Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 8957/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8957/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 12760/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 8957/2013
Ședința publică de la 11 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol pronunțarea în cauza privind pe reclamantul Ț. M., în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ D., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 04 decembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 11 decembrie 2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
La data de 22 august 2013, reclamantul Ț. M. a chemat în judecată pe pârâtul I. T. DE MUNCĂ D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 76/19.07.2013 prin care i-a fost aplicată sancțiunea "mustrare scrisă".
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca deține funcția de inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, clasa de salarizare 58, gradația 4 în cadrul ITM D., fiind numit în cadrul Serviciului Control Relații de Muncă, Birou Control Relații de Muncă prin decizia nr. 48/02.07.2013 a inspectorului sef, ca urmare a aprobării structurii de funcții pe compartimente. Experiența sa profesionala ca inspector de specialitate angajat din data de 20.10.1997, ulterior ca inspector de munca in cadrul I.T.M. D., o certifica formularul D- <>a in munca>, existent la dosarul sau profesional.
Prin adresa nr._/15.05.2013 a solicitat comunicarea copiei conforme cu originalul a dosarului sau profesional, copie ce i-a fost comunicată după aproximativ două luni, respectiv în data de 16.07.2013. Înainte de primirea copiei dosarului a fost informat că i se va comunica și o decizie emisă de ITM D. în perioada în care era în concediu de odihnă, respectiv 25.06._13.
Întrucât in adresa nr._/16.07.2013 de înmânare a copiei dosarului profesional se făcea referire la faptul ca i se comunica si decizia nr. 63/12.07.2013, decizie pe care nu a regăsit-o în dosarul profesional, a consemnat pe aceasta adresa că „a primit copia dosarului profesional, mai puțin decizia nr. 63/12.07.2013".
După efectuarea concediului legal de odihna a revenit la munca in data de 16.07.2013 si 17.07.2013. Datorita presiunilor si stresului la care a fost supus de către inspectorul sef si șeful de serviciu, unchiul acestuia, problemele mai vechi de sănătate au recidivat, astfel încât in perioada 18.07._13 s-a aflat in concediu medical.
Precizează că decizia de sancționare nr. 76/19.07.2013 i-a fost comunicată în data de 23.07.2013, conform procesului-verbal de afișare nr._/23.07.2013 în perioada în care era în concediu medical.
Urmând procedura legală, a înregistrat la ITM D. contestația nr. 4139/31.07.2013, prin care a solicitat în temeiul art. 23 din HG 1344/2007 Comisiei de Disciplină din cadrul ITM D., anularea sancțiunii disciplinare dispusă prin decizia 76/19.07.2013, aplicată potrivit art. 77, al. 3, lit. a din Legea 188/1999. Arată că nici până în prezent nu a fost convocat de către Comisia de Disciplină și prin urmare nu s-a soluționat contestația adresată Comisiei de Disciplină.
In ceea ce privește nelegalitatea și netemeinicia deciziei de sancționare nr. 76/19.07.2013, menționez următoarele:
1. Referitor la aliniatul a) din decizia 76/19.07.2013, pe care înțelege să îl conteste, arătă că a îndeplinit întocmai îndatoririle de serviciu care i-au fost trasate, precum și cele cuprinse în fișa postului, și că în niciun moment nu a refuzat să ia act de decizia nr. 63/12.07.2013. Deși solicitase concediul de odihnă încă din jurul datei de 01.06.2013, cererea fiindu-i aprobată chiar de către conducătorii ierarhici superiori, aceștia au emis în lipsa sa decizia mai sus amintită, chiar dacă era în concediu de odihnă. Așa cum a precizat anterior, la înmânarea copiei dosarului profesional în data de 16.07.2013 nu i-a fost comunicată și decizia 63/12.07.2013, de care se face vorbire în decizia de sancționare contestată. Deși obligația instituției unde își desfășoară activitatea era de a comunica orice decizie în 5 zile de la emitere, nici până în prezent aceasta nu i-a parvenit.
Referitor la nota explicativă_/16.07.2013, arată că instituția unde lucrează, prin organul său de conducere, nu i-a solicitat o astfel de lămurire. În ceea ce priveste mențiunile cu privire la refuzul de a primi vreun act administrativ precizeaza că nu a existat nicio comunicare sau vreo solicitare din partea organului de conducere al ITM D. pe care să o refuze. In ceea ce privește procesul-verbal cu nr._/16.07.2013 arăt că nu are cunoștință de existența acestuia.
Arată că nu este adevărat faptul că a refuzat în data de 16.07.2013 să ia la cunoștință de decizia 63/12.07.2013, aspect ce poate fi observat din consemnările din adresa de înaintare nr._/16.07.2013 în care a menționat că „am primit copia dosarului profesional, mai puțin decizia nr. 63/12.07.2013".
