul revocabilitatii apare ca un efect firesc al trasaturilor actului administrativ, autoritatea emitenta fiind in măsura sa-si retracteze actul cand situația de fapt o impune.
Efectele juridice ale revocării constau in aceea ca din momentul revocării, actul administrativ de autoritate nu mai produce efectele juridice pentru care a fost adoptat sau emis.
Trebuie menționat faptul ca revocarea unui act administrativ poate fi dispusa numai printr-un act cu aceeași forța juridica, cu respectarea procedurii de emitere.
Ca atare, pentru revocarea unei hotărâri de consiliu local se impune adoptarea unei hotărâri care sa precizeze in mod expres ca hotărârea inițiala isi inceteaza aplicabilitatea.
Astfel, având în vedere raportul nr._/2011 întocmit de Direcția Patrimoniu din cadrul Primăriei M. C., prin care se propune revocarea Hotărârii Consiliului L. al M. C. nr. 15/2010 referitoare la achiziționarea imobilului, situat în municipiul C., .. 10, in temeiul art.36 alin.2 Iit. c, art.45 alin.3, art.123 și art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală s-a aprobat Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr.108/2011 prin care s-a revocat Hotărârea Consiliului L. al M. C. nr. 15/2010 referitoare la achiziționarea imobilului, situat în municipiul C., .. 10.
Astfel, cererea prin care reclamanta cere instanței de judecată anularea Hotărârii Consiliului L. al municipiului C. nr.108/2011, o consideră pârâta ca fiind neîntemeiată și solicităm respingerea acesteia, întrucât această hotărâre a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare.
Anularea este sancțiunea ilegalității actului administrativ.
D. atunci când legea prevede expres sau implicit posibilitatea anulării unui act administrativ pe motiv de inoportunitate, oportunitatea devine parte a legalității și este sancționată cu anularea. Anularea poate fi dispusă de autoritatea publică superioară, de autoritatea însărcinată cu anumite atribuții de control specializat sau de instanța de judecată.
Ținând cont de exercitarea controlului de tutelă de către Prefectul Județului D. asupra actului administrativ, materializat prin emiterea referatului de legalitate, apreciază că nu există nicio împrejurare legată de starea de fapt și de drept care ar fi de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ pentru ca acesta să fie anulat.
Caracterul legal al actelor administrative rezultă din obligativitatea emiterii lor pe baza și în conformitate cu legile în vigoare. Fiind emise în mod unilateral, de regulă de către un organ al administrației de stat, deci provenind de la o autoritate și fiind emise cu respectarea legii aceste acte se bucură de prezumția de legalitate. Această prezumție care, deși în cele mai multe cazuri nu este absolută ( ca și în cazul actelor administrative jurisdicționale), este totuși o prezumție relativă puternică, care conferă caracter obligatoriu și executoriu acestor acte, deși poate fi înlăturată.
Această prezumție are anumite trăsături conferind caracter autentic și caracter veridic actelor administrative. Veridicitatea este acea trăsătură conform căreia se prezumă că actul administrativ exprimă adevărul, având un conținut corespunzător realității faptice și prevederilor legii, la dosar neexistând nici o dovadă care ar putea crea vreo îndoială în privința legalității Hotărârii Consiliului L. al municipiului C. nr. 108/2011.
La baza Hotărârii Consiliului L. al municipiului C. nr. 108/2011 a stat raportul nr._/2011 întocmit de Direcția Patrimoniu din cadrul Primăriei M. C.. Aici s-a expus faptul ca prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 15/2010 s-a aprobat achiziționarea(cumpărarea) imobilului situat în municipiul C., .. 10, compus din terenul în suprafață de_ mp din acte și_ mp din măsurători și construcțiile:
- C2 - seră - 335 mp;
- C3 - șopron - 221 mp;
- C4 - șopron - 30 mp;
- C5 - stație pompe hidrofor - 15 mp
- C6 - șopron - 9 mp;
- C7 - stație pompe hidrofor - 15 mp
- C8/1 - bazin de înot – 3735 mp;
- C8/2 - bazin de înot cu suprafață construită 231 mp;
- C9 - WC;
cu număr cadastral_/1/2 -_/2 -_/3 -_/4 -_/5 -_/1/1/1 înscris în cartea funciară nr._ a localității C..
