Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 8474/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8474/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 10424/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 8474/2013
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. I.
Grefier C. P.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul S. G. AL GUVERNULUI și pe pârâta T. L.-F., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că în baza art. 411 c.pr.civ. s-a solicitat judecata și în lipsă, după care
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, constatându-se dosarul în stare de judecată s-a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 10 iunie 2013 reclamantul S. G. AL GUVERNULUI a chemat în judecată pe pârâta T. L.-F., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 11.214 lei, reprezentând drepturi salariale necuvenite.
În motivarea în fapt, a acțiunii a arătat că pârâta datorează S. G. al Guvernului suma de 11.214 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit. Pârâta este funcționar public și a beneficiat de salariu de merit, conform Ordinului nr. 745/22.05.2009.
În perioada mai 2010 - aprilie 2013 a încasat drepturi salariale necuvenite potrivit statului de plată pentru diferențe salariale anexat prezentei cereri de chemare în judecată, ce face parte integrantă din aceasta.
În cadrul Secretariatului G. al Guvernului aplicarea legilor succesive de salarizarea unitară, Legea nr. 330/2009 și respectiv Legea nr. 284/2010 s-a făcut pornind de la principiului enunțat de legiuitor și anume păstrarea cuantumului drepturilor salariale din decembrie 2009.
La sfârșitul anului 2012 în luna decembrie Curtea de Conturi a României a publicat raportul public de audit financiar pentru anul 2011. În cuprinsul acestui raport, la pag. 364, se menționează ca abatere constatată „menținerea în salariul de bază a cuantumului salariului de merit, deși legea prevede că acesta se introduce în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, după care se recalculează în mod corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri care se aplică la acesta". Astfel, sunt menționate ca fiind abateri modul cum instituțiile publice au aplicat legile unice de salarizare similar cu aplicarea care s-a făcut la nivelul Secretariatului G. al Guvernului.
Totodată Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, la solicitarea Secretariatului G. al Guvernului a transmis cu adresa nr. 1689GB/16.05.2013 punctul de vedere cu privire la aplicarea legilor unice de salarizare.
Prezintă în continuare textele de lege și modul de aplicare abordat la nivelul Secretariatului G. al Guvernului: în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin.(5) și (6) din Legea nr. 330/2009: „în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
6. Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora. "
La nivelul Secretariatului G. al Guvernului o situație distinctă a reprezentat-o categoria de angajați, beneficiari ai salariului de merit.
În conformitate cu Ordinul Secretarului G. al Guvernului nr. 745/ 22.05.2009 salariaților prevăzuți în anexă li s-a acordat salariu de merit.
Conform dispozițiilor legale începând cu ianuarie 2010 s-a continuat cu menținerea în salariul de bază a sporului corespunzător salariului de merit.
Începând cu luna mai 2010 acest spor a fost scos din salariul de bază, iar cuantumul a constituit suma compensatorie, astfel păstrându-se drepturile salariale de la nivelul lunii decembrie 2009.
Conform art. l alin.(5) din Legea nr. 285/2010: "în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
Prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 285/2010 suma compensatorie a fost introdusă în salariul de bază și menținută până în prezent.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin adresa nr. 1689GB/16.05.2013 a menționat că fost a transformat și acordat eronat salariul de merit în suma compensatorie. Luând în considerare punctul de vedere al acestei autorități, precum și raportul Curții de Conturi pe anul 2011, S. G. al Guvernului a recalculat drepturile salariale ce se cuvin persoanelor care au beneficiat de salariu de merit, în sensul eliminării sumei cu caracter compensatoriu derivată din salariul de merit și acordată începând cu luna mai 2010.
Potrivit art. 5 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 "salariile de merit stabilite în anul 2009 pe o perioadă care se întinde și în anul 2010 se introduc în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate.. După această perioadă, se recalculează în mod corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri calculate la acesta. Începând cu anul 2010, acest drept nu se mai stabilește."