Cât privește aspectele consemnate la aliniatul b) al deciziei de sancționare arată că în data de 16.07.2013 fiind la serviciu în prima zi de după concediul de odihnă, nu i-au fost trasate sarcini de serviciu. În jurul orelor 13.30 a fost să își procure o gustare și o pastilă pentru arsuri stomacale, întrucât acuza dureri puternice în zona stomacului. La ora când a plecat spre punctul farmaceutic aflat pe . „Podișor", în incinta Inspectoratului T. de Muncă D. nu se aflau niciunul dintre șefii ierarhici superiori pentru a le raporta că are o problema de sănătate și că trebuie să își administreze un pansament gastric. Acest aspect este confirmat de mai mulți colegi de serviciu și de birou care erau în acel moment in instituție.
În ceea ce privesc așa-zisele însemnări în condica de prezență (tăieturi, caricaturi) arătă că nu are cunoștință despre aceste fapte, nu este persoana care a operat aceste modificări.
Cu privire la nerespectarea programului de lucru menționeaza faptul că nu a întârziat niciodată de la program, a semnat condica de prezentă în fiecare dimineață la orele 8.00, acei timpi de întârziere despre care se fac vorbire, sunt notați de către șeful de serviciu după semnarea condicii de către acesta. In zilele când sunt operate aceste mențiuni de întârziere de către șeful de serviciu, alți colegi nu au semnat deloc condica de prezență și nu au fost „tăiați" din aceasta. Consideră că este un act grav de discriminare ce contravine dispozițiilor art. 27, al. 2 din Legea 188/1999 republicată.
Legat de consemnările aliniatului c) din decizia 76/19.07.2013 prin care se arată că în data de 18 și 19.07.2013 nu a fost prezent la serviciu și că nu a informat șeful de serviciu în termen de 24 ore despre motivul absenței, precizează că a adus la cunoștința Inspectorului Șef Adjunct în data de 18.07.2013 că este în concediu medical, concedii ce au fost depuse la Biroul contabilitate în termenul legal.
Consemnările din decizia de sancționare de la alineatul d) sunt contrare realității întrucât yala cea veche nu era funcțională la momentul când a fost înlocuită, acesta fiind obligat să achiziționeze pe cheltuiala proprie o altă yală pentru a asigura securitatea și integritatea documentelor aflate în acel birou. Face mențiunea că a fost mutat de curând în acel birou și de teama sustragerii unor documente cu regim special de serviciu a considerat oportună înlocuirea yalei care nu funcționa. În unitatea ITM D. s-au înregistrat o . evenimente neplăcute constând în dispariția unor documente de serviciu și obiecte personale. Nu este adevărat că ar fi deteriorat ușa biroului, din contră pentru o mai bună funcționare și securitate a biroului am înlocuit yala ușii.
Mutarea la acest birou a fost făcuta in continuarea masurilor abuzive luate împotriva sa, fiind făcuta in scop șicanator. Deși prin adresa interna nr._/06.06.2013 inspectorii de munca din cadrul camerei 18, bănuind ceea ce i se pregătește, îl informau pe șeful de serviciu asupra propunerii acestora ca mutarea sa se facă prin tragere la sorti, insa fără sa tina cont de aceasta opțiune, șeful de serviciu i-a lăsat pe masa de lucru o nota interna înregistrata sub nr._/10.06.2013 prin care mi-a solicitat sa se mute in cadrul altui birou.
Din economia alineatului e) din decizia 76/19.07.2013 reiese că potrivit referatului_/18.07.2013 întocmit de însuși Inspectorul Șef al ITM D., a fost rugat să-și revizuiască conduita față de colegii săi și superiorii ierarhici precum și, să respecte sarcinile de serviciu.
Face precizarea că din anul 2000, când a fost numit în funcția de inspector de muncă în urma promovării concursului organizat pe acest post, și-a îndeplinit întocmai sarcinile de serviciu stabilite în fișa postului, am obținut calificativul „foarte bine", în toată această perioadă nu a săvârșit abateri disciplinare înscrise în cazierul administrativ, iar în urma controalelor organizate de către Inspecția Muncii București a fost evidențiat pentru activitatea ireproșabilă desfășurată în cadrul Inspectoratului, dovadă fiind indicatorii de performanță realizați de-a lungul timpului.
Nu a avut un limbaj neadecvat față de niciunul dintre colegi și nici fata de vreunul dintre șefii ierarhici superiori.
Cât privește nelegalitatea deciziei de sancționare disciplinară, aceasta este lovita de nulitatea absoluta, întrucât Inspectorul Șef al ITM D., prevalându-se de dispozițiile art. 78, al. 1 din Legea 188/1999 a emis decizia fără a efectua o cercetare prealabilă a presupuselor fapte săvârșite. Mai mult, nici nu mi s-a dat posibilitatea de a fi audiat în scris. Conform prevederilor art. 78, al. 3 din Legea 188/1999 „audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității".
