Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 480/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 480/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 21293/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 480/2013
Ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. V.
Judecător M. E. P.
Judecător C. E. I.
Grefier C. P.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent A. NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD -VEST OLTENIA (C.) - CJPC D. împotriva sentinței civile nr._ din 19.11.2102, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimat . SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consil.jr.M. S. pentru - recurent - A. NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD -VEST OLTENIA (C.) - CJPC D. care depune delegație de reprezentare, lipsind intimat - . SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra recursului.
Cons.jr.M. S. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței de fond în sensul respingerii plângerii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr._ din 19.11.2102, Judecătoria C. a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petenta . SRL, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 06.08.2012 de către un agent constatator din cadrul intimatei ANPC - CJPC D..
A modificat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 06.08.2012, în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei, cu sancțiunea „avertismentului”.
A menținut celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Conform art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a atras atenția contravenientei asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Pentru a se pronunța astfel instanța ed fond a reținut că: la data de 06.08.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor C. procesul-verbal nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prev. de art. 18-19 din OG 21/1992 constând în aceea că, în data de 06.08.2012, la controlul efectuat de agentul ANPC s-au constatat deficiențe de informare a consumatorilor, respectiv la cafeaua Morena amestec – import (nu era trecut procentul de amestec), la vinul de masă (nu era indicat lotul pentru identificare), iar la vracuri lipsea eticheta și nu aveau nici un fel de elemente de identificare și caracterizare (ingrediente, mod de păstrare). Pentru deficiențele constatate, petentei i-a fost aplicată o amenda în cuantum de 1000 lei.
Verificând legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la motivul invocat prin plângere în sensul ca nu s-a respectat Procedura generală privind soluționarea petițiilor, instanța reține că procesul verbal contestat a fost încheiat în urma unui control operativ, iar nu unul privind cercetarea unei petiții/reclamații, mențiune existentă în procesul verbal de contravenție, la cap. G, pct. 35.
Și critica privind neindicarea temeiului juridic în baza căruia s-a stabilit contravenția si s-a aplicat sancțiunea este neîntemeiată, temeiul juridic și valoarea amenzii fiind menționate la cap. J, de la pct. de la 48 - la 52.
Raportat la temeinicia procesului verbal, instanța reține faptul că apărarea petentei constă pe de o parte în aceea că produsele indicate în procesul verbal aveau datele de identificare necesare, iar pe de altă parte că obligația de informare aparține producătorului.
Cu privire la mențiunile existente la data controlului pe produsele menționate în procesul verbal de contravenție contestat, instanța reține că petenta nu a formulat obiecțiuni, însușindu-și prin semnătură și ștampilă situația de fapt descrisă de agentul constatator.
Pe de altă parte, declarațiile martorelor V. L. C. și D. M. nu pot fi avute în vedere la stabilirea situației de fapt la momentul controlului, întrucât aceasta nu au fost de față pe toată durata inspecției, iar aspectele relevate de acestea denotă o preocupare redusă față de informațiile inscripționate pe ambalajele produselor achiziționate.
De asemenea, fotografiile depuse la dosar de către petentă prezintă valoare probatorie numai cu privire la situația de fapt ulterioară întocmirii procesului verbal, acestea neavând dată certă anterioară.
Prin urmare, se reține că petenta nu a dovedit o situație de fapt contrară celei descrise de agentul constatator în procesul verbal de contravenție.
Nu poate fi primită nici apărarea în sensul că obligația de informare aparține producătorului.
Astfel, potrivit disp. art. 18 din OG nr. 21/1992, consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.
De asemenea, potrivit art. 19 din OG nr. 21/1992, informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care să nu permită ștergerea și să nu fie inscripționate în locuri obscure, să nu fie întrerupte prin desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, contract, instrucțiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoțesc produsul sau serviciul, în funcție de natura acestuia.