Având în vedere interpretarea mai sus menționată S. G. al Guvernului a procedat la recalcularea sumelor acordate ca plăți compensatorii.
De asemenea, s-a avut în vedere și practica judiciară care a stabilit că angajatorul poate pretinde unui salariat restituirea sumelor de bani care i-au fost remise fără a fi datorate, indiferent dacă există sau nu vreun control anterior și vreo constatare făcută de o instituție abilitată în control financiar al instituțiilor publice.
Față de cele arătate solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata sumei încasate necuvenit.
în drept invocă dispozițiile art. 256 alin.(l) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010.
A depus la dosar: Ordinul nr. 745/22.05.2009, Ordinul nr. 418/21.05.2010, adresa nr. 1+689GB/16.05.2013 a Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, stat de plată pentru diferență drepturi salariale.
Solicită judecarea cauzei și în conformitate cu prevederile art. 223 alin.(3) c.pr.civ.
Pârâta T. L. F., a formulat întâmpinare prin a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
În fapt, începând cu anul 2005 este salariată cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la Cancelaria Primului Ministru și ulterior la S. G. al Guvernului prin preluarea atribuțiilor și a personalului de către această instituție. În prezent ocupă funcția publică de execuție de consilier în cadrul Secretariatului G. Guvernului - Cancelaria Primului Ministru - Direcția Servicii Online si Design.
Prin adresa cu Nr.15A/1636/RU/27.05.2013 mi s-a comunicat că, în conformitate Ordinul S.G.G. nr. 284/24.05.2013, drepturile mele salariale plătite de către instituție în urma aplicării Legilor unice de salarizare sunt mai mari decât suma considerată ă de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, verificat salariile plătite ca organ de specialitate al administrației publice centrale, are a acestui fapt, SGG consideră că suma plătită cu titlul de drepturi salariale venite este de 11 202 lei.
Prin adresa cu Nr. 15A/1782/RU/05.06.2013, i se comunică faptul că suma cu ar fi debitoare către instituție este in suma de 11.214 lei.
Prin Ordinul S.G.G. Nr. 390/29.05.2013 i se comunică faptul că, aplicându-se la nivelul SGG - Cancelaria Primului Ministru, metodologia cerută de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice privind calculul salariilor, salariul său lunar, de bază se reduce de la 4 497 lei la 3 874 lei.
In conformitate cu prevederile art. 8 alin. l și alin. 2 din O.G nr. 6/2007 „pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, ordonatorul de credite poate MCJ, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcțiilor publice, prevăzut în statul de funcții, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de m. care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte m:uri care se acordă în raport cu salariul de bază".
Ca urmare a activității desfășurate de Subsemnata, începând cu anul 2007, angajatorul i-a acordat un salariu de merit lunar egal cu 15% din salariul de bază.
Începând cu anul 2010, la stabilirea drepturilor salariale ale Subsemnatei, s-au respectat dispozițiile legale, din care menționează:
- Art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, prin care „începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1), - respectiv personalul din sectorul bugetar plătii din bugetul general consolidat al statului - sunt si rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege."
- Art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, prin care Realizarea trecerii de actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări."
- Nota finală de la Anexa nr. l/l din Legea nr. 330/2009, prin care, "În coeficientul prevăzut în coloana „Bază" sunt cuprinse salariul de merit indemnizația de conducere, sporul de confidențialitate, sporul de stabilitate, sporul de dispozitiv, sporul te importanță națională, sporul de vechime în muncă."
- Art. 30 alin.(l) - (4) din Legea nr. 330/2009: „(1) începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție si pentru funcțiile de conducere.
(2) Sporurile specifice pe categorii de personal și domenii de activitate sunt cele prevăzute în cap. III și în anexele la prezenta lege.
(3) Reîncadrarea personalului se face corespunzător transelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute si a decembrie 2009.
(4) La funcțiile de execuție unde s-a redus numărul de grade sau trepte profesionale, reîncadrarea personalului ale cărui grade sau trepte profesionale au fost eliminate se face la gradul sau treapta profesională imediat următoare celei eliminate."