Consideră că, „graba" Inspectorului Șef al ITM D. de a emite decizia de sancționare, prin „evitarea" Comisiei de Disciplină, îmbracă forma unui abuz în funcție sau exces de putere, astfel cum este definit de prevederile art. 2, al. 1, lit. n din Legea 554/2004 și art. 16, art. 23, al. 2 din Legea 7/2004.
Toate aceste referiri la încălcarea unor norme interne ce stau la baza deciziei de sancționare nu sunt altceva decât o răzbunare din partea Inspectorului Șef al ITM D., deoarece am îndrăznit să consemnez că nu am primit decizia nr. 63/12.07.2013 odată cu înaintarea dosarului personal. Cum se face că până la acest moment mi-am îndeplinit toate atribuțiile de serviciu, nu am deranjat pe nimeni și deodată am o conduită necorespunzătoare. Să fie oare o răzbunare a Inspectorului Șef, dl. M. C. T., pentru că a îndrăznit să candideze pentru funcția de conducere de inspector sef din cadrul Inspectoratului de Muncă D.?
Menționează că în data de 25.04.2013 Agenția Națională a Funcționarilor Publici a organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea funcției de conducere vacante, de inspector șef în cadrul ITM D..
Întrucât consideră că în mod nelegal i-a fost respins dosarul de înscriere la acest concurs, am formulat o cerere de anulare a concursului respectiv, ce face obiectul dosarului cu nr._/63/2013, aflat pe rolul Tribunalului D.. Urmare a respingerii dosarului meu de candidat dl. M. C. T. a rămas singurul candidat admis.
Solicită de asemenea, să se dispună suspendarea executării deciziei de sancționare contestată până la rămânerea definitivă a sentinței, întrucât prin emiterea acesteia sunt privat de dreptul legal de a participa la examene de promovare ierarhică, concursuri de promovare în funcție, existând posibilitatea de a mi se aplica dispozițiile OUG 77/2013, cu privire la disponibilizarea din sistemul bugetar. Mai mult, de-a lungul timpului toti cei care s-au împotrivit regimului M. au fost înlăturați din ITM D.: Mateias G., S. Afilon, P. A., M. L., etc.
În drept, îmi întemeiez pretențiile pe dispozițiile art. 80, art. 109 din Legea 188/1999, Legea 554/2004, HG 1344/2007, art. 194 și următoarele dinNCPC.
A solicitat încuviințarea (probei cu înscrisuri (decizia de sancționare nr. 76/19.07.2013, proces verbal de afișare nr._/23.07.2013, decizia nr. 48/02.07.2013, adresa de înaintare nr._/16.07.2013, copii ale condicii de prezență, cazier administrativ emis de ANFP București, formular D, informarea nr._/06.06.2013, nota interna nr._/10.06.2013), precum și alte înscrisuri care conform art. 298 din NCPC se află în păstrarea ITM D., respectiv dosarul profesional și încuviințarea probei testimoniale cu următorii martori pentru lămurirea stării de fapt, respectiv: M. R.- inspector sef adjunct, T. A. GLORIA- consiler juridic si secretar al Comisiei de disciplina, G. M.- inspector de munca si președinte al Comisiei de disciplina, E. D.- inspector de munca, N. V.- inspector de munca, VAICAR R.- inspector de munca, M. I.- inspector de munca.
Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Arată că Decizia nr.76/19.07.2013 a cărei anulare o solicita reclamantul, a fost întocmita cu respectarea prevederilor legale dispuse in cuprinsul Legii nr. 188/1999 republicata, cu modificările si completările ulterioare. Legea nr.7/2004 privind Codul de conduita al funcționarilor publici,Regulamentul Intern al Inspectoratului T. de Munca D. precum si celelalte dispoziții aplicabile .
Cu privire la aspectele menționate la aliniatele 1.2.3 de la pagina 2 a acțiunii solicită să se constate că reclamantul prezintă o situație a dosarului profesional si perioadele in care s-a aflat in concediu de odihna sau concediu medical, iar aspectele privind Decizia nr. 63/12.07.2013 au fost reținute la punctul a) din Decizia nr.76/19.07.2013. Aceasta decizie de sancționare a fost comunicată cu ajutorul serviciilor poștale către reclamant la cele doua domicilii pe care le-a comunicat compartimentului resurse umane. Conform copiei după confirmările de primire. Ca urmare a mențiunilor "lipsa de la domiciliu", au fost întreprinse demersurile necesare in vederea comunicării Decizia nr. 76/19.07.2013 către reclamant întocmindu-se astfel procesul verbal de afișare nr._/23.07.2013 încât s-au respectat toate modalitățile prevăzute de lege in vederea comunicării deciziei de sancționare.