Potrivit art. 2 pct. 3 din OG nr. 21/1992, operatorul economic este persoana fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activității sale profesionale fabrică, importă, transportă sau comercializează produse ori părți din acestea sau prestează servicii;
Rezultă astfel că petenta avea la data controlului obligația să se asigure că produsele oferite spre comercializare cuprind elementele de identificare și caracterizare obligatorii, prevăzute de art. 20 alin. 1 din OG nr. 21/1992 (denumirea produsului, denumirea și/sau marca producătorului, cantitatea și, după caz, termenul de valabilitate/data de minimă durabilitate sau data-limită de consum/data durabilității minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folosiți, eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozitare, conservare sau păstrare, contraindicații).
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, prima instanța a considerat că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor ce îi revin conform OG 21/1992, avându-se în vedere și faptul că din fotografiile depuse la dosar aceasta a înțeles să se conformeze dispozițiilor legale în baza cărora a fost întocmit procesul verbal contestat.
Pentru a proceda astfel, instanța a avut în vedere pe de o parte disp. art. 5 alin 5 din OG 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și art. 21 alin 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul si mijloacele de săvârșire ale acestuia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului), iar pe de altă parte disp. art. 7 alin 3 ( prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres aceasta sancțiune).
În consecință, în temeiul art. 34 OG 2/2001, instanța de fond a admis în parte plângerea, a anulat parțial procesul verbal contestat, înlocuind sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, cu menținerea celorlalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Totodată, conform art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a atras atenția contravenientei asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD -VEST OLTENIA (C.) - CJPC D., criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței de fond în sensul respingerii plângerii.
În motivare arată că: la data de 02.08.2012 agentul constatator al CJPC D. a efectuat un control operativ la punctul de lucru Magazinul C., cartier Lăpuș . D. aparținând . SRL.
La data și ora efectuării controlului s-a constatat că produsele aflate la comercializare și menționate la cap. H din PVCC respectiv: cafea Morena amestec - import 1kg/10 lei, vin de masă - 5 litri/30 lei, Vracuri (napolitane, turtă dulce, biscuiți) 3 kg /24 lei; prezentau deficiențe de informare a consumatorilor după cum urmează: la produsul cafea nu era trecut procentul de amestec (cat %); la produsul vin de masa nu era indicat lotul pentru identificare; iar la vracuri lipsea eticheta, nu aveau nici un fel de elemente de identificare și caracterizare (ingrediente, mod de păstrare).
Aceste deficiente încalcă prevederile art. 18 si art. 19 din OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor republicata, care prevăd:" Art. 18. Consumatorii au dreptul de a fi informați în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate Art. 19. Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care nu permită ștergerea și să nu fie inscripționate în locuri obscure, să nu fie întrerupte prin desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, contract, instrucțiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoțesc produsul sau serviciul, în funcție de natura acestuia „ si se sancționează in baza art. 50 lit.d) din același act normativ, cu amenda contravenționala de la 1.000 la 10.000 lei.
Menționează că agentul constatator a aplicat sancțiune minima prevăzuta de legiuitor, menționând in fila a doua a PVCC-ului despre posibilitatea achitării in 48 de ore a jumătate din minimul legal al amenzii si anume suma de 500 lei.
Mai mult decât atât nu exista spațiu de depozitare pentru produsele alimentare, magazinul funcționând .-a constatat ca nu era respectată temperatura de păstrare si anume pe sticla de vin era trecut (a se păstra la 15 grade) iar temperatura era de peste 30 grade. Pentru acestea, s-a dispus verbal, remedierea deficientelor privind respectarea condițiilor de păstrare/depozitare indicate de producător.
Instanța de fond a reținut corect faptul că petenta a săvârșit abaterea constatată în procesul verbal de contravenție, dar a considerat fapta de o gravitate redusă și a înlocuit-o cu avertisment.
Consideră că sancțiunea avertisment dă încredere agenților economici care încalcă legea, existând posibilitatea să mai facă astfel de greșeli, pentru a spori profitul financiar, fapt constatat de comisari CJPC D..
În drept își întemeiază recursul pe disp. art.299-316 C.p.c.,OG 2/2001.
Intimata . SRL nu a formulat întâmpinare
Analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, tribunalul constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Critica vizand înlocuirea greșită a sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea contravențională a avertismentului, instanta de fond apreciind corect asupra gradului de pericol social redus al faptei săvârșite de petenta intimată.