De asemenea, in raport s-a justificat faptul ca pana in momentul solicitării Consiliului L. al municipiului C. de a revoca H.C.L. nr. 15/2010, nu a fost comandat raportul de evaluare de achiziție al acestui teren deoarece:
-Valoarea estimată a bunurilor imobile este considerabilă având în vedere faptul că suprafața de teren este foarte mare, respectiv_ mp, iar pe acest teren sunt realizate construcții specializate pentru desfășurarea activităților sportive și de agrement precum și alte construcții tehnice;
-Totodată în imediata apropiere urmează să fie realizat prin fonduri nerambursabile proiectul „C. Water Park - Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din Municipiul C." ca urmare a solicitării în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 -Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniu de intervenție 5.2 -Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice".
Este indubitabil faptul ca revocarea actelor administrative de autoritate reprezintă operațiunea juridică prin care autoritatea administrativă care a adoptat sau a emis un act administrativ de autoritate hotărăște ca actul respectiv să nu-și mai producă efecte juridice și este o specie a nulității. Ea poate avea caracter obligatoriu atunci când este prevăzută de lege în mod expres sau atunci când este dispusă de la nivelul ierarhic superior. In restul situațiilor revocarea are caracter facultativ.
Inițierea demersurilor procedurale în vederea transferării dreptului de proprietate asupra imobilului de la reclamanta la autoritatea locală aparține numitei G. Raymonda-R., care imediat după ce achiziționează imobilului respectiv, formulează o cerere de achiziție către autoritatea locală care din punct de vedere juridic reprezintă o ofertă.
Analîzându-se această ofertă din punct de vedere al oportunității" și legalității este apreciată oportună în raport de necesitățile și strategia autorității locale, iar această oportunitate alături de legalitate a dus la materializarea acceptării ofertei reclamantei prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr. 15/2010 a autorității deliberative.
Din punct de vedere al valorii juridice, actul administrativ de autoritate are valoarea unei intenții de achiziție care este precedată de stabilirea valorii de achiziție asupra bunului imobil care se realizează prin raport de evaluare și care se insușește și se aprobă tot de către consiliul local, precedată de constituirea unei comisii de negociere care determină prețul final de achiziție și de întocmire a actului notarial ca și condiție „ad validitatem" a actului juridic.
Se poate constata că, ulterior adoptării Hotărârii Consiliului L. al municipiului C. nr.15/2010, atât autoritatea locală dar mai ales reclamanta au depus diligente în vederea continuării procedurii, care nu s-a realizat însă din motive de sustenabilitate bugetară.
Referitor la acest aspect, invederăm instanței că, pe lângă dispozițiile de drept comun în materie de vânzare cumpărare in cazul în care cumpărător este o autoritate publică sunt incidente și dispoziții speciale ce țin de asigurarea sursei de finanțare și bugetare a operațiunilor specifice.
Sub acest aspect, autoritatea locală nu a mai avut capacitatea financiară de a derula și executa hotărârea adoptata intrucat sursele cu aceasta destinație nu au fost cuprinse în bugetul adoptat. In atare situație, singura posibilitate legală era aceea de revocare a actului administrativ.
Se motivează faptul că Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr.15/2010 este izvorul unor obligații de rezultat și NU al unor obligații de diligentă și că prin acest act administrativ s-a consființit acordul de voință intervenit între autoritățile administrative și reclamantă.
Acesta susținere nu poate fi reținută ci dimpotrivă trebuie apreciată de către instanța judecătorească ca având efect contrar întrucât așa cum am arătat simpla adoptare a hotărârii autorității deliberative cu privire la achiziționarea unui imobil nu este echivalentă cu manifestarea acordului de voință și nu poate avea valoarea unui antecontract.
Evidențiază reclamanta că elementul esențial al vânzării cumpărării din punctul de vedere al actului sinalagmatic îl constituie prețul, prețul care poate fi determinat numai prin evaluare și determinat prin negociere.
In cauza de față, acest element al transferului dreptului de proprietate nu s-a materializat și pe cale de consecință nu poate fi vorba despre o obligație de rezultat și numai despre o obligație de diligentă, diligentă care a fost depusă de autoritatea locală însă sustenabilitatea economică a determinat impedimentul rezultatului final și executării în concret a achiziției dată fiind și criza economică mondială care este de notorietate.
2. Cu privire la daune cominatorii solicitate de reclamantă, pârâtele arată că este cunoscut că, prin daune compensatorii, un creditor este despăgubit pentru pagubele suferite ca rezultat al neexecutării totale sau parțiale a obligației.