Reclamantul susține faptul ca a înregistrat la I.T.M. D. contestația nr. 4139/31.07.2013 dar nu a depus in integralitate aceasta contestație prin care solicita anularea sancțiunii disciplinare si invoca faptul ca nu a fost convocat de către Comisia de disciplina si prin urmare nu s-a soluționat contestația adresata Comisiei de disciplina deși contestația a fost soluționata si reclamantului I s-a comunicat si a primit un răspuns in acest sens Acest răspuns LI fost comunicai prin serviciile poștale la adresa acestuia si s-a întors cu mențiunea "destinatar necunoscut" pentru ca apoi să i se comunice prin registratura unității.
Reclamantul invoca la punctul 1 de la pagina 3 faptul ca a îndeplinit întocmai îndatoririle de serviciu deși prin decizia nr. 63/12.07.2013 au fost stabilite atribuții care constau in verificarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social care s-au încadrat in munca inclusiv care au plecat cu contract de munca in străinătate precum si atribuții de recuperare creanțe fiscale si recuperare debite de la agenții economici care înregistrează astfel de debite începând cu data de 15.07.2013. Aceasta decizie a fost comunicata prin adresa nr._ 16.07.2013 in cuprinsul căreia a fost menționata si Decizia nr.63, adresa prin care i se comunica si aceasta adresa.
Aspectele privind refuzul primirii unor documente emise de către instituție si unde s-a consemnat clar acest refuz din partea reclamantului, respectiv refuzul primirii deciziei nr.63/12.07.2013 au fost consemnate in Procesul verbal nr._ 16.07.2013.
In cuprinsul acestui document reclamantul a rufuzat primirea Deciziei nr.63/2013 motivând ca "va veni in cursul zilei de astăzi cineva sa citească aceasta decizie "incat instituția a întreprins toate demersurile necesare si legale in vederea comunicării acestei decizii in termenul legal. Având in vedere aceste aspecte in mod corect s-a reținut la punctul a) din Decizia nr.76 din data de 19.07.2013 faptul ca reclamantul nu a îndeplinit îndatoririle de serviciu prin refuzul repetat de a lua la cunoștință prevederile Deciziei nr.63/12.07.2013, decizie prin care au fost stabilite anumite sarcini de serviciu dispuse pe linie ierarhica, fapt reglementat ca fiind abatere disciplinara conform art. 77 alin. 2 litera i) din Legea nr. 188/1999.
Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu s-a consemnat in procesul verbal nr._/16.07.2013 care dovedește refuzul primirii deciziei nr.63/12.07.2013 de către reclamant fără a motiva in scris acest refuz precum si in procesul verbal nr. l7258/16.07.2013. Au fost întreprinse toate demersurile necesare in vederea comunicării acestei decizii către reclamant iar setul de serviciu Control relații de munca i-a solicitat o nota explicativa înregistrata sub nr._/16.07.2013 cu privire la acest refuz de a primi un aci administrativ si toate aceste aspecte au fost menționate in Procesul verbal nr._/16.07.2013 incat s-au realizat toate diligentele necesare si s-au întreprins modalitățile legale de către instituție în vederea comunicării Deciziei nr. 63/12.07.2013 in termenul legal incat pana la data emiterii deciziei de sancționare 19.07.2013 reclamantul a refuzat sa primească Decizia nr. 63/12.07.2013.
Astfel reclamantul trebuia sa respecte dispozițiile art.45 alin.l si 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici si sa îndeplinească atribuțiile ce le revin si atribuțiile ce le sunt delegate, iar pana in momentul întocmirii deciziei de sancționare -19.07.2013, persoana Tecu M. nu a îndeplinit aceste atribuții stabilite prin Decizia nr. 63/12.07.2013 si nici nu s-a conformat dispozițiilor primite de la superiorii ierarhici încât in mod corect s-a reținut la punctul a) abaterea disciplinara săvârșita de acesta.
Cu privire la susținerea potrivit căreia nici pana in prezent nu i-a parvenit aceasta decizie va rugam sa o respingeți ca neîntemeiata având in vedere ca prin adresa nr._/04.09.2013 reclamantul a primit Decizia nr. 63 12.07.2013 conform copiei Jupa confirmarea de primire pe care apare semnătura acestuia iar reclamantul nu a îndeplinit aceste atribuții stabilite in sarcina acestuia începând cu data de 15.07.2013. La baza emiterii Deciziei nr. 63 s-au aliat prevederilor O.U.G. NR.42/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 416 2001 privind venitul minim garantat precum si pentru modificarea Legii nr.277 2010 privind alocația pentru susținerea familiei, prevederile O.U.G. nr. 17/2011, referatul șefului de serviciu Control relații de munca nr._/11.07.2013 precum si întreaga legislație si va rugam sa constatați ca. reclamantul Tecu M. a fost degrevat de atribuții din fisa postului conform art.2 din cuprinsul Deciziei nr.63/12.07.2013 încât volumul de activitate a fost astfel modificat si pana la data de 19.07.2013 acesta a refuzat sa o primească încât menționarea faptei de la punctul a) respectiv refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu este corecta conform art. 77 alin.2 litera i) din Legea nr. 188" 1999.