În completarea aspectelor menționate anterior și a sublinierii imperativității păstrării în continuare a salariului de merit, înțeleg să invoc și prevederile art. 30 alin. 5) din Legea nr. 330/2009, potrivit căruia:
5) În anul 2010. personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația L de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009".
- Art. 12 din Legea nr. 284/2010, prin care „Salariul brut, solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcției de bază/salariul funcției de bază, sporurile, indemnizațiile, compensațiile, precum si celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar".
în continuare, în susținerea celor menționate, înțelege să arăt că a existat o continuitate a aplicării aceluiași cadru legislativ privind drepturile câștigate, principiul păstrării și recunoașterii acestora, reglementat de Legea nr. 284/2010, menținându-se și nivelul anului 2011, astfel cum rezultă din art. l alin.(5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care prevede că din salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din soldă/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările anterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în legea cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data încadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără că prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege". Cu atât mai mult, la data încasării sumelor cu titlu de salariu de merit, au fost respectate și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: „(1) Legea bugetară anuală prevede și autorizează, pentru anul bugetar, :urile și cheltuielile bugetare, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. l 2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limită creditelor re aprobate."
Totodată, potrivit art. 14 alin.(3) din același act normativ o cheltuială din publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată ir legii și nu are prevederi bugetare".
Astfel că, suma de 11 214 lei solicitată de reclamant, reprezentând drepturi ale încasate de subsemnata și rezultată în urma recalculării sumelor acordate ca I compensatorii a fost aprobată, preluată, menținută și onorată la plata salariului prin e emise ulterior (și în temeiul legilor bugetului de stat anuale adoptate în perioada aceste acte administrative fiind supuse controlului legalității și controlului financiar preventiv, și care nu au fost contestate de instituția angajatoare.
De altfel, este important de reținut că, în cadrul procesului de elaborare și bare a legilor bugetare din anii 2010 - 2013, instituțiile statului competente, S. G. ai Guvernului, au fundamentat și aprobat sumele despre care în mod eronat se susține în acțiune că ar fi fost încasate în mod necuvenit. însă, această susținere nu poate fi primită, iar sumele nu îi pot fi imputate cât timp au fost în mod legal propuse și aprobate prin legile bugetare anuale, ale căror prevederi au permis plata efectivă a lor, în sensul că au existat prevederile bugetare stabilite de art. 14 alin.(3) din Legea nr. 500/2002.
Totodată, sumele încasate care mi se impută cu titlu de salariu de merit, au fost silite secundum legem prin acte administrative necontestate, care au produs efecte juridice pentru părți de la data emiterii acestora, nefiind revocate si anulate de instituția angajatoare, sau de instanța de judecată, concluzionându-se că efectele acestora nu au încetat si a căror respectare este garantată de dispozițiile art. 41 alin.(2) din Constituția României.
Chiar dacă nu ar ține cont de aceste măsuri ale Parlamentului României, apreciază fiind nefondat demersul reclamantei și deoarece, potrivit art. 6 alin.(l) din O.U.G. I 2010: „(1) In cazul în care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna brie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să ere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași ții. Această suma se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea r drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea. "
Așadar, întrucât O.U.G. nr. 1/2010 nu prevedea expres faptul că era posibilă diminuarea drepturilor salariale aferente lunii decembrie 2009 în cazul angajaților care ridaseră de salariu de merit în cursul anului 2009 (menționând, fără a se stabili vreo de, la art. 6 faptul că „în cazul în care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai cât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în condiții") și însăși instituția reclamantă a înțeles să includă salariul de merit în salariul de bază al reclamantei, sub formă de sumă compensatorie, apreciez că pretențiile reclamantului de restituire a respectivei sume sunt nefondate ca și diminuarea salariului de bază începând cu luna mai 2013.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că în luna decembrie 2012 Curtea de Conturi a României a publicat raportul public de audit financiar pentru anul 2011. În cuprinsul acestui raport, la pag. 364, se menționează ca abatere constatată „menținerea în salariul de bază a cuantumului salariului de merit, deși legea prevede că acesta se introduce în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, după care se recalculează în mod corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri care se aplică la acesta". Astfel, sunt menționate ca fiind abateri modul cum instituțiile publice au aplicat legile unice de salarizare similar cu aplicarea care s-a făcut la nivelul Secretariatului G. al Guvernului.