În afara daunelor interese, ce presupun o pagubă deja existentă care, de regulă, se stabilește de instanță în mod definitiv printr-o sumă fixă, ca reparare a prejudiciului suferit de creditor, instanța poate acorda acestuia și despăgubiri viitoare, pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației.
Aceste despăgubiri viitoare, la care poate fi condamnat debitorul, constituie un mijloc de constrângere și amenințare a acestuia pentru îndeplinirea obligației și ca urmare, pot fi superioare prejudiciului real suferit de creditor.
De aceea, ele poartă denumirea de daune cominatorii, reprezentând deci o condamnare pecuniară pronunțată pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației, ceea ce înseamnă că are un caracter provizoriu, în sensul că dacă obligația a fost executată, instanța poate exonera pe debitor de această penalitate ori, în cazul în care n-a fost executată încă, instanța este în drept să revină asupra ei, apreciind în fapt prejudiciul real cauzat creditorului, fie reducând-o, fie, chiar, mărind-o.
Legislația cât și jurisprudența stabilește calitatea de debitor și creditor al obligației și prejudiciul ca izvor al faptei ilicite.
In cauza de față, nu poate fi vorba despre o răspundere delictuală sau o răspundere contractuală întrucât valoarea juridică a actului administrativ adoptat și ulterior revocat nu poate echivala cu un prejudiciu calculat după libera apreciere a reclamantei decât în situația în care oferta de vânzare a fost făcută cu rea credință și în scopul obținerii unui profit imediat.
3. Se solicită în cel de-al cincelea capăt de cerere "stoparea lucrărilor de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D. privind stația de sortare Mofleni C. cu motivarea că terenul reclamantei a fost afectat de noxe emanate de stația de compostare și amenajarea unei baze de agrement nu mai poate fi posibil".
Consideră pârâtele că sub aspect procedural, nici acest punct nu a făcut obiectul procedurii prealabile și se impune respingerea ca inadmisibil în teza principală, iar în teză subsidiară invederează că nu intră în competența materială a instanței de contencios administrativ această cerere, sistarea lucrărilor de construire fiind de competența Judecătoriei C., motiv pentru care solicităm disjungerea acestui capăt de cerere.
Pe fond, cererea de sistare/stopare a lucrărilor nu poate fi primită întrucât nu este afectat dreptul de proprietate al reclamantei nici din punct de vedere al posesiei, folosinței și nici al dispoziției, reieșind sub acest aspect încă o dată scopul promovării prezentei acțiuni câtă vreme de la data cumpărării și până la data ofertei către autoritatea locală au trecut doar 6 luni, contractul de vânzare cumpărare fiind autentificat la data de 17.06.2009, iar cererea de achiziție în data de 06.01.2010.
Invederează reclamanta că legiuitorul a prevăzut obligația ca la perfectarea actelor notariale să fie obținut certificat de urbanism de înstrăinare care în cauza de față nu există, sancțiunea fiind aceea de nulitate a actului.
Astfel în ședința ordinară din data 28 ianuarie 2010, autoritatea deliberativă, C. L. al municipiului C. a aprobat H.C.L.nr. 15/2010, dar aceasta hotărâre este numai intenția de achiziționare (cumpărare) a imobilului, întrucât C. L. al municipiului C. va trebui să se mai pronunțe o dată dacă vor fi de acord cu prețul propus în urma raportului de evaluare sau dacă vor să achiziționeze acel teren. Acest aspect se observă din însuși hotărârea adoptată fiind vorba numai de intenția de cumpărare sau nu, și de abia dupa realizarea unui raport de evaluare ce va fi supus aprobării Consiliului L. al municipiului C., se va stabili prețul de pornire al negocierii prețului de achiziție.
Întrucât, până în luna ianuarie 2011, nu a fost comandat raportul de evaluare de achiziție al acestui teren deoarece valoarea estimată a bunurilor imobile era considerabilă având în vedere faptul că suprafața de teren este foarte mare, respectiv_ mp, iar pe acest teren sunt realizate construcții specializate pentru desfășurarea activităților sportive și de agrement precum și alte construcții tehnice, precum și faptul că în imediata apropiere urmează să fie realizat prin fonduri nerambursabile proiectul „C. Water Park - Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din Municipiul C." ca urmare a solicitării în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniu de intervenție 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice", s-a hotărât în ședința ordinară a Consiliului L. al municipiului C. din data de 24 februarie 2011, revocarea H.C.L. nr. 15/2012. Este indubitabil faptul ca revocarea actelor administrative de autoritate reprezintă operațiunea juridică prin care autoritatea administrativă care a adoptat sau a emis un act administrativ de autoritate hotărăște ca actul respectiv să nu-și mai producă efecte juridice și este o specie a nulității. Ea poate avea caracter obligatoriu atunci când este prevăzută de lege în mod expres sau atunci când este dispusă de la nivelul ierarhic superior. In restul situațiilor revocarea are caracter facultativ.