Abaterea disciplinara reținuta la punctul b) din deci/ia de sancționare este prevăzuta de art. 77 alin. 2 litera d) Legea nr.188/1999 republicata cu modificările si completările ulterioare unde legiuitorul a stipulat clar ca nerespectarea in mod repetat a programului de lucru constituie abatere disciplinara. Reclamantul avea obligația sa respecte dispozițiile art. 9 alin. 2 si 3 din Regulamentul Intern, prevederi care l-au fost aduse la cunoștința si a semnal pentru cunoașterea acestor reglementari prevăzute in Regulamentul INTERN iar nerespectarea programului de lucru stabilit de către persoana TECU MARII S este dovedita prin copiile după condica de prezenta unde apar in anumite date tăieturi si caricaturi. Dovada săvârșirii acestei fapte o constituie Procesul verbal nr._ 16.07.2013 întocmit de către setul de serviciu Control relații de munca si procesul verbal nr._ 15.03.2013 in care se evidențiata faptul ea reclamantul nu a respectat programul de lucru si in alte perioade.
Reclamantul recunoaște ca a plecat din instituție fără a aduce la cunoștința șefilor ierarhici superiori iar acest aspect este evidențiat in solicitarea scrisa înregistrata sub nr._/16.07.2013 a șefului de serviciu Control relații de munca, deși avea obligația sa aducă la cunoștința șefilor ierarhici superiori că lipsește din instituție un interval de timp, perioada in care se puteau produce diferite accidente care îi puteau pune in pericol viata si integritatea acestuia.
Prin Decizia nr.76/19.07.2013 la punctul c) s-a reținut a treia fapta ce consta in încălcarea dispozițiilor prevăzute la art.9 alin.4 din Regulamentul Intern potrivii căreia numitul TECU M. nu a fost la serviciu in data de 18.07.2013 respectiv in data de 11.07.2013 desi avea obligația sa informeze șeful de serviciu in termen de 2-1 orc motivul absentei.
In acest sens depune extras din Regulamentul Intern, prevederi de care persoana anterior menționata nu a ținut cont, deși le avea la cunostinta, încât lipsa acestuia a fost consemnata de șeful de serviciu in procesul verbal nr._/19.07.2013. Reclamantul invocă la punctul 3 din acțiune faptul ca a adus la cunostința Inspectorului Sef Adjunct in dala de 1 8.07.2(113 ca este in concediu medical deși nu exista nici o dovada in acest sens deși avea obligația sa informeze in următoarele 24 ore șeful de serviciu .Astfel in Regulamentul Intern au fost prevăzute aceste situații speciale tocmai pentru ca șefii ierarhici superiori sa știe despre lipsa fiecărui angajai si sa coordoneze astfel activitatea instituție si sa nu-i stabilească anumite sarcini alata timp cat lipsește .
La punctul d) din cuprinsul Deciziei nr.76 19.07.2013 s-a consemnat faptul ca domnul Tecu M. a înlocuit yala de la biroul in care își activitatea, fara acordul celor in drept, deși vechea yala era perfect funcționala deteriorând ușa biroului încălcând astfel prevederile art. 18 alin.l din legea nr. 7 2004 iar dovada in acest sens o constituie Referatul nr._/16.07.2013. Reclamantul avea obligația sa aducă la cunostinta șefului de serviciu Economic achiziții publice si executare faptul ca yala cea veche nu era funcționala si sa realizeze un referat in acest sens prin care sa solicite inlocuirea yalei, aici iar aceasta operațiune de inlocuire nu era necesara intrucat funcționa si aceste aspecte sunt menționate in referattele intocmite de către persoanele abilitate.
Aceasta fapta menționata la punctul d) este dovedita prin referatul de constatare nr._/16.07.2013 si adresa nr._/16.07.2013 .acte ce dovedesc faptul ca a fost înlocuita yala de la biroul in care isi desfășoară activitatea fara acordul celor in drept.
Reclamantul invocă faptul ca mutarea la biroul unde acesta își desfășoară activitatea a fost făcuta in continuarea masurilor abuzive împotriva deși nu prezintă in ce au consun aceste masuri si nici nu detalia in concret la ce masuri abuzive se refera, solicitând să se constate ca nu exista nici o dovada in acest sens meat va solicitam sa le respingeți aceasta susținere ca neîntemeiata Nota interna nr._/10.06.2013 menționata de către reclamant nu are nici o legătura cu aspectele menționate la punctul d) din cuprinsul Deciziei. Reclamantul își desfășoară activitatea . cu un alt coleg tocmai pentru a nu mai fi deranjat de alți colegi si pentru a păstra un echilibru si a-i asigura condiții pentru ca îndeplinirea atribuțiilor sa se realizeze in condiții optime .