Nu este întemeiată critica recurentei cu privire la greșita înlocuire a sancțiunii contravenționale cu motivarea că înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului ar da încredere agenților economici să încalce în continuare dispozițiile legale.
În cazul în care agentul economic va repeta aceleași încălcări ale normelor legale, recurenta intimată are posibilitatea să precizeze instanței, în eventualitatea formulării unei plângeri, faptul că agentul economic a mai fost sancționat contravențional.
Nu trebuie însă apreciată gradul de pericol social al unei contravenții în funcție de posibilitatea sîvârșirii unor noi contravenții în viitor.
În fapt, recurenta intimată solicită să se constate existența unei prezumții de culpă a agentului economic pentru fapte pe care încă nu le-a săvârșit.
În privința faptelor imputate prin procesul verbal contestat de intimata petentă, tribunalul constată că recurenta intimată impută petentei săvârșirea unor fapte de neetichetare a produselor preambalate și a unor vândute vrac.
Din planșele foto depuse la dosar în cursul judecării cauzei în primă instanță rezultă faptul că, chiar dacă la momentul controlului mărfurile expuse spre vânzare nu erau etichetate în mod corect, petenta intimată și-a îndeplinit obligațiile impuse prin măsurile dispuse de agentul constatator și a etichetat toate recipientele în care era prezentată marfa expusă la vânzare vrac, iar vinul a fost păstrat în continuare în vitrine frigorifice.
Această îndeplinire a măsurilor stabilite de agentul constatator coroborat cu faptul că abaterile constate au fost minore și nu au pus în pericol viața consumatorilor, aceștia fiind mulțumiți de calitatea produselor după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați de prima instanță, duc la concluzia că agentul economic a înțeles necesitatea respectării obligației de informare a consumatorilor iar gradul de pericol social al faptei săvârșite este mic. or radar.
Instanța de fond nu a contestat dreptul agentului constatator de a aplica sancțiunea și nici nu a stabilit o altă situație de fapt decât cea menționată în procesul-verbal contestat ci doar a apreciat asupra gradului de pericol social al faptei, reindividualizând sancțiunea aplicată.
În condițiile speței, tribunalul apreciază că instanța de fond în mod corect a dat relevanță dispozițiilor art. 34 alin.1, art. 5 alin. 5, art. 7 alin. 1 si 2 si art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001 „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii plătite, precum și asupra măsurii confiscării”.
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art. 5 alin. 5 din O.G.2/2001 prevede ca aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite” iar art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că sancțiunea se aplică „în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție”.
În legătura cu modul de aplicare al sancțiunii contravenționale, art. 7 alin. 2 din O.G. 2/2001 prevede că „în cazul în care fapta este de o gravitate redusa” se aplică sancțiunea avertismentului, sancțiune ce poate fi aplicată „și în cazul în care actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”, așa cum arată art. 7 alin. 3 din același act normativ.
Astfel că în raport de criteriile prevăzute de art. 5 pct.5 din OG 2/2001 și art. 21 alin.3 s-a apreciat că funcția preventivă și sancționatorie poate fi îndeplinită și în cazul aplicării sancțiunii avertismentului, scopul sancționării putând fi atins și fără aplicarea sancțiunii amenzii.
Față de aceste împrejurări instanța apreciază că fapta are o gravitate redusă și că se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, această sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin.5 si art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Această sancțiune este mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientei asupra faptei săvârșite și de a-o determina să adopte pe viitor un comportament adecvat privitor obligația de informare a consumatorilor.
Având în vedere aceste considerente, criticile formulate de recurent nu sunt fondate, astfel incat in baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civ., tribunalul va respinge recursul ca nefondat, sentința recurată fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurent A. NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD -VEST OLTENIA (C.) - CJPC D., împotriva sentinței civile nr._ din 19.11.2102, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimat . SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Președinte, A. G. V. | Judecător, M. E. P. | Judecător, C. E. I. |
Grefier, C. P. |
Red.M.P/16.05.2013
jud fond.OMP
Tehn C.P. 2 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 2371/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 6881/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