În ceea ce privesc capetele de cerere privind obligarea paraților ca pana la finalizarea procedurii de achiziționare a terenului de către autoritatea locala, sa stopeze lucrările de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor in județul D. privind stația de sortare Mofleni - C., precum si obligarea paraților la realizarea lucrărilor de amenajare a acestui obiectiv, pentru înlăturarea si stoparea efectelor negative produse pe terenul proprietatea reclamantei, de asemenea și obligarea paraților la plata sumei de 3,5 milioane de euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul încercat de reclamanta ca urmare a neindeplinirii . a obligațiilor asumate de către parați prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C. nr.15/2010, precum si a amplasării si edificării defectuoase a gropii de gunoi pe terenul vecin cu proprietatea reclamantei, invederează pârâtele următorul aspect:
- Pretențiile reclamantei îndreptate împotriva Consiliului Județean D. și Consiliului L. al municipiului C., M. C. și P. M. C., atât cele referitoare la negocierea unui preț și despăgubirea pentru beneficiul nerealizat începând cu anul 2012 și până în prezent cât și cele privind stoparea realizării acestui obiectiv care în opinia reclamantei afectează grav proprietățile învecinate, sunt nejustificate, reclamanta fiind în deplină cunoștință de cauză cu privire la existența depozitului de deșeuri Mofleni în vecinătatea proprietății dânsei la momentul achiziționării terenului în anul 2009, cele două stații care urmează să se construiască în incinta depozitului de deșeuri neafectând în niciun fel actuala destinație a terenului.
Concluzionează pârâtele că rezultă fără putință de tăgadă că plenitudinea de competență în aprobarea achiziționării unui imobil, însușirea unui raport de evaluare de achiziție al acelui teren aparține organului deliberativ (C. L.) și respectiv organului executiv (P.) ca structură funcțională a unității administrativ-teritoriale, iar în situația în care instanța ar admite acțiunea de anulare a unui act administrativ emis de C. L., ar însemna a se substitui acestor organe în aprecierea oportunității și legalității, ceea ce echivalează cu o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
Toate aceste elemente invocate și ținând cont de exercitarea controlului de tutelă exercitat de către Instituția Prefectului Județului D. asupra actelor administrative materializat prin emiterea referatului de legalitate nr._/2011, creează o prezumție de legalitate a acestui act devenit executoriu și obligatoriu prin comunicarea și publicarea acestuia.
Mai mult, principiul legalității și oportunității sunt principii de bază ale regimului juridic al actelor administrative având o consacrare constituțională și un suport legal, legalitatea și oportunitatea fiind condiții de valabilitate ale Hotărârii Consiliului L. al municipiului C. nr.108/2011.
Cu privire la efectul acestui act administrativ, reclamanta G. Raymonda-R. nu a administrat nici o probă și nu a adus nici o dovadă de natură a răsturna prezumția de legalitate, solicită respingerea cererii privind anularea Hotărârii Consiliului L. nr.108/2011, prin care s-a aprobat revocarea Hotărârii Consiliului L. al M. C. nr. 15/2010 referitoare la achiziționarea imobilului, situat în C., .. 10, ca fiind netemeinică și nelegală.
In susținerea celor afirmate, înțelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, precum și orice mijloc de probă pe care instanța îl va aprecia ca fiind util, concludent și pertinent cauzei.
In drept, ne întemeiem prezenta întâmpinare pe art. 115-118 Cod procedură civilă, precum și pe textele legale anterior menționate.
Legal citat, prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanta G. R. R. față de C. Județean D. în principal pentru lipsă calitate procesul pasivă și în subsidiar ca neîntemeiată.
Considerăm reclamanta acțiunea formulată de reclamantă neîntemeiată.
Solicită pârâta în temeiul art. 165 Cod pr.civ. disjungerea capetelor de cerere a), b), c), d), f) de capătul de cerere e).