La punctul e) din Deciziei s-a menționat ca Inspectorul Sef al I.T.M D. l-a rugat in repetate rânduri pe domnul TECU M. sa-si revizuiască conduita fata de colegii sai si superiorii ierarhici si de a respecta sarcinile de serviciu trasate, încât a existat astfel o comunicare de îndrumare din partea conducerii unității si remediere a conduitei acestuia pana la dala de 19.07.2013 când a fost emisa Decizia nr.76. Dovada faptului ca s-au întreprins toate demersurile necesare in vederea unei bune colaborări cu șefii ierarhiei superiori o constituie referatul nr. I 7370 1 8.07.201 3.
Cu privire la susținerea reclamantului potrivit căreia a obținut a obținut calificativul "foarte bine"din anul 2000 si pana in prezent, solicită să se constate ca nu exista nici o dovada in acest sens deși trebuia sa depună toate rapoartele de evaluare din anul 2000 si pana in prezent . rapoarte realizate de către conducătorii instituției ca urmare a evaluării acestuia si au existai si perioade in care nu a primit acest calificativ. A depus Rapoartele de evaluare a performantelor profesionale individuale privind perioada evaluata de la 01.12.21)04 la 01.12.2005,perioada in care reclamantul a primit calificativul "bun"perioada (11.12.2005 la 01.12.2006, perioada in care a primit tot calificativul "bun" si perioada 01.12.2006 la 01.12.2007, perioada in care reclamantul a primit calificativul "bun"
Având in vedere aceste rapoarte de evaluare solicită să se constate ca au fost perioade respectiv trei ani in care reclamantul nu a primit calificativul foarte bine așa cum susține in ultimul aliniat de la pagina 5 încât, solicită să se respingă ca neîntemeiată această susținere, iar reclamantul a fost sancționat pentru anumite fapte ce constituie abateri disciplinare săvârșite in anul 201 3.
Astfel se poate constata ca activitatea desfășurata de către reclamant a fost evaluata prin calificativul "bun" incat sarcinile de serviciu stabilite nu au fost îndeplinite corespunzător ceea ce a determinat aplicarea acestor calificate.
Reclamantul susține ca nu a mai săvârșit abateri disciplinare ticsi exista o alta decizie din anul 2006 prin care a fost sancționat disciplinar incat aceasta persoana nu este prima data când nu respecta dispozițiile legale respectiv Legea nr. 7/2004, Legea nr. 188/1999, Regulamentul Intern al Inspectoratului T. de Munca D., Regulamentul de Organizare si Funcționare al I.T.M. D., fisa postului precum si celelalte prevederi legale aplicabile .
Reclamantul invocă la pagina 6 faptul ca decizia de sancționare disciplinara este lovita de nulitate absoluta, întrucât aceasta decizia a fost emisa fără a efectua o cercetare prealabila a faptelor săvârșite, motiv pentru care solicită respingerea ca neîntemeiată, având in vedere ca a fost emisa cu respectarea prevederilor art. 78 alin.3 din Legea nr.188/1999. Astfel s-a realizat cercetarea prealabila a faptelor săvârșite si menționate in cuprinsul deciziei iar prin adresele nr._ 16.07.2013,_/16.07.2013_/16.07.2013 1 s-a cerut domnului Tecu M. in repetate rânduri sa dea note explicative legate de abaterile disciplinare săvârșite. Din conținutul adresei nr._/16.07.2013 reiese refuzul reclamantului de a da nota explicativa. Dovada existentei cercetării prealabile o constituie si procesul verbal încheiat de către Comisia de disciplina care a analizat contestația formulata de către reclamant împotriva acestei Decizii.
Solicită respingerea ca neîntemeiate a aspectelor invocate la penultimul si ultimul aliniat de la pagina 6 având in vedere ca nu sunt dovedite si nu lac obiectul acestui dosar si instanța a fost sesizata cu privire la anularea Deciziei de sancționare si nu cu aceste aspecte nerelevante si care nu au nici o legătura directa cu cauza.
Cu privire la primele doua aliniate de la pagina 7 solicită să se constate ca aspectele invocate in cuprinsul acestora nu au nici o relevanta in cauza de față si nu exista nici o legătura conexa intre cele doua dosare întrucât dosarul nr._/63/2013 arc alt obiect iar acțiunea formulata de către reclamant ce constituie obiectul dosarului nr._ are ca obiect anularea unei decizii prin care s-a aplicat o sancțiune disciplinara, solicitând respingerea ca neîntemeiate a acestor susțineri.
Solicită respingerea cererii de suspendare a executării deciziei, având in vedere ca a fost executa prin comunicarea către reclamant a deciziei care si-a produs deja efectele incat aceasta solicitare este rămasa fara obiect. Deși solicită aceasta suspendare in cuprinsul cererii de chemare in judecata nu a indicat temeiul juridic pe care l-a avut in vedere și solicită respingerea acestei solicitări ca fiind neîntemeiata.