Ca urmare, reclamantul a inițiat prezentul demers judiciar în scopul antrenării răspunderii funcționarului pârât și a recuperării prejudiciului, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit, respectiv salariul de merit încasat în perioada mai 2010- aprilie 2013.
Pârâta este funcționar public și a beneficiat de salariu de merit, conform Ordinului nr. 745/22.05.2009 așa cum arată reclamantul prin acțiunea formulată.
Antrenarea răspunderii pârâtului pentru prejudiciul pentru prejudiciul produs instituției, având în vedere calitatea acesteia de funcționar public, este supusă reglementării speciale din Legea nr.188/1999.Aceste dispoziții speciale se completează cu cele din legislația munci, conform art.117 din Legea nr.118/1999 numai în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Având în vedere, însă, că în materia răspunderii civile a funcționarului public, există o reglementare specială, cuprinsă în Cap. VIII „Sancțiuni Disciplinare și răspunderea funcționarilor publici”, aceasta se aplică cu precădere, în raport de dispozițiile legislației muncii.
Astfel, prin articolul 75 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici se delimitează formele de răspundere aplicabile funcționarilor publici. Regimul juridic al funcționarilor publici presupune și răspunderea acestora, al cărei scop îl reprezintă reprimarea greșelilor comise de agenții publici, funcționarul public trebuind să fie fundamental responsabil de îndeplinirea atribuțiilor sale.
Legea recunoaște patru forme de răspundere aplicabile funcționarilor publici, între care și răspunderea civilă, art. 84 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici menționând expres cazurile în care poate fi angajată răspunderea acestora:
a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
În raport de pretențiile formulate de către reclamant, instanța constată că acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 84 litera a) din Legea 188/1999, cauza care determină intervenția răspunderii materiale aplicabile funcționarului public fiind prejudicierea, cu vinovăție, a patrimoniului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarului public.
Potrivit art. 85 din Lege ,,Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată (…).
Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ.
Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei".
Din dispozițiile legale aplicabile cauzei, se reține obligativitatea emiterii unui act administrativ care să constatate îndeplinite condițiile antrenării răspunderii civile a funcționarului public și să stabilească întinderea prejudiciului, precum și faptul că acest act administrativ este cel supus controlului sub aspectul legalității și temeinicei sale instanței de contencios administrativ, conform art.85 alin.2 din Legea nr.188/1999.
În speță, instanța constată că reclamantul nu a parcurs etapele procedurale prevăzute de disp. art.85 din Legea nr.188/1999, în sensul că nu a procedat la emiterea unui ordin, sau a unei dispoziții de imputare care să stabilească întinderea prejudiciului și obligația funcționarului responsabil la acoperirea acestuia.
În aceste condiții, dat fiind că prin legea specială aplicabilă funcționarilor publici sunt menționate instituții procedurale speciale de recuperare a pagubei (prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziții de imputare sau prin asumarea unui angajament de plată), acțiunea în pretenții a reclamantului, formulată direct în instanță,este inadmisibilă.
Față de cele expuse, urmează ca acțiunea să fie respinsă .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. G. AL GUVERNULUI, cu sediul în București, Piața Victoriei, nr. 1, sector 1 și pe pârâta T. L.-F., domiciliată în C., ., jud. D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 14 Noiembrie 2013.
Președinte, M. D. I. | ||
Grefier, C. P. |
Red. 4 ex
MI/C.P.
13.12.2013
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 3778/2013. Tribunalul DOLJ | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