Disjungerea capetelor de cerere, consideră că se impune în cauză, întrucât primele capete de cerere au ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv HCL a M. C. nr. 108/2011 și obligarea pârâților (care din cei patru?!) să întocmească anumite acte, să fie obligați la negocierea și semnarea actului de vânzare-cumpărare, la daune cominatorii și la despăgubiri în sumă de 3,5 milioane euro pentru prejudiciul încercat de reclamantă ca urmare a neîndeplinirii într-un termen rezonabil a obligațiilor asumate de pârâți prin HCL nr. 15/2010.
Capetele de cerere menționate mai sus au sorgintea în Hotărârile Consiliului L. al M. C. nr. 15/2010 și 108/2011 soluționarea acestora fiind de competența instanței de contencios-administrativ conform Legii 554/2004.
Capătul de cerere de la litera e) "obligarea pârâților ca până la finalizarea procedurii de achiziționare a terenului de către autoritatea locală, să stopeze lucrările de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D., privind stația de sortare Mofleni - C., precum și obligarea pârâților la realizarea lucrărilor de amenajare a acestui obiectiv, pentru înlăturarea și stoparea efectelor negative produse pe terenul proprietatea reclamantei" consideră pârâta că nu face obiectul unei acțiuni în contencios-administrativ, ci este un litigiu de natură civilă, respectiv obligație de a face competența aparținând instanței de drept comun, în speță Judecătoria C..
Un alt argument în vederea admiterii disjungerii capetelor de cerere, se referă la calitatea de pârâți a părților chemate în contradictoriu de reclamantă, și anume C. L. al M. C., Municipiul C., P. M. C. și C. Județean D..
Cu privire la calitatea de pârâți a celor menționați în cererea de chemare în judecată, precizăm că în nici un caz C. Județean D. nu poate sta ca pârât într-un proces care are ca obiect anularea unui act al Consiliului L. al M. C., respectiv Hotărârea nr. 108/2011, sau obligarea acestuia să întocmească raport de evaluare pentru imobilul din C., .. 10, nici obligarea la încheierea actului de vânzare-cumparare și ca o consecință nici obligarea acestuia la plata de daune cominatorii sau despăgubiri cerute de reclamantă.
Apreciază pârâta C. Județean că se impune disjungerea capetelor de cerere așa cum am arătat mai sus în vederea soluționării cu celeritate a cauzei.
2. Invocă pârâta C. Județean excepția privind lipsa calității procesual pasive a Consiliului Județean D. cu privire la capetele de cerere a), b), c), d), f) și j) deoarece actele a căror anulare sau a căror încheiere se cere nu sunt emise și nu pot fi adoptate sau semnate de C. Județean D..
Astfel, reclamanta solicită anularea HCL nr. 108/2011 (capătul de cerere a)), obligarea pârâților să întocmească raportul de evaluare pentru imobilul din C., .. 10 (capătul de cerere b)), obligarea Primarului M. C. să negocieze prețul și să semneze actul de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat la adresa de mai sus (capătul de cerere c)), obligarea pârâților la plata de daune cominatorii de 500 le/zi întârziere după expirarea termenului pentru îndeplinirea obligațiilor menționate la capetele de cerere anterioare (capătul de cerere d)), precum și obligarea pârâților la plata sumei de 3,5 milioane euro despăgubiri ca urmare a neîndeplinirii într-un termen rezonabil a obligațiilor asumate prin HCL nr. 15/2010 2011 (capătul de cerere f)).
Lipsa calității procesual pasive a Consiliului Județean D. este evidentă deoarece reclamanta solicită anularea unei hotărâri a Consiliului L. al M. C., precum și obligarea acestuia și a Primarului M. C. să întocmească și să semneze contract de vânzare-cum parare pentru terenul proprietatea reclamantei.
În această cauză, calitate procesual pasivă nu poate avea decât emitentul actelor a cărui anulare sau încheiere se solicită prin acțiune și anume C. L. al M. C., P. M. C. și Municipiul C..
C. Județean D. nu este nici emitent al actului a cărui anulare se cere și nici nu poate fi obligat să încheie actele menționate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
Mai arată pârâta C. Județean că în conformitate cu prevederile art. 6, alin (2) din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, "în relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare". Ca atare, nici sub acest aspect C. Județean D. nu poate sta ca pârât în cauză pentru capetele de cerere menționate mai sus.
Pentru cele arătate anterior, solicită admiterea excepției și scoaterea din cauză a Consiliului Județean D. sau în subsidiar respingerea acțiunii față de C. Județean D. pentru lipsa calității procesual pasive.