In ceea ce privește aplicarea dispozițiilor OUG NR.77 2013 solicită să se constate că prevederile acestei ordonanțe se vor aplica la nivelul unității si privește toți salariații si nu reclamantul in mod special asa cum susține in mod gresii si nu exista nici o dovada in acest sens. Aplicarea acestei sancțiuni nu a fost luata in considerare ca si criteriu pentru a nu se da o tenta subiectiva acestei situații si s-a hotărât ca modalitatea de aplicare a acestor prevederi din ordonanța sa se realizeze prin concurs, incat nu s-a ținut cont de aplicării sancțiunii disciplinare.
Normele de conduita pe care reclamantul trebuia sa le respecte sunt prevăzute in dispozițiile Legii nr. 7/2004 - Codul de conduita, Legea nr. 188/1999 republicata cu modificările si completările ulterioare, Regulamantul Intern al Inspectoratului T. de Munca D., Regulamentul de Organizare si Funcționare al I.T.M. D. iar desfășurarea activității din anul 2000 in cadrul unității a fost evidențiat si in alte referate întocmite de șefii ierarhici superiori care au scos in evidenta o atitudine si un comportament contrar dispozițiilor si regulamentelor in vigoare.
Având in vedere ca fiecare dintre faptele evidențiate si reținute in cuprinsul Deciziei nr. 76/19.07.2013 sunt dovedite prin înscrisuri pertinente, concludente și solicită respingerea acesteia și menținerea în totalitate a valabilității Deciziei nr.76/19.07.2013 din care reiese în mod indubitabil veridicitatea faptelor reținute in sarcina reclamantului.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe prevederile art.205 din Codul de procedură civilă, ale Legii nr.7/2004-Codul de conduita. Legea nr.l88/1999 republicata, cu modificările si completările ulterioare, Regulamentul Intern al Inspectoratului T. de Munca D., Regulamentul de Organizare si Funcționare al I.T.M. D..
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și a respins proba testimonială solicitată de părți, ca fiind neutilă soluționării cauzei, față de apărările referitoare la nelegalitatea și netemeinicia invocate de reclamant prin acțiune și de pârât, prin întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că prin decizia nr. 76/19.07.2013, reclamantul - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, a fost sancționat disciplinar, în temeiul 78 alin. 1 din Legea 188/1999, cu "mustrare scrisă", pentru nerespectarea dispozițiilor art. art. 77 alin. 1, 77 alin. 2 lit. d, 77 lit. i, 77 lit. k, 77 alin. 3 lit. a .
Astfel, s-a reținut în sarcina reclamantului neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu prin refuzul repetat de a lua la cunoștință prevederile deciziei ITM D. nr. 63/12.07.2013 decizie prin care au fost stabilite anumite sarcini de serviciu dispuse pe linie ierarhică; nerespectarea in mod repetat a programului de lucru; nerespectarea prevederilor Regulamentului Intern art. 9 alin. 4; încălcarea prevederilor art. 18 alin. 1 din Legea 7/2004.
Analizând, cu prioritate motivele de nelegalitate a deciziei contestate invocate de contestator, instanța constata ca acestea sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici este guvernată de prevederile Legii 188/1999.
Potrivit art. 77 alin. 1 din Legea 188/1999 - Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora. (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a)întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b)neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;
c)absențe nemotivate de la serviciu; d)nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e)intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal; f)nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter;
g)manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea; h)desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic; i)refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu; j)încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici; k)alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și funcționarilor publici.
Sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului a fost mustrare scrisă, conform art. 77 alin. 3 lit .a din Legea 188/1999.
Potrivit art. 78 din Legea 188/1999 - (1) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către persoana care are competența legală de numire în funcția publică
Reiese din dispozițiile art. 78 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, ca sancțiunea mustrării scrise se poate aplica direct de persoana care are competența legală de numire în funcția publică spre deosebire de celelalte sancțiuni disciplinare prevăzute la art. 77 care se aplică de persoana ce are competența legală de numire în funcția publică, la propunerea comisie de disciplină.
Nu trebuie confundată cercetarea faptei de către o comisie de disciplină care intervine în cazul sancțiunilor enumerate la literele b-e ale art. 77 alin. 3, cu cercetarea prealabilă a faptei săvârșite ce reprezintă o condiție obligatorie pentru aplicarea oricărei sancțiuni disciplinare și deci și pentru aplicarea sancțiunii "mustrării scrise".
Conform art. 78 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 republicată, sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris sub sancțiunea nulității, iar refuzul acestuia de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces verbal.