3. Referitor la capătul de cerere e) "obligarea pârâților ca până la finalizarea procedurii de achiziționare a terenului de către autoritatea locală, să stopeze lucrările de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D., privind stația de sortare Mofleni - C., precum și obligarea pârâților la realizarea lucrărilor de amenajare a acestui obiectiv, pentru înlăturarea și stoparea efectelor negative produse pe terenul proprietatea reclamantei", în situația în care nu ar fi admisă disjungerea acestui capăt de cerere de celelalte, arătă că în vederea implementării proiectului Sistem de Management al Deșeurilor in județul D. și realizarea obiectivelor de mediu impuse României prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, C. Județean D. urmează să contracteze o finanțare prin Programul Operațional Sectorial Mediu.
Printre investițiile acestui proiect se numără și construirea în conformitate cu normele agreate de Uniunea Europeana a unei stații de compostare și a unei stații de sortare pe terenul în suprafața de 5 ha situat in Tarlaua 53 . dispoziția proiectului de către C. L. al M. C. prin HCL 232/24.06.2010, hotărâre prin care C. Județean D. a dobândit un drept de administrare asupra terenului.
Acest teren se află amplasat în incinta actualului depozit conform existent la Mofleni-C., depozit care potrivit datelor pârâtei funcționează din anul 2006, anterior emiterii HCL nr.132/28.02.2008 invocata de reclamantă și prin care s-a dispus aprobarea PUZ referitor la construirea, modernizarea și reamenajarea obiectivului „Baza sportiva L. Jiului" și cu mult înainte de aprobarea cumpărării imobilului reclamantei de către CLM C. prin HCL nr. 15/20.01.2010.
Consideră pârâta că în aceste condiții pretențiile reclamantei sunt nejustificate, aceasta fiind în deplină cunoștință de cauza la momentul achiziționării terenului în anul 2009 cu privire la existența depozitului de deșeuri Mofleni, cele 2 stații care urmează să se construiască în incinta depozitului de deșeuri neafectând în niciun fel actuala destinație a acestuia.
În opinia pârâtei C. Județean că nu pot fi acuzați pârâții de culpa reclamantei care nu a întreprins diligentele necesare pentru a achiziționa un teren la standardele dorite de către aceasta.
În plus, menționează că reclamanta nu a dovedit vecinătatea terenului proprietatea sa cu terenul situat în ., unde se află depozitul de deșeuri actual, din actele existente în prezent la dosarul cauzei rezultând că terenul proprietatea sa are ca vecini - . (la nord), . si L. Jiului proprietate CLM C. (la est), . (la nord) și . sud) și nu depozitul existent, astfel încât nu se justifică un inters în promovarea de către reclamantă a capătului de cerere e).
Totodată, având în vedere faptul că lucrările de construcție a celor 2 stații (compostare și sortare) nu au început încă este chiar prematură introducerea unei asemenea acțiuni.
Arată pârâta că afirmațiile reclamantei potrivit cărora investițiile propuse prin Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul D. vor agrava efectele negative produse de depozitul de deșeuri existent sunt neîntemeiate întrucât:
- stația de sortare este o investiție în faza de studiu de fezabilitate, care presupune o instalație într-o incintă închisă, de sortare a deșeurilor reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă) ce vor fi ambalate și valorificate;
- stația de compostare este de asemenea o investiție în faza de studiu de fezabilitate, studiu care are în vedere ca toate operațiunile de pe amplasament să fie proiectate și realizate astfel încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a zonelor de agrement, recreaționale sau de locuit din afara limitelor amplasamentului.
Prin soluția constructivă a stației de compostare valorile de emisie a poluanților în mediu vor fi minime, având în vedere că deșeurile ce vor fi aduse la compostare sunt deșeuri biodegradabile, provenite in principal din zone verzi, deci nu deșeuri menajere, (cele care sunt depozitate la depozitul de deșeuri) și, indiferent de fază de compostare (recepție, stocare, descompunere, etc.) vor fi în permanență acoperite și protejate, toate platformele de compostare fiind betonate și impermeabilízate, apele de orice natură fiind colectate, decantate, separate și vidanjate, respectiv deversate controlat.
Astfel, susține pârâta că este de reținut faptul că cele două stații (de sortare si compostare) care urmează să se realizeze nu pot fi asimilate unui depozit de deșeuri cu eventualele efectele negative aferente acestuia (afectarea pânzei freatice, a solului, mirosuri,etc).
Cele două stații sunt propuse a fi realizate in cadrul unui proiect cu finanțare nerambursabila europeană, iar acest fapt impune, odată în plus, luarea tuturor masurilor de mediu, soluțiile tehnice si locațiile alese fiind în conformitate cu legislația si standardele de calitate actuale, impuse de legislația românească și directivele europene.
Afirmația reclamantei potrivit căreia"mirosul și alte noxe emanate de stația de compostare a deșeurilor fac imposibilă amenajarea unei baze de agrement a unor construcții cu destinație hotelieră de asemenea pânza freatică a fost infestată, ca și solul, astfel încât este exclusă posibilitatea de a mai construi vreun obiectiv pe acest teren" nu are temei deoarece în primul rând stația de compostare în prezent nu există, iar în al doilea rând efectele negative invocate (posibil provenite de la depozitul de deșeuri existent) nu sunt susținute prin buletine de analiză de laborator.
Pentru a dovedi existența acestor efecte negative se impune ca reclamanta să prezinte aceste buletine de analiză, aspect care este necesar cu atât mai mult cu cât pentru funcționarea depozitului de deșeuri existent la ^Mofleni (C.) există autorizație integrată de mediu prin care sunt prevăzute instalații pentru reținerea, evacuarea si dispersia poluanților în mediu pentru apa, aer si sol, precum si un sistem de control și urmărire a calității factorilor de mediu, in vederea luării tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluării.
Având în vedere cele de mai sus, consideră pârâta C. Județean că acțiunea reclamantei privind acest capăt de cerere e) este fără obiect.
Ca probe solicită proba cu înscrisuri și orice alte probe admise de lege.
În drept, își întemeiază pârâta C. Județean apărarea pe prevederile art. 41 - 43, art. 115 -119, art. 165 Cod pr.civ., art. 6 din Legea 215/2001, art. 1 și urm. din Legea 554/2004 privind contenciosul-administrativ, art. 1529 Cod civil.
În final, solicită disjungerea capetelor de cerere a), b), c), d), f) și j) de capătul de cerere e) trimițând cauza pentru soluționarea acestui din urmă capăt Judecătoriei C..
Respingerea acțiunii față de C. Județean D. privind capetele de cerere a), b), c), d), f) și j) pentru lipsa calității procesual pasive;
Respingerea ca lipsit de obiect/prematur introdus/neîntemeiat capătul de cerere e) fată de C. Județean D..
La termenul de judecată din data de 25.01.2013 instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a instanței în privința capătului de cerere de la lit. e), invocată de pârâta C. Județean D..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței, reclamanta a solicitat printre alte cereri, obligarea pârâților ca până la finalizarea procedurii de achiziționare a terenului de către autoritatea locală, să stopeze lucrările de realizare a sistemului de management integrat al deșeurilor în județul D. privind stația de sortare Mofleni - C., precum și obligarea pârâților la realizarea lucrărilor de amenajare a acestui obiectiv, pentru înlăturarea și stoparea efectelor negative produse pe terenul proprietatea reclamantei, punctul e) din cererea de chemare în judecată.
Această cerere nu poate fi calificată ca o cerere accesorie și soluționată împreună cu celelalte capete de cerere..
Cererea accesorie este o cerere a cărei rezolvare depinde de soluția din cererea principală.
Cererea principală este cererea prin care se declanșează procedura judiciară.
În situația în care în aceeași cerere de chemare în judecată sunt formulate mai multe cereri, acestea pot fi atât cereri principale cât și cereri accesorii.
Nu este însă obligatoriu ca doar una din cereri să fie principală iar celelalte accesorii, pentru calificarea unei cereri ca accesorie fiind necesar a fi îndeplinită condiția de a depinde soluția din cererea principală.
Ori, prin capătul de cerere de la lit e), reclamanta solicită obligarea pârâților de a nu mai efectua anumite lucrări, până la finalizarea procedurii de achiziționare a terenului proprietatea sa.
Această cerere în cazul admiterii sale ar avea ca efect stoparea imediată a unor lucrări, pe o perioadă nedeterminată, reclamanta solicitând practic ca atâta timp cât este proprietar al imobilului indicat în cererea de chemare în judecată, pârâtele să nu stopeze lucrările de amenajare a unei gropi de gunoi aflată în vecinătatea terenului proprietatea sa, deci nu asupra terenului pe care il are în proprietate.
Cererea reclamantei este motivată de infestarea pânzei freatice, de existența unor mirosuri și noxe emanate de stația de compostare a deșeurilor.