Prin urmare, fata de dispozițiile legale anterior menționate, constatarea săvârșirii unei abateri disciplinare de către un funcționar public se poate face din oficiu sau ca urmare a sesizării făcute de un alt funcționar public, de un organ al administrației publice, de un alt organ de stat sau de un cetățean oarecare iar procedura propriu-zisă de constatare a faptei ce constituie abatere disciplinară, denumită și cercetare prealabilă, începe prin dispoziția dată de conducătorul instituției privind cercetarea cauzelor și împrejurărilor încălcării obligațiilor de serviciu. Cercetarea prealabilă poate sa fie efectuată de chiar conducătorul instituției sau poate fi încredințată si unei persoane cu o funcție superioară.
Procedura presupune: ascultarea funcționarului public care a comis abaterea disciplinară; verificarea motivației acestuia; analiza împrejurărilor în care a fost comisă fapta; clarificarea cauzelor determinante; luarea în considerare a antecedentelor disciplinare; stabilirea gravității faptei; precizarea consecințelor acesteia, inclusiv a eventualelor pagube aduse instituției; încheierea unui proces-verbal de ascultare sau de refuz a persoanei vinovate de a da relatii în legătură cu abaterea disciplinară pe care a săvârșit-o; consemnarea rezultatelor cercetării într-un referat sau raport de cercetare care, atunci când este cazul, se încheie cu propunerea de aplicare a unei anumite sancțiuni disciplinare. Sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public în cauză.
În speță, autoritatea emitentă a deciziei de sancționare nu a făcut dovada cercetării prealabile a faptelor imputate reclamantului și, de asemenea, acesta nu a făcut dovada că reclamantul a fost audiat și nu s-a consemnat în cuprinsul unui proces verbal faptul că nu a dorit să dea declarație sau să fie audiat.
Astfel, pârâta nu a făcut dovada existenței unei dispoziții dată de conducătorul instituției privind cercetarea cauzelor și împrejurărilor încălcării obligațiilor de serviciu de către reclamant și nici nu a indicat persoana ce a fost desemnată să efectueze cercetarea prealabilă.
Pârâta susține, prin întâmpinarea formulată, că a efectuat cercetarea prealabilă, invocând adresele nr._/16.07.2013,_/16.07.2013_/16.07.2013 prin care i s-a cerut contestatorului, in repetate rânduri sa dea note explicative legate de abaterile disciplinare săvârșite iar din conținutul adresei nr._/16.07.2013 reiese refuzul reclamantului de a da nota explicativa.
Adresele invocate de pârâtă nu pot fi reținute ca făcând dovada efectuării plângerii prealabile.
Astfel, din adresa nr._/16.07.2013 (fila 48) și adresa nr._/16.07.2013 (fila 61) reiese ca reclamantului i s-a solicitat, de către șef serviciu, Zimbler H. I., nota explicativa referitor la refuzul de a primi decizia nr. 63/12.07.2013 și referitor la absenta de la locul de muncă în data de 16.07.2013 în intervalul orar 12-14, iar din adresa nr._/16.07.2013 (fila 49) reiese refuzul reclamantului de a da o nota explicativa sefului compartimentului însă nu rezultă că acestea au fost întocmite în cadrul unei cercetări prealabile și că reprezintă un refuz al reclamantului de a da o declarație sau de a fi audiată în cadrul cercetării prealabile precum și că persoana ce a întocmit aceste adrese, respectiv proces verbal, era persoana desemnată de conducătorul instituției să efectueze cercetarea prealabilă.
Pârâta susține, prin întâmpinarea formulata, că dovada existenței cercetării prealabile o constituie și procesul verbal încheiat de către Comisia de disciplina care a analizat contestația formulata de către reclamant împotriva acestei Decizii, însă procesul verbal întocmit de comisia de disciplină nu poate constitui un act îndeplinit în procedura prealabila emiterii deciziei contestate, întrucât acest act se întocmește ulterior contestării deciziei de către reclamant, conform procedurii instituite de dispozițiile HG 1344/2007.
Cum la emiterea deciziei de sancționare nu au fost respectate dispozițiile art. 78 alin. 3 din Legea 188/1999 care guvernează instituția aplicării sancțiunii disciplinare funcționarului public, instanța, în raport de dispozițiile art. 80 din Legea 188/1999 și art. 18 din Legea 554/2004, va admite acțiunea și va dispune anularea decizia nr. 76 emisă de I. T. de Muncă D. la data de 19.07.2013.
Anulând decizia contestată față de motivele de nulitate invocate, instanța nu va mai analiza și motivele de netemeinicie invocate de contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul Ț. M., cu domiciliul în Dr. N. I. SIsești, nr. 10, .. 1, ., în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ D., cu sediul în C., .. 51, jud. D..
Anulează decizia nr. 76 emisă de I. T. de Muncă D. la data de 19.07.2013.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 11 Decembrie 2013.
Președinte, E. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. E.S./07.01.2014
L.N. / 4 ex./16 Decembrie 2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 7688/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 3554/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