Mai motivează reclamanta faptul că lucrările trebuie oprite întrucât nu i s-a cerut acordul pentru construirea acestei stații de tratare a deșeurilor, acest acord nefiind cerut nici celorlalți vecini.
Analizând punctul e) al cererii de chemare în judecată, instanța constată că reclamanta formulează un capăt de cerere care nu depinde soluția din cererea principală, anularea Hotărârii Consiliului L. nr 108/2011, prin care a fost revocată hotărârea de consiliu prin care se dispusese începerea negocierii cu reclamanta, pentru cumpărarea terenului proprietatea reclamantei, întrucât oprirea lucrărilor este solicitată a fi făcută imediat, în timp ce eventualul contract de vânzare-cumpărare ar încheiat în viitor, la un moment ce nu poate fi determinat în acest moment, iar anularea HCL nr. 108/2011, nu are ca efect oprirea executării în continuarea a lucrărilor la stația de tratare a deșeurilor.
Conform art 8 alin 1 din Legea 554/2004 „persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. (alineat modificat prin art. I pct. 10 din Legea nr. 262/2007, în vigoare de la 2 august 2007)
De asemenea, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin act administrativ se înțelege "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competentei instanțelor de contencios administrativ".
Totodată, conform art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin contencios administrativ se înțelege "activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim".
Instanța reține că în raport cu textele legale citate, că instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze numai acele litigii în care autoritățile publice au emis sau au refuzat emiterea unor acte administrative, iar nu și litigiile în care sunt chemate in judecată pentru a fi obligate a se abține de la efectuarea unui act material, oprirea executării unor lucrări, actele materiale nefiind în niciun caz acte sau operațiuni adminstrative și neputând fi de asemenea asimilate actelor administrative.
În concluzie, cererea de obligare a pârâtelor este o cerere de natură civilă, nu administrativă.
Totodată instanța constată că fiind solicitată doar oprirea unor lucrări, cererea nu este evaluabilă în bani, nefiind posibila stabilirea valorii opririi unor lucrări.
În consecință, conform art 1 alin 1 din Codul de procedură civilă, competența aparține judecătoriei, în art 2 în care sunt indicate competențele tribunalului nefiind menționate dispoziții privind competența acestuia în cazul cererilor neevaluabile în bani.
Având în vedere aceste aspecte, în temeiul art .158 Cod procedură civilă, instanța va declina competența de judecată a capătului de cerere de la punctul e), în favoarea instanței competente, Judecătoria C..
Celelalte cereri din cadrul cererii de chemare în judecată, respectiv punctele a-d) și f), bineînțeles, punctul f) privitor la cheltuielile de judecată aferente punctelor rămase pe rolul Tribunalului, vor fi disjunse și se va forma un nou dosar cu termen la data de 15.02.2012, termen pentru care vor fi citate părțile pentru a avea cunoștință de noul număr al dosarului.
Va fi prorogată discutarea celorlalte excepții invocate de pârâte și de instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetentei materiale a Tribunalului D., in privința pct. e) din cererea de chemare in judecata, privind pe reclamanta G. R. R., domiciliată în C., ., . și pârâții C. L. al M. C., M. C. prin Primar, P. M. C., cu sediul în C., ., nr. 7, jud. D. și C. Județean D., cu sediul în C., .. 19, jud. D..
Disjunge pct. a)-d) și g) din cererea de chemare in judecata, ce vor forma un nou dosar.
Declină competenta de soluționare a pct. e) din cererea de chemare in judecata in favoare Judecătoriei C..
Admite cererea de amânare formulata de parate pentru observarea mandatelor de reprezentare depuse de apărătorii reclamantei la acest termen.
Stabilește termen de judecata pentru dosarul nou format, având ca obiect pct. a-d) si g), la data de 15.02.2012, termen pentru care vor fi citate părțile.
Pune in discuția părților excepția necompetentei funcționale a Secției C. din cadrul Tribunalului D. și caracterul civil al cererilor de la punctele c), d), f) și acorda termen pentru pregătirea aparerii cu privire la acest aspect.
Proroga discutarea celorlalte excepții invocate, după observarea de parate a precizării si înscrisurilor depuse de reclamanta la acest termen.
Pronunțată în ședința publică, azi 25 Ianuarie 2013.
Președinte, M. E. P. | ||
Grefier, M. M.-S. |
Red. MP/ 7 ex/Tehnored. M.M/31.01.2013
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 8181/2013. Tribunalul DOLJ | Obligaţia de a face. Sentința nr. 4368/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
